Anulare act administrativ fiscal. Decizia 468/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 468/
Ședința publică din 27 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Mircea Tăbăltoc
JUDECĂTOR 2: Aurelia Gheorghe
JUDECĂTOR 3: Iustinian
Grefier -
S-a luat în examinare recursul introdus de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I - Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I împotriva sentinței civile nr. 710/ din 17 iunie 2008 Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilierul juridic, cu delegație la dosar, pentru recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului I - Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I și intimatul, asistat de avocatul dr., cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că recurenta a depus, prin serviciul de registratură, precizări scrise, cu duplicat pentru comunicare.
Se înmânează apărătorului ales al intimatului duplicatul precizărilor scrise depuse la dosar de către recurentă.
Avocat, pentru intimat, nu solicită termen pentru a lua cunoștință de conținutul acestor precizării. Arată că intimatul nici nu înțelege să formuleze cerere de restituire în procedura prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Consilierul juridic, pentru recurentă, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
Avocatul, pentru intimat, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată.
Solicită a se observa faptul că s-au judecat pentru anularea actului administrativ emis de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I, bazat pe prevederile art. 214 pct. 1 și 2 Cod fiscal. La data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008, aceasta nu vine să abroge aceste dispoziții ale Codului fiscal, care rămân mai departe în vigoare. Aceste dispoziții intră în contradicție flagrantă cu normele dreptului comunitar a căror supremație este consacrată prin art. 148 pct. 2 din Constituția României. Dispozițiile Codului fiscal nu erau aplicabile în speța dedusă judecății.
În asemenea condiții, apreciază că instanța de fond s-a pronunțat, în mod evident, pe litera legii.
Chiar dacă în drept este motivat recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 8 - 9 din Codul d e procedură civilă, în fapt nu se arată în ce constă interpretarea greșită a actului juridic dedus judecății, schimbarea naturii ori a înțelesului lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia și ce constă lipsa de temei legal a hotărârii pronunțate în cauză sau în ce a constat aplicarea greșită a legii
Deși s-a judecat pe temeiul prevederilor Codului fiscal și s-a depus întâmpinarea de către recurentă la instanța de fond, unde a motivat întâmpinarea pe aceleași prevederi ale Codului fiscal, în recurs, invocă alt temei legal, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008.
Apărătorul ales al intimatului solicită a se observa că judecata în fond a avut loc la data de 17.06.2008 sub imperiul dispozițiilor Codului fiscal, or, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 a intrat în vigoare la data de 01.07.2008. În condițiile acestea, instanța de fond nu putea să se pronunțe anticipat.
Cu privire la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, arată că Senatul, în ședința din 02.09.2008, a hotărât eliminarea ordonanței, inclusiv a taxei de primă înmatriculare, urmând să decidă și Camera Deputaților.
Solicită respingerea recursului, cu cheltuieli de judecată.
Depune la dosar concluzii scrise.
Declarând închise dezbaterile, instanța a rămas în pronunțare.
Curtea de Apel,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 710//17.06.2008, Tribunalul Iașia respins excepția inadmisibilității și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I, a admis acțiunea introdusă de reclamantul, în contradictoriu cu Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I, pe care a obligat-o să restituie reclamantului suma de 5728 lei, încasată cu titlu de taxă de primă înmatriculare, să plătească dobânda legală de la data plății până la restituirea efectivă, precum și suma de 39,3 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, anulând totodată actul nr. 22172/14.01.2008, emis de către pârâtă.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, instituită prin Legea nr. 343/2006 de modificare și completare a Codului fiscal, percepută reclamantului la data de 29.08.2007, cu ocazia înmatriculării autovehiculului achiziționat de acesta din Germania, contravine dispozițiilor art. 90 par. 1 din Tratatul Comunității Europene, motiv pentru care s-a dispus anularea adresei nr. 22172/14.01.2008 și obligarea pârâtei să restituie suma încasată.
În ceea ce privește excepțiile, Tribunalul a reținut că acestea sunt neîntemeiate deoarece pârâta a emis un act administrativ fiscal, nr. 22172/14.01.2008, prin care și-a exprimat voința de a refuza restituirea taxei solicitate de reclamant.
Împotriva acestei sentințe a introdus recurs Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I, care a invocat neobservarea dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 și faptul că actul a cărui anulare se cere nu are valoarea unui act administrativ de autoritate, în înțelesul dat acestui termen de Legea nr. 554/2004.
Prin întâmpinare, reclamantul a solicitat respingerea recursului.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente, Curtea constată următoarele:
Taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, a cărei restituire se solicită prin acțiune, a fost introdusă prin Legea nr. 343/2006 de modificare și completare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.
Dispozițiile art. 2141-2143din Legea nr. 571/2003 au fost ulterior abrogate, pe data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008, respectiv la data de 1 iulie 2008, după ce acest din urmă act normativ a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008.
Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, legiuitorul a decis în mod implicit restituirea integrală a taxei speciale pentru autoturisme, percepută în baza Legii nr. 343/2006.
Concomitent însă, corelat soluției legislative mai sus menționate, legiuitorul a introdus, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, o nouă taxă, denumită taxa pe poluare pentru autovehicule.
Pentru stingerea obligațiilor ce reveneau, pe de o parte, organului fiscal, născută din faptul încasării unei taxe găsită a fi incompatibilă cu Tratatul Comunității Europene, iar pe de altă parte contribuabilului, obligat la plata taxei pe poluare pentru autovehicule, datorată cu ocazia primei înmatriculări a unui vehicul în România, legiuitorul a ales soluția compensării legale a celor două datorii reciproce.
compensarea evocată, prin art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008, s-a stabilit ca taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor ordonanței menționate, privind taxa pe poluare pentru autovehicule, să se restituie, pe baza unei proceduri prevăzute prin normele metodologice de aplicare, procedură care și-a găsit consacrarea prin Hotărârea Guvernului nr. 686/2008.
Ținând cont de evoluția cadrului normativ vizând condițiile înmatriculării autovehiculelor în România și obligațiile fiscale decurgând din această operațiune, de faptul că modificarea adusă de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 a intervenit mai înainte ca acțiunea reclamantului să fi fost soluționată în mod irevocabil, dar mai ales de faptul că prin soluțiile adoptate legiuitorul a înțeles să toate situațiile potențial litigioase sau litigioase, născute din încălcarea de către România a prevederilor art. 90 par. 1 din Tratatul Comunității Europene, în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, perioadă în care art. 2141- 2143din Codul fiscal au fost în vigoare și au produs efecte juridice față de reclamant, Curtea consideră că soluția compensării legale a celor două datorii este în concordanță cu dispozițiile art. 116 Codul d e procedură fiscală, chiar dacă ea a devenit operațională după data pronunțării hotărârii recurate, voința legiuitorului trebuind să prevaleze într-un asemenea caz.
În aceste condiții, Curtea consideră că trebuie să se dea, în prezent, eficiență dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008, în sensul de a considera că procedura prevăzută de art. 11 din actul normativ citat trebuie să fie cea după care urmează să se soluționeze litigiul de față, întrucât acest act normativ este prevăzut, în mod expres și imperativ, ca soluție pentru orice situație litigioasă născută din faptul încasării taxei speciale pentru autoturisme, în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008.
Pe cale de consecință, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursul promovat de Administrația Finanțelor Publice I urmează a fi admis, în sensul că, modificându-se în parte hotărârea recurată, acțiunea reclamantului va fi admisă în parte, acestuia urmând să i se restituie, ca rezultat al compensării legale operate, suma rezultată ca diferență între suma achitată cu titlu de taxă specială pentru autovehicule și autoturisme și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 privind taxa pe poluare pentru autovehicule, prin parcurgerea procedurii stabilite prin Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 686/2008.
În ceea ce privește cererea de anulare a adresei de răspuns la cererea de restituire, Curtea constată că aceasta este inadmisibilă, întrucât înscrisul menționat nu are valoarea unui act administrativ, în înțelesul dat acestui termen de art. 2 alin.1 lit. c) din Legea nr. 554/2004, și ca atare nu poate face obiectul controlului de legalitate.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
Decide:
Admite recursul introdus de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I împotriva sentinței civile nr. 710//17.06.2008 a Tribunalului Iași, sentință pe care o modifică în parte.
În fond, admite în parte acțiunea reclamantului contra pârâtei Administrația Finanțelor Publice a Municipiului
Obligă pe pârâtă să restituie reclamantului taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil la data de 29.08.2007, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 privind taxa pe poluare pentru autovehicule, pe baza procedurii stabilite în normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 686/2008.
Respinge cererea de anulare a adresei nr. 22172/14.01.2008, emisă de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului
Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 octombrie 2008.
Președinte judecător judecător
- - G - -- -
Grefier
și tehnoredactat:, 2 ex.
Jud. fond:
Prima instanță: Tribunalul Iași
Președinte:Dan Mircea TăbăltocJudecători:Dan Mircea Tăbăltoc, Aurelia Gheorghe, Iustinian
