Anulare act administrativ fiscal. Decizia 470/2008. Curtea de Apel Iasi

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA NR. 470/

Ședința publică din 27 octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dan Mircea Tăbăltoc

JUDECĂTOR 2: Aurelia Gheorghe

JUDECĂTOR 3: Iustinian

Grefier -

S-a luat în examinare recursul introdus de reclamanta împotriva sentinței civile nr. 559/ din 16 aprilie 2008 Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat pentru recurenta, lipsă fiind intimata Primăria comunei.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța pune în discuția părților dacă cererea de recurs a fost formulată în termenul prevăzut de art. 301 Cod procedură civilă și dacă autoritatea chemată în judecată avea competența materială de a emite actul administrativ solicitat, respectiv autorizația de construcție, raportat la dispozițiile art. 4 din Legea nr. 50/1991 și, implicit, dacă are calitate procesuală pasivă în cauză.

Avocat, pentru recurentă, precizează, în ceea ce privește tardivitatea recursului, că, așa cum a arătat și în cererea de recurs, a luat cunoștință de hotărârea recurată în momentul în care a studiat dosarul în arhiva Tribunalului Iași pe data de 31.07.2008. În acest sens, solicită a se observa că după hotărârea Tribunalului Iași urmează delegația de studiu, abia ulterior fiind cusute cele două dovezi de comunicare ale hotărârii.

În ceea ce privește cea de a doua problemă ridicată de instanță, solicită respingerea acesteia, având în vedere dispozițiile Legii nr. 50/1991 și faptul că prin cererea de chemare în judecată s-a îndreptat împotriva Primăriei comunei, prin reprezentantul său legal - Primarul.

Declarând închise dezbaterile, instanța a rămas în pronunțare.

După deliberare,

CURTEA DE APEL,

Asupra recursului de contencios administrativ de față;

Prin sentința civilă nr. 559/CA/16.04.2008 s-a hotărât:

Admite excepția inadmisibilității capătului de cerere privind anularea adreselor nr. 1339 din 11.06.2007 și nr. 1585 din 17.07.2007 emise de pârâtă.

Respinge acțiunea formulată de reclamanta, domiciliată în I,-, -.6,. B,. 4,. 2 județul I, în contradictoriu cu Primăria Comunei, cu sediul în comuna, județul

A reținut instanța de fond:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași sub nr- reclamanta a chemat în judecată pe pârâta Primăria Comunei solicitând anularea adreselor nr. 1339/11.06.2007 și 1585/17.07.2007 emise de pârâta, obligarea acesteia la emiterea certificatului de urbanism aferent anului 2007 și autorizației de construcție conform contractelor de concesiune nr. 154 și 155 din 29.08.2005 și plata cheltuielilor de judecată.

În ceea ce privește primul capăt de cerere reclamanta arătat că în mod nelegal în urma emiterii celor două adrese s-au reziliat contractele de concesiune încheiate între părți în condițiile în care plata redevențelor fost efectuată iar denunțarea unilaterală nu era posibilă.

În ceea ce privește al doilea capăt de cerere s- arătat că nejustificat pârâta refuzat eliberarea acestor acte tocmai în scopul de se ajunge la desființarea contractelor încheiate.

La termenul din 05.03.2008 instanța a invocat din oficiu excepția inadmisibilității capătului de cerere privind anularea celor două adrese.

Cu privire la această excepție, instanța apreciază că este întemeiată urmând o admite.

S-a avut în vedere faptul că cele două adrese căror anulare se solicită nu au caracterul unor acte administrative în accepțiunea dispozițiilor art. 2 al. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004 ci doar simple operațiuni materiale prin care s- adus la cunoștința reclamantului conținutul unor asemenea acte.

În consecință urmează fi respins primul capăt de cerere.

Pe fondul cauzei în ceea ce privește al doilea capăt de cerere, instanța apreciază că acesta este neîntemeiat urmând a- respinge.

Astfel pârâta invocat faptul că reclamanta nu formulat cerere pentru emiterea acestor două acte, neachitând nici taxele corespunzătoare iar reclamanta cu toate că s- solicitat dovada în acest sens, (încheierea din 05.03.2008), nu reușit să facă nicio probă.

Împotriva acestei sentințe a formulat cerere de recurs reclamanta, înregistrată la registratura Tribunalului Iași la data de 06.08.2008, prin care solicită repunerea în termenul de recurs, întrucât sentința de fond nu i-a fost comunicată, astfel că a fost în imposibilitate de a lua cunoștință de considerentele acesteia.

Pe fondul recursului, consideră soluția de fond ca fiind nelegală și netemeinică, în realitate adresa nr. 1339/11.06.2007 în litigiu constituindu-se ca o chemare la conciliere, emisă în baza unui act administrativ (hot. de consiliu local), așa încât ea însăși avea caracterul unui act administrativ.

Consideră recurenta că soluția de fond este și netemeinică, o adresă cu același număr - 1339 - și conținut, fiind emisă de intimată către alt concesionar, pretinsa nerealizare a obligațiilor sale din contractul de concesiune fiind consecința lipsei de cooperare din partea cocontractantului, intimata din cauză, astfel că solicită admiterea recursului și în fond a acțiunii sale așa cum a fost formulată.

Curtea, verificând prioritar solicitarea recurentei privind repunerea sa în termenul de recurs, constată această cerere ca fiind nefondată.

Astfel, la fila 78 dosar fond, se află dovada de primire și procesul-verbal de predare a copiei sentinței civile nr. 559/CA/2008 a Tribunalului Iași către reclamantă, din data de 10.06.2008, cu mențiunea afișării actului pe ușa destinatarei, conform adresei indicate prin acțiune, întrucât "nici o persoană de la pct. 1 nu a fost găsită", în condițiile art. 92 alin. (4) Cod procedură civilă.

Ori, pentru a putea solicita repunerea în termenul de recurs, privind cererea sa tardiv depusă, - respectiv la 06.08.2008, contrar dispozițiilor art. 301 Cod procedură civilă -, recurenta ar fi trebuit să probeze în cauză împrejurarea mai presus de voința sa, care a împiedicat-o să ia cunoștință de soluția pronunțată în dosarul de fond, doar în acest mod putând fi înlăturată prezumția de legalitate a comunicării sentinței, aflată la fila 78 dosar.

Cum excepția dirimantă privitoare la tardivitatea recursului, face inutilă abordarea fondului cauzei, Curtea va proceda la respingerea ca tardivă a cererii de recurs formulată de reclamanta, cu consecința menținerii ca legală și temeinică a sentinței civile nr. 559/CA/2008 a Tribunalului Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge recursul, ca tardiv introdus de reclamanta împotriva sentinței nr. 559/CA/16.04.2008 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 27.10.2008.-

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- -

Grefier,

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:,

19.11.2008

2 ex.-

Președinte:Dan Mircea Tăbăltoc
Judecători:Dan Mircea Tăbăltoc, Aurelia Gheorghe, Iustinian

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ fiscal. Decizia 470/2008. Curtea de Apel Iasi