Anulare act administrativ fiscal. Decizia 510/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 510
Ședința publică de la 25 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 2: Mariana Trofimescu
JUDECĂTOR 3: Dorina Vasile
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta, domiciliată în Sud,-, județul C împotriva sentinței nr. 294/7.03.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 18.09.2008 când susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință și când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, precum și pentru a da posibilitatea părților lipsă să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 25.09.2008.
CURTEA
Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului Constanta - Sectia comerciala si de contencios administrativ, reclamanta in contradictoriu cu paratul Primarul Orașului a solicitat ca prin hotarare judecatoreasca sa se dispuna suspendarea efectelor dispozitiei nr. l87/01.06.2006, anularea actului administrativ, obligarea intimatului la plata unor despagubiri cu titlu de daune materiale in suma de 30.000 lei i de 35.000 lei cu titlu de daune morale, cu cheltuieli de judecata.
Reclamanta a arătat, că, prin dispozitia nr. 445/07.08.2004 a Primarului Orașului a fost suspendata din functia de șef Serviciu, iar prin dispozitia nr.450/08.07.2004 a fost suspendata si din functia publica de executie, ambele dispozitii fiind contestate in contencios administrativ.
Prin sentintele civile nr. l55/2005 si 154/2005 pronuntate de Tribunalul Constanta, ramase irevocabile prin deciziile nr. l90/2005 si 421/2005 pronuntate de Curtea de Apel Constanta, respectiv Curtea de Apel G s-a dispus reintegrarea in functiile detinute anterior i plata drepturilor salariale.
A mai aratat reclamanta, ca debitorul - intimatul in cauza, nu a procedat de buna voie la reintegrarea in functia detinuta anterior, astfel incat s-a procedat la executarea silita prin intermediul - și.
A învederat că, a promovat in contradictoriu cu intimatul actiune intemeiata pe disp. art.24 alin.(2) din Legea nr.554/2004 privind refuzul punerii in executare a sentintei civile nr. 155/2005 inregistrata la Tribunalul Constanta sub nr.708/CA/2005. Precizeaza ca, intimatul a depus doua randuri de intampinari, dar nu s-a aparat invocand existenta vreunei dispozitii de reintegrare, in speta cea cu nr.12 din 23.01.2006.
La data de 25.01.2006 a primit la domiciliu o scrisoare recomandata in care se afla dispozitia nr. 12/2006 privitoare la plata drepturilor salariale i nicidecum dispozitia de reincadrare, mentionand ca dispozitia nr. 10/23.01.2006 prin care s-a dispus reincadrarea sa in functia de executie detinuta anterior suspendarii nu i-a fost comunicata.
Apreciaza in raport de aceasta imprejurare ca nu se poate retine in sarcina sa ca a savarit abaterea disciplinary prevazuta de art.65 alin.(l) lit.c din Legea nr.188/1999.
Intreaga procedură desfașurata in Comisiei de disciplina potrivit prevederilor nr.HG 1210/2003 este lovita de nulitate fiind incalcate dispozitiile imperative care privesc legalitatea actului de sesizare, nulitatea actului de sesizare, tardivitatea actului de sesizare.
A înțeles să reitereze incalcarea disp. art.23 și 24 din nr.HG 1210/2003 in conditiile in care masura destituirii din functia publica se intemeiaza in exclusivitate pe raportul Comisiei de disciplina.
In sustinerea actiunii au fost depuse inscrisuri.
Prin cererea completatoare formulata in aplicarea disp. art. 132 Cod proc. civila reclamanta a solicitat ca instanta sa se pronunta și cu privire la reintegrarea sa in functia publica detinuta anterior destituirii și obligarea intimatului la plata drepturilor salariale indexate, majorate i recalculate, precum i la plata celorlalte drepturi de care ar fi beneficiat.
Temeiul juridic al acțiunii - art. 68, 89 din Legea nr. 188/1999 republicata, art. 15, 18 i art. 19 din Legea nr. 554/2004, art.24, 27, nr.HG1210/2003.
Legal citat, paratul și-a precizat pozitia procesuala și a solicitat pe calea intampinarii respingerea contestatiei.
A aratat ca, dispozitia nr.450/2004 a fost anulata prin sentinta civila nr. 154/2005 a Tribunalului Constanta ramasa definitiva i irevocabila, dispunandu-se reincadrarea contestatoarei in functia detinuta anterior suspendarii.
Prin dispozitia nr. 10/23.01.2006 s-a hotarat reincadrarea contestatoarei in functia detinuta anterior suspendarii i a fost comunicata acesteia sub semnatura la data de 25.01.2006 cand a fost comunicata i dispozitia nr. 12/23.01.2006, privind plata drepturilor banesti cuvenite contestatoarei pentru perioada cuprinsa intre suspendarea din functie si reintegrarea efectiva.
A mai aratat intimata ca, anterior comunicarii prin posta a dispozitiilor nr.10 si 12/23.01.2006 contestatoarea a fost invitata la sediul Primariei prin adresa nr.2415/11.01.2006 pentru achitarea drepturilor banesti si respectiv pentru reintegrare in functie conform sentintei judecatoresti.
Intrucat contestatoarea nu s-a prezentat la locul de munca, la data de 04.04.2006, cu referatul nr.6937 intocmit de Compartimentul Personal al Primariei a fost sesizata Comisia de disciplina pentru declansarea procedurii administrative prevazuta de nr.HG 1210/2003.
Comisia de disciplina a retinut vinovatia contestatoarei pentru neprezentarea nejustificata la locul de munca in raport de care s-a procedat la emiterea dispozitiei nr. 187/01.06.2006.
Mai arata paratul ca referentul de specialitate din cadrul Compartimentului Personal a sesizat Primarul in legatura cu neprezentarea contestatoarei la serviciu, inca din luna februarie 2006, insa nu s-a procedat la sesizarea comisiei de disciplina, intrucat s-a considerat ca este posibila existenta unei cauze obiective.
Invedereaza ca actul de sesizare al Comisiei de disciplina nu este nelegal si nici lovit de nulitate absoluta intrucat sesizarea Comisiei de disciplina a fost facuta prin referatul nr.6937/04.04.2006, intocmit de referentul de specialitate din cadrul Compartimentului Personal al institutiei.
In dovedirea apararii au fost depuse inscrisuri - referatul nr.6937/04.04.2006, dispozitia nr. 10/23.01.2006, dispozitia nr. 12/23.01.2006, dovada comunicarii celor doua dispozitii, borderoul de expeditie a corespondentei, adresa nr.3329/26.01.2006, adresa nr.2415/11.01.2006, proces-verbal datat 24.01.2006, proces-verbal al Comisiei de disciplina datat 30.05.2006, referat Comisie disciplina datat 09.05.2006, dispozitia nr. 187/01.06.2006.
Prin incheierea motivata din data de 27.09.2006, instanta a respins ca nefondata cererea de suspendare a executarii actului administrativ - dispozitia nr. 187/01.06.2006.
Procedand la solutionarea cauzei instanta a administrat proba cu inscrisuri.
Analizand cauza prin prisma criticilor formulate, a actelor normative incidente cauzei si sustinerile partilor instanta a constatat ca nu este intemeiata.
Potrivit art.84 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, incetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici are loc in urmatoarele conditii; de drept; prin acordul partilor consemnat in scris; prin eliberarea din functia publica; prin destituire; prin demisie; prin act administrativ al persoanei care are competenta legala de numire in functia publica, respectiv conducatorul institutiei.
(5) din acelasi act normativ (in forma aflata in vigoare la data emiterii actului administrativ), prevede ca destituirea din functia publica se dispune prin act administrativ, si se comunica functionarului public in termen de 5 zile de la data emiterii pentru imputabile functionarului public in urmatoarele cazuri:
- ca sanctiune disciplinara aplicata pentru savarsirea repetata a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare grave;
- daca s-a ivit un motiv de incompatibilitate, iar functionarul public nu actioneaza pentru incetarea acestuia intr-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.
Instanța a retinut ca, la data de 23.01.2006, intimatul a emis dispozitiile nr.10 si nr.12 privind reincadrarea contestatoarei in functia detinuta anterior suspendarii si respectiv plata drepturilor salariale aferente perioadei cuprinse intre suspendarea din functie si reintegrarea efectiva.
Cele doua dispozitii au fost comunicate reclamantei la data de 25.01.2006 (in aplicarea dispozitiilor enuntate - art.84 alin.(5) din Legea nr. 188/1999), astfel cum rezulta din confirmarea de primire (fila 25), precum si din borderoul de expeditie al corespondentei (fila 26).
Desi reclamantei i-au fost comunicate cele doua acte administrative (cum rezulta din probatoriul administrat), aceasta nu s-a prezentat la serviciu, încât la data de 01.06.2006 intimatul a luat masura destituirii din functie.
Motivul invocat de reclamanta privind procedura de comunicare a celor doua dispozitii, urmeaza sa fie inlaturat, in conditiile in care art.93 din Legea nr. 188/1999 dispune ca legea se completeaza cu prevederile legislatiei muncii, or, potrivit art.268 alin.(4) din Codul muncii, comunicarea deciziilor de sanctionare se face prin scrisoare recomandata.
A mai reținut instanța că, anterior comunicarii actelor administrative, cu adresa nr.2415/11.01.2006, reclamanta a fost convocata la sediul Primariei insa aceasta nu a raspuns invitatiei, situatie in care s-a recurs la comunicarea oficiala a actelor administrative prin posta.
Privitor la criticile formulate de reclamanta de procedura desfasurata de Comisia de disciplina, potrivit prevederilor nr.HG 1210/2003, instanta retine:
Conform art.20 din nr.HG 1210/2003 Comisia de disciplina are urmatoarele atributii principale:
- cerceteaza abaterea disciplinara pentru care a fost sesizata;
- propune aplicarea uneia dintre sanctiunile disciplinare prevazute la art.65 alin.(3) din Legea nr. 188/1999.
Iar, potrivit art.24 din actul normativ enuntat Comisia de disciplina poate fi sesizata de:
- conducatorul autoritatii sau institutiei publice;
- conducatorul compartimentului in care isi desfasoara activitatea
- functionarul public a carui fapta este sesizata;
- orice persoana care se considera vatamata prin fapta unui functionar public.
Din probatoriul administrat, inscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța reține ca au fost respectate dispozitiile citate, referatul nr.6937/04.04.2006, flind intocmit de Serviciul Personal, sj cu rezolutia intimatului, privind inaintarea acestuia spre solutionare Comisiei de disciplina.
Au fost respectate de asemenea, dispozitiile art.24 alin.(4) din nr.HG 1210/2003, in sensul ca sesizarea s-a facut mlauntrul termenului de 30 de zile, deci la data de 06.04.2006.
Instanta retine ca, masura disciplinară a avut in vedere gravitatea abaterii - absente repetate de la serviciu, situatie care a condus la masura destituirii din functia publica in considerarea disp. art.84 alin.(5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici.
Cererea privind obligarea intimatului la plata de daune materiale și morale urmeaza să fie respinsa, intrucat potrivit art. 18 din Legea nr.554/2004, instanta solutioneaza cererea in caz de admitere a actiunii principale sj nu de respingere a acesteia.
de considerentele expuse constatand ca reclamanta nu a dovedit justetea demersului sau procesual, instanța a respins actiunea ca nefondata.iar în temeiul, art. 274 Cod proc. civila instanta a respins și cererea intimatului privind plata cheltuielilor de judecata, ca nedovedita.
Împotriva acestei sentințe în termen legal a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare reclamanta a arătat că prima instanță a făcut o greșită interpretare a probelor administrate în cauză, reținând o situație de fapt neconformă realității, respectiv că cele două dispoziții privind reintegrarea în funcție și plata drepturilor salariale i-au fost comunicate.
Instanța de fond a ignorat probele administrate de reclamantă, respectiv înscrisurile ce demonstrează că nu au fost depuse documentele recunoscute de lege ca făcând dovada că destinatarul a primit actele ce i-au fost expediate.
Din nici o probă administrată nu rezultă că reclamanta ar fi refuzat primirea sub semnătură a dispoziției de reintegrare, pentru a se putea face aplicarea tezei privitoare la comunicarea prin scrisoare recomandată, respectiv art. 268 al. 4. muncii.
Instanța de fond nu a analizat înscrisurile depuse de reclamantă, Respectiv procesele-verbale întocmite în dosarul de executare nr. 457/2005, ce fac dovada neexecutării de către pârât a obligației ce îi revenea privitoare la reintegrarea reclamantei în funcțiile publice deținute anterior suspendării.
În ceea ce privește legalitatea procedurii desfășurate de către Comisia de disciplină instanța de fond a analizat succint și greșit criticile formulate.
În speță comisia de disciplină a fost sesizată de către un referent de specializate din cadrul compartimentului personal, printr-un simplu referat, ea nefiind efectuată de către una dintre persoanele expres și limitativ menționate la art. 24 al. 1 din nr. 1210/2003.
În mod greșit a apreciat prima instanță că aceste dispoziții ar fi fost respectate, deoarece referatul nr. 6937/04.04.2006, deși întocmit de o persoană necompetentă, poartă rezoluția pârâtului.
Rezoluția pusă pe referat nu poate fi asimilată cu actul de sesizare al comisiei de disciplină, prin raportare la condițiile de formă și de fond impuse obligatoriu de dispozițiile art. 24 al. 2 li 3 din 1210/2003.
În mod greșit a apreciat prima instanță că au fost respectate prevederile art. 24 al. 4 din nr. 1210/2003, în sensul că sesizarea comisiei de disciplină s-a făcut în termenul legal.
În mod eronat a apreciat instanța de fond, printr-o interpretare defectuoasă a dispozițiilor legale, că cercetarea prealabilă ce a stat la baza emiterii dispozițiilor cont4estate s-ar fi efectuat în condițiile de legalitate și că reclamanta s-ar face vinovată de săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 65 al. 2 lit. c din legea nr. 188/1999 republicată.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele, conform art. 3041.proc.civ. Curtea constată că prima instanță a făcut o greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor legale în materie și o defectuoasă apreciere a materialului probator administrat în cauză, pronunțând o sentință nelegală și netemeinică a cărei reformare se impune.
Nestabilind adevăratele raporturi juridice dintre părți, instanța nu a dat o corectă dezlegare pricinii.
Prin dispozitia nr. 445 din 07.08.2004 a Frimarului Orasului reclamanta a fost suspendata din functia publica de conducere pe care o detineam, respectiv de Sef Serviciu "." din cadrul Frimariei Orasului, iar prin dispozitia nr. 450 din 8.07.2004 a intimatului am fost suspendat si din functia publica de executie pe care o detineam. Ambele dispozitii au fost contestate de catre mine in contencios administrativ dispunandu-se:
- prin sentinta civila 1055/2005 pronuntata de catre Tribunalul Constantas -a dispus anularea dispozitiei nr. 445/2004 a intimatului, reintegrarea mea in functia publica de conducere detinuta anterior suspendarii, plata drepturilor salariale indexate si plata cheltuielilor de judecata;
- aceasta sentinta a ramas irevocabila prin decizia civila nr. 190/2005 a Curtii de Apel Constanta;
- prin sentinta civila nr. 154/2005 emisa de Tribunalul Constanta, s-a dispus anularea dispozitiei nr. 450/2004 emisa de intimat, reintegrarea mea in functia publica de executie detinuta anterior suspendarii, plata drepturilor salariale indexate si plata cheltuielilor de judecata;
- aceasta sentinta a ramas irevocabila prin decizia civila nr. 421/2005 emisa de catre Curtea de Apel
La expirarea termenului legal de 30 de zile - prev de art 24 alin 1 din L 554/2004 - de la ramanerea irevocabila a sentintei civile nr. 155/2005, respectiv la 11.08.2005, intrucat debitorul - intimate! din prezenta cauza nu a procedat de buna voie la reintegrarea reclamantei potrivit titlului executoriu, a procedat la punerea in executare silita a acestuia prin intermechul - si. Potrivit prevederilor legale care reglementeaza procedura executarii silte, respectiv art. 371 si urm Cod Proc Civ, ulterior declansarii executarii silite debitorul avea si are obligatia de a comunica executorului judecatoresc toate demersurile facute in scopul aducerii la indeplinire a obligatiilor izvorate din titlu executoriu.;
Altfel spus, odata declansata executarea silita debitorul nu mai putea fi exonerat de executarea obligatiilor decat de catre instanta judecatoreasca careia i se putea adresa pe calea unei contestatii la executare sau, in caz de confirmare, avand obligatia comunicarii indeplinirii dispozitivului hotararii judecatoresti ce constituie titlu executoriu catre executorul judecatoresc investit. Odata declansata executarea silita executorul judecatoresc a emis somatie potrivit legii si s-a deplasat in repetate randuri la sediul debitorului incheind in acest sens mai multe procese-verbale de executare care atesta deopotriva imprejurarea ca in mod constant debitorul s-a sustras de la aducerea la indeplinire a obligatiilor izvorate din titlu executoriu: de reintegrare si de plata a drepturilor salariale indexate si a cheltuielilor de judecata. In atare situatie, la data de 29.11.2005 reclamanta a promovat in contradictoriu cu intimatul o actiune intemeiata pe cbsp art. 24 alin 2 din L 554/2004 care privea refuzul punerii in executare a sentintei civile nr. 155/2005, inregistrata la Tribunalul Constanța sub nr. 708/CA.
La dosaml acestei cauze intimatul a depus doua randuri două intampinari la termenele din 08 si respectiv 22.03.2006, în niciuna dintre aceste intampinari intimatul nu s-a aparat invocand instantei existenta vreunei dispozitii de reintegrare, in speta cea cu nr. 12 din 23.01.2006, desi, cum lesne se poate observa, putea sa invoce aceasta situatie de fapt pretins existenta deja de 2 luni anterioare momentului solutionarii dos. Nr. 708/CA/20Q5 al Tribunalului Constanta.
Prin sentinta civila nr. 181/24.03.2005 a Tribunalului Constanta instanta a admis in parte actiunea formulata de catre reclamantă, a dispus amendarea paratului Primar al Orasului, potrivit art. 24 alin 2 din L 554/2004.
In acest context, la data de 19.04.2006 a primit o citatie prin care era convocata in Comisiei de Disciplina a Primariei in vederea solutionarii sesizarii Comisiei cu privire la neindeplinirea de catre mine a prevederilor Dispozitiei nr. 10/ 23.01.2006 emisa de intimat privind reincadrarea CONFORM SENTINTEI CIVILE NR, 154/2005 A TRIBUNALULUI CONSTANTA, imputandu-i-se neprezentarea si lipsa nemotivata de la serviciu.
S-a prezentat la termenul stabilit din 26.04.2006 si cu aceasta ocazie aflând ca inrimatul pretindea ca ar fi emis si comunicat catre reclamantă Dispozitia nr. 10 din 23.01.2006 de reincadrare in functia publica de execuți deținuta anterior suspendarii. Este adevarat ca la data de 25.0r.2006 a primit la domiciliu o scrisoare recoraandata in care se afla NUMAI DISPOZITIA NR. 12/2006 privitoare la plata drepturilor salariale indexate aferente perioadei de suspendare. In respectivul plic nu s-a aflat nici un alt document si cu atat mai putin pretinsa dispozitie de reincadrare.
A solicitat executorului judecatoresc pe care il investise cu cererea de exectitare informatii privitoare la eventuala comunicare catre acesta a dispozitiei de reintegrare iar raspunsul sau a fost negativ si consemnat intr-un proces verbal de executare. Este de observat ca impotriva executarii silite pornite in dosarul de executare nr. 457/2006 intimatul a formulat contestatie la executa numai cu privire la componenta executarii silite ce priveste plata drefturilor salariale si nicidecum la cea care privateste reintegrarea sa în funcție.
Revenind la dispozitia contestata prin care a fost destituită reclamanta dintr-o functie publica de executie in care a fost reintegrată NUMAI FORMAL, urmeaza a se reține ca aceasta este nelegala si netemeinica pentru urmatoarele considerente:
- dispozitia nr. 10 din 23.01.2006, prin care s-a dispus reincadrarea in functia publica de executie detinuta anterior suspendarii nu i-a fost comunicata;
- potrivit celor doua titluri executorii, respectiv sentinta civila nr. 154/2005 si 155/2005, ambele ale Tribunalului Constanta, instanta a dispus reintegrarea reclamantei atat in functia publica de executie cat si in cea de conducere, detinute anterior suspendarii nelegale;
- creditornl acestor obligatii, a optat pentru punerea in executare silita a titlului executoriu prin care debitorul intimat era obligat sa emită dispozitia de reintegrare în functia publica de conducere pe care o detinea anterior suspendarii. In a tare situatie, debitorul celor doua obligatii nu putea el insusi sa aiba o alta optiune decat creditorul acestora, altfel spus debitorul nu putea sa aleaga pe care dintre cele doua obligatii de reintegrare o executa, acest privilegiu apartinand exclusiv creditorului;
- in atare situatie, in raport de imprejurarea ca nu a fost comunicata dispozitia de reintegrare nu se poate retine in sarcina sa că ar fi savarsit abaterea disciplinara prev de art 65 alin 1 lit c din L 188/1999 absentand nemotivat de la serviciu;
- întreaga procedura desfasurata in Comisiei de Disciplina potrivit prevederilor HG 1210/2003 este de militate fiind incalcate in mod grav dispozitii imperative care privesc:
- legalitatea actului de sesizare a comisiei;
- nulitatea insasi a actului de sesizare;
- tardivitatea actului de sesizare al Comisiei de Disciplina;
Cu ocazia desfasurarii procedurii de cercetare de catre Comisisa de Disciplina la reclamanta a participat partial a formulat notificari si obiectiuni cu privire la continutul fie a referatului ce a fost asimilat unei sesizari necesare declansarii cercetarii administrative, fie a procesului verbal si a referatului 8748/9.05.2006. Toate aceste critici cu privire la incalcarea flagranta a dispozitiilor art. 23 si 24 din HG 1210/2003 intelege sa le reitereze si in prezenta cauza in conditiile in care masura destituirii din functia publica detinuta se intemeiaza in exclusivitate pe raportul Comisiei de Disciplina.
Față de această situație de fapt, reținută în baza înscrisurilor depuse la dosar, Curtea apreciază că prima instanță a pronunțat soluția prin interpretarea greșită a probatoriului administrat, nefiind analizate și probele administrate de reclamantă.
Instanta a retinut in mod absolut nereal ca cele doua dispozitii emise de catre intimat la data de 23.01.2006, respectiv nr.10, privind reintegrarea pe functia publica de executie detinuta anterior suspendarii si nr.12, privind plata drepturilor salariale aferente perioadei cuprinse intre suspendarea din functie și reintegrarea efectiva i-au fost comunicate la data de 25.01.2006, in aplicarea dispozitiilor art.84, alin.5 din Legea nr.188/1999 republicata.
Acest text de lege care este cuprins in Sectiunea a 3-a, intitulata "Incetarea raportului de serviciu" reglementeaza in mod expres comunicarea actului administrativ de destituire din functia publica si nicidecum eel prin care se dispune reintegrarea in functia publica.
In sustinerea tezei comunicarii ambelor dispozitii, instanta de fond a invocat expedierea acestora prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, precum si borderoul de expeditie al corespondentei.
Borderoul justificativ invocat de catre intimat si preluat de catre instanta de fond, constituie un document intern al institutiei, cu caracter neoficial si care nu emana de la legiuitor utilizate pentru expedierea respectiva.
Acesta nu poate substitui si nici nu poate fi asimilat cu nota de inventar si/sau buletinul de expeditie, singurele documente recunoscute de lege ca facand dovada ca destinatarul a primit actele ce i-au fost expediate.
Borderoul justificativ invocat de instanta nu reprezinta o dovada a faptului ca in plicul expediat catre reclamantă se aflau doua acte administrative.
Instansta nu a luat in considerare Adresa nr.240/40007/20.11.2006 emisa de Compania Nationala "Posta " -Directia Regionala de Posta Constanta ca raspuns la solicitarea reclamantei cu acelasi numar din data de 17.11.2006. De asemenea, nu a luat in considerare nici Instructiunile pentru executarea serviciului de mesageni interne si nici Instructiunile pentru executarea serviciului de corespondenta postala intema, ambele aprobate prin Ordinul nr.373/1974 al
Potrivit art.6 si 9 din Ordinul nr.373/1974 al, trimiterile postale care contin acte,documente, etc. se efecteaza prin scrisoare deschisa cu valoare declarata de catre Serviciul de Interne. Conform art.58,59,60 din acelasi ordin, expeditorul, in speta intimatul, avea obligatia sa completeze in doua exemplare NOTA DE cu actele ce se gasesc in plic si BULETINUL DE care insoteste trimiterea si face dovada expeditorului ca destinatarul a primit continutul scrisorii conform Notei de inventar. De asemenea, potrivit art.239 si 244 din ordinul sus-mentionat, destinatarul scrisorii trebuia sa semneze la primire buletinul de expeditie, dupa confruntarea notei de inventar cu continutul plicului.
In concluzie, aceasta fund procedura legala de comunicare a actelor, singurele documente care atesta faptul ca destinatarul a primit acele acte ce se pretinde ca i-au fost transmise de catre expeditor sunt Nota de inventar si Buletinul de expeditie, deci singurele documente recunoscute de lege ca facand dovada ca destinatarul a primit actele ce i-au fost expediate.
Asa cum reiese din art. 3, punctul 1 din Instructiunile pentru executarea serviciului de mesagerii interne si din Instructiunile pentru executarea serviciului de corespondenta postala interna, ambele aprobate prin Ordinul nr.373/1974 al, intimatul Primarul orasului a folosit un mod in afara legii privind comunicarea actelor administrative.
In sustinerea celor aratate mai sus, alaturi de normele legale invocate, din Adresa nr.240/40007/20.11.2006 emisa de Compania Nationala "Posta " -Directia Regionala de Posta Constanta, reiese fara echivoc modul in care se comunica actele postale, respectiv prin scrisoare deschisa cu valoare declarata si totodata care sunt documentele legale ce fac dovada expeditorului in destinatarului a continutului trimiterii postale -nota de inventar si buletinul de expeditie. De asemenea, se confirma si faptul ca borderoul justificativ al Primariei nu reprezinta un formular oficial al Postei Romane, acesta neputand reprezenta o dovada a continutului trimiterii si nici nu poate fi asimilat cu nota de inventar.
In privinta confirmarii de primire instanta de fond nu a retinut faptul ca acest document nu reprezinta dovada continutului plicului, ci doar dovada imprejurarii ca expeditorul -intimat a transmis ceva catre reclamantă, fara insa a se putea preciza prin acest document care era continutul plicului.
Este adevarat ca potrivit art.93 din Legea nr. 188/1999 republicata, dispozitiile acestei legi se completeaza cu prevederi din legislatia muncii.
Invocarea de catre instanta de fond a prevederilor art. 268, alin.4 din Codul muncii, potrivit carora comunicarea dispozitiilor de sanctionare se face prin scrisoare recomandata, este straina de natura pricinii, intrucat in speta in cauza este vorba despre comunicarea unei dispozitii de reintegrare,respectiv Dispozitia nr. 10/23.01.2006.
Chiar si in ipoteza comunicarii dispozitiilor de sanctionare legiuitorul reglementeaza foarte clar faptul ca dispozitia de sanctionare se preda personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata.
Din nici o proba administrata in cauza nu rezulta faptul ca ar fi refuzat primirea sub semnatura a dispozitiei de reintegrare, pentru a se putea face aplicarea tezei privitoare la comunicarea prin scrisoare recomandata.
In mod gresit instanta a apreciat incidenta adresei nr.2415/11.01.2006 (64a-30 din dosar) asupra Dispozitiilor nr. 10 si 12/23.01.2006, intrucat prin aceasta adresa reclamanta a fost invitata la sediul Primariei orasului "pentru punerea in executare a celor doua obligatii rezultate din sentinta civila nr. 155/28.03.2005, respectiv obligatia de a face, precum si achitarea sumelor datorate conform acesteia". Sentinta civila nr. 155/28.03.2005 obliga Primarul orasului la reintegrarea mea in functia publica de conducere si nu cea de executie, asa cum a procedat intimatul prin Dispozitia nr. 10/2006.La reintegrarea in functia publica de conducere Primarul nu a procedat nici pana in momentul de.
De asemenea, in mod eronat instanta a retinut faptul ca " nu am raspuns invitatiei, situatie in care s-a recurs la comunicarea oficiala a actelor administrative prin posta", intrucat prin adresa mea de raspuns nr. 2415/23.01.2006 (anexele nr.l si 2) reclamanta a raspuns invitatiei cu solicitarea catre intimat de a comunica orice act executorului judecatoresc, intrucat intimatul se afla in procedura de executare silita.
Instanta de fond nu a analizat inscrisurile pe care le- depus reclamanta la dosarul cauzei in sustinerea punctului de vedere exprimat, respectiv procesele verbale intocmite in Dosarul de executare nr.457/2005 aflat pe rolul BEJ - si.
Intrucat debitorul Primarul orasului nu a procedat debuna voie la ducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din cele doua titluri executorii a procedat la executarea silita a acestora, dupa cum urmeaza:
- nr. 155/28.03.2005, prin intermediul BEJ. - si (dosar de executare nr.457/2005);
- nr. 154/28.03.2005, prin intermediul BEJ. (dosar de executare nr. 58/2006).
In ambele situatii, executorii judecatoresti s-au deplasat la sediul debitorului-urmarit Primarul orasului, incheind in acest sens mai multe procese verbale de executare,ultimul incheiat chiar la data de 01 06.2007,care atesta deopotriva imprejurarea ca in mod constant debitorul s-a sustras de la aducerea la indeplinire a obligatiilor izvorate din cele doua titluri executorii: de reintegrare si de plata a drepturilor salariale indexate pana in momentul reintegrarii.
Toate inscrisurile mentionate mai sus, ce fac dovada neexecutarii de catre intimat a obligatiei ce ii revenea privitoare la reintegrarea reclamantei in functiile publice detinute anterior suspendarii, au ramas neanalizate de catre instanta.
A aratat totodata faptul ca in nici un proces care a urmat acestor proceduri, respectiv de contestatie la executare sau de amendare a debitorului potrivit dispozitiilor art.24, alin.2 din Iegea nr. 554/2004, debitorul nu s-a aparat si nu a depus in instanta Dispozitia nr. 10/23.01.2006 de reintegrare a mea in functia publica de executie detinuta anterior suspendarii, asa cum nici mie, de altfel, nu mi-a comunicat-
Potrivit legii, sarcina probatiunii unei asemenea comunicari incumba celui care pretinde ca a facut-
In ceea ce priveste legalitatea procedurii desfasurate de catre comisia de disciplina, si criticile cu privire la aceasta chestiune au fost la fel de succint analizate si gresit solutionate.
Prin Hotararea Consiliului Local nr. 131/31.08.2004,1 art.10 din Capitolul H al Sectiunii 6,asa cum a fost modificata si completata prin Hotararea Consiliului Local nr.463/20.12.2006 a fost aprobat Regulamentul de organizare si functionare al aparatului propriu al Consiliului Local.
Art.10 din Capitolul II al Sectiunii 6 din regulamentul sus-mentionat stabileste in sarcina Compartimentului de Evidenta, Urmarire si Arhiva Acte Administrative transmiterea pe baza de condici (interior-exterior) dispozitiile emise de catre Primar.
Prin urmare, in masura in care sustinerea paratului privind comunicarea Dispozitiei or. 10/23.01.2006 ar fi reala, aceasta ar fi trebuit efectuata prin respectivul compartiment si consemnata in condica de intrari-iesiri. Or, un asemenea inscris nu a fost depus la dosarul cauzei.
Potrivit art.24, alin.l din R HG nr.1210/2003, comisia de disciplina poate fi sesizata le catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice, conducatorul compartimentului in are isi desfasoara activitatea functionarul public a carui fapta este sesizata, precum si de >rice persoana care se considera vatamata prin fapta unui fiinctionar public.
In speta, comisia de disciplina a fost sesizata de catre un referent de specialitate din cadrul compartimentului Personal, printr-un simplu referat, ea nefiind efectuata de una in persoanele expres si limitativ mentionate la art.24, alin.l din R HG nr. 1210/2003.
In mod gresit instanta a apreciat insa ca aceste dispozitii ar fi fost respectate, intrucat referatul nr.6937/04.04.2006 desi intocmit de o persoana ecompetenta, poarta rezolutia intimatului, Primarul orasului. Rezolutia pusa pe referat nu poate fi asimilata cu actul de sesizare al Comisiei de disciplina prin raportare în conditiile de forma si de fond impuse obligatoriu de dispozitiile art.24, alin.2 si 3 din nr. 1210/2003, astfel incat rezolutia Primarului nu intruneste conditiile prevazute de lege pentru a avea valoarea juridica a unei sesizari.
In mod gresit instanta de fond a retinut ca sunt respectate dispozifiile art.24, alin.4 din nr.1210/2003, "in sensul ca sesizarea comisiei de disciplina s-a facut inlauntrul termenului de 30 de zile, deci la data de 06.04.2006".
Sub un prim aspect potrivit art.24, alin.4 din GR. nr. 1210/2003 "sesizarea se poate face in cel mult 15 zile lucratoare de la data luarii la cunostinta de catre persoanele prevazute la alin. 1, dar nu mai tarziu de doua luni de la data savarsirii faptei care constiruie abatere disciplinara".
In cuprinsul textului citat nu se regaseste reglementat termenul de 30 de zile retinut de instanta de fond.
Chiar referatul pe care instanta il asimileaza sesizarii face tnmitere in debutul sau la imprejurarea ca se revine la referatele nr.23/08.02.2006 si respectiv 34/06.03.2006, referate prin care ii fusese adusa la cunostinta primarului aceeasi situatie de fapt. Luarea la cunostinta de catre primar a avut loc inca din data de 08.02.2006 si nicidecum la data de 04.04.2006 cand s-a intocmit cel de-al treilea referat, ceea ce presupune ca sesizarea comisiei putea fi efectuata la data de 02.03.2006, dar nu mai tarziu de data de 25.03.2006.
Sesizarea comisiei de disciplina la data de 04.04.2006 apare ca fiind facuta dupa implinirea termenului de doua luni prevazut de art.24, alin.4 din nr.1210/2003.
Conform art.27, alin.l si 2 din nr.1210/2003, comisia de disciplina avea obligatia sa claseze "sesizarea" pe motiv de tardivitate.
Totodata, prin Dispozina nr.22/21.01.2005 emisa de intimat, au fost aprobate regulile si procedurile de lucru generale in cadrul Primariei orasului. Potrivit punctului 11 din acest regulament, la inregistrarea a trei absente nemotivate de catre personalul cu statut de functionar public, se trece la destituirea din functia publica, conform art.65, alin.3,lit.e din Legea nr.l 88/1999 republicata.
Potrivit punctului 11, alin.3, masurile mentionate-destituirea din functie-vor fi aplicate dupa comunicarea la domiciliu, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire, a unei somatii pentru motivarea absentelor si incheierea unui proces-verbal in cazul refuzului de a raspunde in scris la aceasta.
In speta aceasta procedura aprobata de insusi intimatul, nu a fost respectată si a fost incalcata in mod flagrant si nu numai ca nu a fost emisa o somatie, dar masura a fost luata dupa un numar foarte mare de zile si de absente nemotivate.
de toate aceste aspecte, în mod eronat instanta de fond printr-o interpretare defectuoasa a dispozitiilor legate enuntate a apreciat ca, in speta, cercetarea prealabila ce a stat la baza emiterii dispozitiei contestate s-ar fi efectuat in conditii de legalitate.
In raport de toate aceste considerente, solutia recurata este o solutie vadit nelegala,in conditiile in care nu se face vinovată de de savarsirea abaterii disciplinare prevazute de art. 65, alin.2, lite, din Legea nr. 188/1999 republicata, asa cum in mod eronat a retinut instanta de fond.
Față de cele expuse, în temeiul art. 312.proc.civ. Curtea va admite recursul și va modifica în tot sentința recurată în sensul admiterii acțiunii, anulării dispoziției nr. 187/01.06.2006 emisă de Primarul Orașului, cu obligarea acestuia la plata despăgubirilor morale și materiale solicitate pentru prejudiciile suferite de reclamantă în temeiul dispozițiilor legii nr. 554/2004.
Totodată Curtea va dispune reintegrarea reclamantei în funcția publică deținută anterior, destituirii cuplata tuturor drepturilor salariale indexate și majorate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
ADMITE recursul declarat de reclamanta domiciliată în Sud, str. -. -, nr. 28, împotriva sentinței nr. 294/07.03.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-;
Modifică în tot sentința nr.. 294/07.03.2007 pronunțată de Tribunalul Constanța în sensul că: admite acțiunea și dispune anularea dispoziției nr. 187/01.06.2006 emisă de Primarul orașului, obligă pârâtul la plata sumelor de 30.000 RON despăgubiri materiale și 35.0000 RON despăgubiri morale către reclamantă, dispune reintegrarea reclamantei în funcția publică deținută anterior destituirii cu plata tuturor drepturilor salariale indexate și majorate.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 25 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. /06.10.2008
Dact. 2 ex./
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu, Mariana Trofimescu, Dorina Vasile
