Anulare act administrativ fiscal. Decizia 520/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act administrativ -
- Legea nr.290/2003 -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 520
Ședința publică din 19 martie 2009
PREȘEDINTE: Ududec Elena
JUDECĂTOR 2: Nastasi Dorina
JUDECĂTOR 3: Grapini Carmen
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr.290/2003 cu sediul în B,-, împotriva sentinței nr.3244 din 6 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-, intimați fiind cu domiciliul în C,-, Bloc 4,.A,.6, jud. D și cu domiciliul în S,-, -.A,.2, jud. S drept moștenitori ai reclamantei intimate ă la 09.12.2008 în
La apelul nominal a răspuns avocat pentru reclamantele intimate și, lipsă fiind acestea și recurenta.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată a acordat cuvântul la dezbateri.
Apărătoarea reclamantelor intimate a solicitat respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică. A arătat că motivele de recurs invocate respectiv că declarațiile martorilor nu sunt concludente și că intimata s-a refugiat în anul 1944 din dar nu face dovada refugiului autorilor nu sunt întemeiate; că intimata a venit definitiv în România după 1944; că tatăl său preotul a fost refugiat din și că s-a făcut dovada că autorii săi sunt refugiați; că prin contractul de închiriere se face dovada proprietății autorilor săi. Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată;
Prin cererea adresat Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal și înregistrată sub nr.6086/86 din 12.08.2008, reclamanta în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr.290/2003, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se anuleze decizia nr.1227 din 14.07.2008 emisă de pârâtă și să i se acorde despăgubiri sau compensații bănești pentru bunurile pe care le-a avut în proprietatea sa pe teritoriul fostei URSS, în localitatea și.
În motivarea acțiunii în contencios administrativ reclamanta a arătat că atât hotărârea nr.126 din 21.09.2007 emisă de Comisia pentru aplicarea Legii nr.290/2003 de pe lângă Prefectura S cât și decizia nr.1227 din 14.07.2008 emisă de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților sunt nelegale și netemeinice deoarece a făcut dovada calității de refugiat, la dosar existând înscrisuri care atestă faptul că împreună cu părinții s-a refugiat în două perioade de timp distincte.
A arătat reclamanta că în perioada 6.09.1940 - 15.07.1941 împreună cu familia s-a refugiat în comuna T, jud. A, sens în care a depus la dosar contractul de închiriere iar cea de a doua perioadă se referă la perioada 15.03.1944 - 06.03.1945 ( data după care a rămas definitiv în România ) și că cererea se referă la bunurile rămase în ulterior datei de 06.03.1945 și pentru care a solicitat despăgubiri. În concluzie reclamanta a arătat că a făcut dovada cu înscrisuri dar și cu declarații de martori că s-a refugiat din fosta URSS și că pentru bunurile deținute de autorii săi are dreptul la despăgubiri în conformitate cu dispozițiile Legii nr.290/2003.
Pârâta prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii, ca nefondată.
Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal prin sentința nr.3244 din 06.11.2008, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantă, a dispus anularea deciziei nr.1277 din 14.07.2008 și acordarea către reclamantă a despăgubirilor, compensațiile și celelalte măsuri reparatorii prevăzute de Legea nr.290/2003, modificată pentru bunurile deținute de autorii săi, și, în localitatea și din.
Pentru a hotărâ astfel, prima instanță a reținut că reclamanta a făcut dovada că autorii săi și s-au refugiat în România, așa cum rezultă din adeverința nr.4681 din 24.09.2008 eliberată de Primăria comunei coroborată cu declarația martorei, autentificată sub nr.4719 din 29.08.2008.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților care a criticat sentința ca fiind nelegală și netemeinică invocând drept motiv de casare dispozițiile art.304 pct.9 Cod proc. civilă.
În esență recurenta a arătat că reclamanta nu a făcut dovada că autorii săi s-au refugiat în România iar pe de altă parte reclamanta nu a făcut dovada bunurilor deținute de autorii săi în.
Recursul este nefondat.
În timpul soluționării recursului, la termenul de judecată din 19.02.2009, au fost introduși în cauză moștenitorii reclamantei care a la 9.12.2009.
Potrivit Sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale moștenitorii reclamantei, ă la 9.12.2009 sunt, domiciliată în C și domiciliată în S, care au fost introduși în cauză, în calitate de reclamanți intimați.
Din lucrările dosarului rezultă că reclamanta împreună cu familia sa s-a refugiat în România în perioada 15.03.1944 - 06.03.1945, în comuna, jud. O, fapt confirmat de Primăria comunei, jud. O, nr.2857 din 04.05.2007.
Potrivit adeverinței nr.2857 din 04.05.2007 persoanele refugiate în comuna, jud. O, au fost și.
Se mai reține că a la 20.03.1962 în localitatea - Șimleu și ă la 20.06.1953 în localitatea, Raionul
Rezultă astfel, fără putință de tăgadă că autorii reclamantei după refugiul din perioada 15.03.1944 - 06.03.1945, au rămas în România, unde au și.
Această situație de fapt se coroborează și cu declarațiile autentificate ale martorilor și, așa cum cer dispozițiile art.2 alin. ( 4 ) teza II și alin. ( 5 ) din nr.HG1120/2003.
Cât privește bunurile deținute de autorii reclamantei aceștia au deținut un teren de 10 ha situat pe raza comunei, județul, o casă de locuit în orașul și o suprafață de 15 ari teren reprezentând curte, livadă și vie, sens în care reclamanta a depus înscrisuri, iar martora a confirmat cele susținute de reclamantă.
În acest context, cum sentința primei instanțe este temeinică și legală și cum nici din oficiu nu se constată motive care să ducă la casarea sentinței recurate, curtea în baza art.304 pct.9 și art.304 ind.1 raportat la art.3123( 1 ) Cod proc. civilă va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtă.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii nr.290/2003 cu sediul în B,-, împotriva sentinței nr.3244 din 6 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-, intimați fiind cu domiciliul în C,-, Bloc 4,.A,.6, jud. D și cu domiciliul în S,-, -.A,.2, jud. S drept moștenitori ai reclamantei intimate ă la 09.12.2008 în
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 19 martie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2ex/27.03.2009
Președinte:Ududec ElenaJudecători:Ududec Elena, Nastasi Dorina, Grapini Carmen
