Anulare act administrativ fiscal. Decizia 620/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 620
Ședința publică de la 23 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Vasile
JUDECĂTOR 2: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 3: Mariana Trofimescu
Grefier - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul, domiciliat în G,-, -. 2, jud. G, împotriva sentinței nr. 1691 din 19.06.2008, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul prin consilier juridic, în baza delegației nr. 19643/2008, pe care o depune la dosar, lipsă fiind recurentul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat, timbrat, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul intimatului solicită respingerea recursului ca nefondat, considerând că, competența de soluționare aparține Curții de APEL GALAȚI și nu Tribunalului așa cum se menționează în motivele de recurs, depuse la dosar de către recurentul.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată;
Prin cererea înregistrată sub nr- la Tribunalul Galați, reclamantul a solicitat să se constate că Ordinele nr. 400/2004 și nr. 600/2005 emise de Ministerul Internelor și Reformei Administrative, nu au intrat în vigoare în condițiile art. 10 alin. 1 și art. 11 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 privind Normele de Tehnică.
Tribunalul Galați prin sentința civilă nr. 1691/19.06.2008 a declinat competența de soluționarea a cauzei în favoarea Curții de APEL GALAȚI, secția contencios administrativ și fiscal, reținând în motivare că organul emitent al celor două ordine, este o autoritate publică centrală, astfel că, potrivit prevederilor Codului d e procedură fiscală, controlul judecătoresc al acestor acte, nu este în competența tribunalului ca primă instanță.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat recurs, formulând critici de nelegalitate, întrucât prima instanță a făcut o greșită aplicare a legii, căreia i-a dat și o interpretare eronată.
Se susține că instanța a încălcat principiul disponibilității prevăzut de art. 129 alin. 6 Cod procedură civilă prin aceea că a dispus din oficiu introducerea în cauză a Ministerului Internelor și Reformei Administrative, fapt ce excede cadrului procesual stabilit de părți.
Instanța trebuie să observe că acțiunea este una de constatare negativă, întemeiată pe disp. art. 111 Cod procedură civilă și art. 109 din Legea nr. 188/1999 contra pârâtului G, prin care se tinde la constatarea judecătorească a inexistenței dreptului Inspectoratului de Poliție al Jud. G, de a dispune cercetarea disciplinară și sancționarea sa, în baza ordinelor emise de mai înainte de intrarea lor în vigoare.
Așa fiind, competența de soluționare a cererii aparținea Tribunalului și nu Curții de Apel, cum în mod greșit a hotărât instanța de fond.
Recursul s-a declarat în termen legal și a fost legal timbrat.
Recursul este nefondat.
Curtea constată că susținerile exprimate prin motivele de recurs, sunt neîntemeiate în raport de consemnările făcute în lucrările dosarului.
O primă precizare se referă la faptul că, o instanță de judecată nu poate fi chemată să se pronunțe asupra unui fapt negativ, cum solicitat reclamantul.
Cu alte cuvinte, instanța de fond nu se putea pronunța asupra neintrării în vigoare a ordinelor emise de, la o anumită dată, ci eventual asupra constatării datei de la care aceste acte, au devenit aplicabile, au intrat în vigoare deci, și au produs efecte juridice.
Așa fiind nu se poate reproșa instanței că a încălcat principiul disponibilității, când dimpotrivă a dat dovadă de rol activ, stabilind obiectul pricinii deduse judecății precum și părțile implicate în litigiu.
Ordinele fiind emise de, din oficiu instanța a pus în discuția părților, introducerea în proces a, chestiune cu care recurentul a fost de acord, fapt consemnat în încheierea de ședință din data de 27 mai 2008.
Mai departe, constatând că actele la care se referă recurentul sunt emise de o autoritate publică centrală, în mod corect, instanța a făcut aplicarea art. 3 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, stabilind că pricina este de competența Curții de Apel care ar urma să se judece, în primă instanță, astfel că și-a declinat propria competență.
Față de cele expuse, Curtea, văzând și art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul, domiciliat în G,-, -. 2, jud. G, împotriva sentinței nr. 1691 din 19.06.2008, pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. /19.11.2008
Tehnored. /32 ex./24.10.2008
Fond:
Președinte:Dorina VasileJudecători:Dorina Vasile, Vasile Susanu, Mariana Trofimescu
