Anulare act administrativ fiscal. Sentința 631/2010. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 631
Ședința publică de la 3 februarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Petrovici Cristina
Grefier - -
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică de la 20 ianuarie 2010, susținerile fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea cauzei la 27 ianuarie 2010 și apoi la 3 februarie 2010, când a pronunțat următoarea hotărâre:
CURTEA
Asupra actiunii in contencios administrativ de fata;
La data de 5.02.2009 s-a inregistrat adresa Tribunalului B Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal, fiind inaintat dosarul cu nr- al acelei instante deoarece prin sentinta civila nr. 3602/15.12.2008 s-a admis exceptia de necompetenta materiala a acelei instante si s-a dispus declinarea competentei de solutionare a cauzei privind pe reclamantul si paratul MINISTERUL APARARII NATIONALE in favoarea Curtii de Apel B Sectia contencios administrativ si fiscal.
Prin cererea sa inregistrata la 18.11.2008 reclamantul a solicitat anularea dosarului politic, secret si clasificat nr. MC 639/1979 si recunoasterea perioadei cat a fost indepartat din armata pe motive politice, 15.10.1979-19.09.1991, ca activitate continua in armata.
In fapt, reclamantul a aratat ca a fost privat de dreptul de a profesa meseria de ofiter al Armatei Romane din motive politice in perioada mai sus indicata.
Nu a avut niciodata aces la dosarul politic nici dupa ce a fost declasificat in anul 2006.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 52 din Constitutie si Decretul lege nr. 118/1990.
In dovedirea cererii sale reclamantul a depus o cerere adresata paratului si raspunsul acestuia.
Reclamantul a depus ulterior un set de inscrisuri, diplome, decizii, adrese, fisa de evidenta militara.
La solicitarea instantei de a-si preciza cererea reclamantul a invocat dispozitiile art. 167 Cod procedura civila, art. 1073 si 1178 cod civil, art. 107 din Constitutia Romaniei, Decretul lege nr. 118/1990, art. 20 din legea nr. 164/2001.
La termenul din 15.04.2009 paratul a invocat prin consilier exceptia autoritatii de lucru judecat.
La 2.06.2009 reclamantul a depus o cerere precizatoare prin care a solicitat anularea ordinului paratului nr. MC 639/15.10.1979, anularea anexelor la acest ordin, a consecintelor trecute, prezente si viitoare, recunoasterea perioadei 15.10.1979-19.09.1991 ca activitate continua in Armata, daune materiale in valoare de 40480 lei cu o penalitate de 0,05% pe zi.
A mai solicitat si daune morale la apreciaerea instntei.
In drept, a invoat dispozitiile legii nr. 554/2004.
A depus ordinul contestat si inscrisuri.
La 11.01.2010 ma depus note scrise si precizari.
A fost depusa sentinta civila nr. 1578/21.05.2008 a acestei instante.
La termenul din 20.01.2010 instanta a pus in discutie exceptiile autoritatii de lucru judecat si tardivitatii actiunii reclamantului.
In baza art. 137 Cod procedura civila instanta se va pronunta mai intai pe exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de parat si pe exceptiile invocate din oficiu de instanta a tardivitatii si a inadmisibilitatii.
Cu privire la exceptia autoritatii de lucru judecat se retine ca nu sunt indeplinite conditiile art. 1201 cod civil deoarece obiectul cauzei de fata este diferit fata de cauza ce a format obiectul dosarului nr-.
Astfel daca prin prezenta cerere astfel cum a fost precizata s-a solicitat anularea ordinului nr. MC 639/15.10.1979, anularea anexelor la acest ordin, a consecintelor trecute, prezente si viitoare, recunoasterea perioadei 15.10.1979-19.09.1991 ca activitate continua in Armata, daune materiale in valoare de 40480 lei cu o penalitate de 0,05% pe zi, prcum si daune morale, in cauza ce a format obiectul dosarului - reclamantul desi initial a solicitat anularea dosarului ce contine ordinul respectiv, ulterior potrivit considerentelor sentintei civile nr. 1578/21.05.2008 a solicitat sa se constate refuzul nejustificat de a i se solutiona cererile privind accesul la dosar si rcalacularea pensiei, recunoasterea vechimii in armata, acordarea unor permise, a unor grade militare si acordarea unui loc de veci in cimiterele militare.
Cu privire la dosarul nr- acesta a fost solutionat la 29.10.2007 prin respingerea actiunii reclamantului ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Prin urmare nici in acest dosar nu s-a pronuntat o sentinta pe fondul cauzei pentru a se putea retine autoritatea de lucru judecat.
Asa fiind in baza celor retinute si a art. 166 Cod procedura civila va respinge exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de parata.
Analizand actele si lucrarile dosarului, curtea retine, cu privire la exceptia tardivitatii actiunii reclamantului, ca reclamantul a formulat o cerere privind anularea unui ordin de trecere in rezerva emis in anul 1979.
Chiar daca nu i s-a comunicat reclamantului ordinul in materialitatea sa, adica un inscris, desi acest aspect la acest moment nu mai poate fi probat tocmai datorita existentei unei perioade foarte mari de timp scurse de la data emiterii actului contestat, acesta nu poate invoca faptul ca nu a cunoscut masura luata prin ordinul contestat aceea de trecere in rezerva.
Masura prin natura ei nu are cum sa nu fie cunoscuta de persoana in cauza, aceasta, urmare a ordinului contestat, nemaiavand calitatea de militar, respectiv ofiter, nemaiavand raporturi de serviciu proprii postului pe care l-a ocupat anterior emiterii ordinului.
Nu se poate retine in acest fel faptul ca reclamantul nu a cunoscut masura luata impotriva sa.
Faptul ca reclamantul are banuieli cu privire la adevaratele motive ale trecerii sale in rezerva sau ca acestea au fost abuzive, ilegale sau opresive, ori luate din motive politice si ca aceastea nu corespund celor mentionate in ordin nu face ca reclamantul sa fie repus in termenul de a contestata masura trecerii in rezerva.
Reclamantul avea posibilitatea contestarii ordinului inca din 1979, iar daca nu a facut-o deoarece avea convingerea ca nu-i va fi admisa o astfel de contestatie din motive de natura politica, dupa anul 1990 avea posibilitatea formularii unei cereri in baza unuia dintre actele reparatorii a prejudiciilor suferite ca urmare a persecutiilor de ordin politic, respectiv Decretul Lege nr. 118/1990 sau OUG nr. 214/1999.
De altfel chiar reclamantul in actiunea intiala si in prima precizare a actiunii a invocat dispozitiile Decretului Lege nr. 118/1990.
Cererile pentru acordarea drepturilor prevazute de acest act normativ nu se adreseaza direct instantei de judecata ci unor autoritati admistrative conform art. 10 din actul normativ sus indicat, instanta avand doar atributii de cenzurare a legalitatii deciziilor emise de organele administrative.
Actele normative sus indicate au fost emise tocmai datorita faptului ca persoanele care au suferit, spre exemplu, de pe urma unor masuri cu caracter administrativ si din motive politice, nu puteau contesta in perioada comunista legalitatea actelor pe aceste aspecte cu sorti de izbanda.
De asemenea principiul securitatii actelor juridice si timpul in general mare de la data emiterii unor acte si imposibilitatea inlaturarii efectelor lor, impuneau mentinerea actelor si acordarea numai a unor drepturi cu caracter reparator.
Aceasta este situatia si in speta de fata, deoarece nu poate fi admisa cererea de anulare a tuturor consecintelor trecute, prezente si viitoare, mai ales pentru perioada 15.10.1979-19.09.1991 perioada cu mult anterioara formularii prezentei cauze.
Revenind la problema tardivitatii actiunii reclamantului mai trebuie subliniat ca legea in general, si legile contenciosului administrativ in special, sanctioneaza intotdeauna atitudinea pasiva a reclamantului care lasa sa treaca o perioada mare de timp fara sa actioneze impotriva unor acte pe care acestia le considera nelegale.
Sanctiunile in aceste cazuri sunt fie decaderea, fie prescriptia.
Ori reclamantul desi cunostea masura inca din anul 1979 timp de mai bine de 20 de ani nu a contestat-
Un alt aspect care demonstreaza atitudinea pasiva a reclamantului este si acela ca desi in anul 1990, imediat dupa caderea regimului comunist a formulat o cerere de rechemare intre cadrele active ale armatei, insa nu a contestat si ordinul de trecere in rezerva.
Si solicitarea reclamantului la mai mult de 14 ani dupa Revolutia din 1989 de comunicare a ordinului demonstreaza atitudinea pasiva a reclamantului fata de ordinul emis in anul 1979 (prima cerere formulata conform considerentelor sentintei civile nr. 1578/2008 a acestei instante fiind din 2003).
Ca urmare se constata tardiva actiunea reclamantului si in baza art. 7, 10, 11 din legea nr. 554/2004 o va respinge ca atare.
Pe exceptia inadmisibilitatii instanta nu se va mai pronunta, insa se retine ca actiunea era si inadmisibila pentru ca reclamantul nu a indeplinit procedura prealabila prevazuta atat de legea nr. 554/2004 cat si de legile anterioare 1/1967 si 29/1990.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge exceptia autoritatii de lucru judecat.
Admite exceptia tardivitatii.
Respinge actiunea reclamantului domiciliat in B, str. -. - nr. 1, -. 1,. 2,. 14, sector 5 in contradictoriu cu paratul MINISTERUL APARARII NATIONALE cu sediul in B,--5, sector 5, astfel cum a fost precizata, ca tardiv formulata.
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 3.02.2010.
PRESEDINTE,
- - GREFIER,
- -
Red. CP (4 ex)
Președinte:Petrovici CristinaJudecători:Petrovici Cristina