Anulare act administrativ fiscal. Sentința 673/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 673
Ședința publică din data de 18 februarie 2009
Curtea constituită din:
JUDECĂTOR 1: Nemenționat
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 11 februarie.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă când, Curtea pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise a amânat pronunțarea la 18 februarie 2009.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 9 noiembrie 2008, reclamantul a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, anularea Ordinului nr. 2376/C/12.09.2008 adoptat de acesta din urmă, prin care i-a fost respinsă cererea de dobândire a cetățeniei române.
În motivarea cererii sale, reclamantul arată că trăiește "în spirit românesc" de 8 ani alături de familia soției sale, care este de origine română, că are cu aceasta o fiică, iar toate activitățile sale profesionale sunt în România.
Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei în data de 30 decembrie 2008, pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI a solicitat respingerea acțiunii reclamantului, ca neîntemeiată.
În susținerea poziției sale procesuale, pârâtul a arătat că reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii tuturor cerințelor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 21/1991, mai exact a celor prevăzute la art. 8 lit. f și g, astfel că propunerea Comisiei pentru cetățenie, adresată ministrului, a fost aceea de respingere a cererii reclamantului.
Examinând cererea reclamantului în raport de actele dosarului său de cetățenie, care au fundamentat ordinul ministrului și de reglementările legale aplicabile, Curtea reține următoarele:
1. Prin ordinul nr. 2376/C/12.09.2008 al ministrului justiției ( 21), a fost respinsă cererea reclamantului de acordare a cetățeniei române, reținându-se că acesta nu întrunește cerințele impuse de art. 8 din Legea nr. 21/1991.
Din raportul din data de 17.06.2008 al Comisiei pentru cetățenie, care a stat la baza emiterii ordinului contestat ( 25), reiese că, urmare a interviului susținut de reclamant în fața comisiei, s-a constatat că acesta nu știe să scrie și să citească corect în limba română și nu cunoaște dispozițiile fundamentale din Constituția României. De asemenea, nu posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială.
2. Comisia a reținut neîndeplinirea de către reclamant a cerințelor prevăzute de art. 8 lit. f și g din legea nr. 21/1991 a cetățeniei, anume:
"f) cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsura suficientă pentru a se integra în viața socială;
g) cunoaște prevederile Constituției României și imnul național".
3. Examinând temeinicia reținerilor comisiei sub aspectul îndeplinirii acestor cerințe, Curtea constată, raportat la răspunsurile recurentului la interviul consemnat în scris ( 14 și urm.) și proba scrisă ( 29), că aprecierea Comisiei este justă.
Astfel, la proba scrisă, a avut de scris după dictare, textul art. 61 din Constituție, anume:" Rolul și structura
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.
(2) Parlamentul este alcătuit din Camera Deputaților și ".
Cele scrise de reclamant s-au rezumat la următoarele: "rulul și sturctura. Parlamentul este organul reperzanmtative suprem a, poporului R si unca auroritate legiutrare a tarii, parlamentul este alcatuit din camera de deputatlur si senat".
De asemenea, cu prilejulinterviuluisusținut în fața comisiei, la proba de citire a unui text din Constituție, Comisia a reținut că reclamantul citește cu dificultate.
În privința răspunsurilor reclamantului la întrebările puse cu prilejul aceluiași interviu, Curtea reține necunoașterea de către reclamant a prevederilor constituționale, a marilor instituții ale statului român, astfel cum sunt consacrate prin constituție și faptul că nu posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească.
La majoritatea întrebărilor, reclamantul a răspuns incorect sau a răspuns doar parțial.
Astfel,
- nu a știut care este forma de guvernământ a României, nici când intră în vigoare o lege, nu cunoaște diferența între drepturi și libertăți.
- referindu-se la Marea, a arătat că la 1 decembrie 1918 "s-a unit, Românească și Transilvania",
- a vorbit despre revoluția din 1859,
- a plasat dobândirea independenței de către România în anul 1918,
- despre a spus că "era un doctor, nu știu"
- la solicitarea de a menționa un rege dac, a precizat "daci, înainte era apoi "
- nu știe ce înseamnă "relief",
- nu a fost în măsură să indice dealuri sau munți din România
- la solicitarea de a indica două județe din Nord, a menționat "C și B, O", din Sud a indicat ", B, C, Tg. J"
- ca reședință a județului Baf ost menționată "A I, B"
- la solicitarea de a indica doi oameni de știință români a menționat ", ".
La solicitarea membrilor Comisiei de a reda imnul de stat al României, condiție expresă impusă de art. 8 lit. g din Legea nr. 21/1991, recurentul recită primele patru versuri, mai mult necunoscând.
câteva exemple din aspectele reținute de Comisie în fundamentarea propunerii sale, Curtea constată că aprecierea acesteia din urmă a fost justă, susținerile reclamantului privind întrunirea condițiilor pentru dobândirea cetățeniei neavând au nici o acoperire probatorie, invocata respectare a legilor țării și aprecierea proprie privind gradul avansat de integrare a sa în viața socială a României nefiind în măsură a contracara actele dosarului.
4. În consecință, Curtea apreciază că în mod corect Ministrul Justiției a dat curs propunerii Comisiei, reținând neîntrunirea cerințelor impuse de dispozițiile art. 8 lit. f și g din Legea nr. 21/1991 cu modificările și completările ulterioare, reclamantul neposedând noțiuni elementare de cultură și civilizație românească în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială, nu cunoaște prevederile Constituției României și nu cunoaște limba română la un nivel suficient pentru dobândirea cetățeniei române, care nu este echivalent cu nivelul necesar pentru a se descurca în relațiile cu alți oameni.
Reținând considerentele expuse mai sus, Curtea apreciază ordinul ministrului ca legal și temeinic, astfel că - în temeiul art. 30 alin. 6 din Legea nr. 21/1991 - va respinge ca nefondată prezenta acțiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul ,. în mun. B,-,. 2B,. 1,. 46, sector 4, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în mun. B,-, sector 5.
Definitivă și irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 februarie 2009.
JUDECĂTOR GREFIER
Red./dact.2 ex.MN/MN
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
