Anulare act administrativ fiscal. Decizia 714/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ DE contencios ADMINISTRATIV FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA Nr. 714
Ședința publică din data de 6 mai 2009
PREȘEDINTE: Chirica Elena
JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
- - -
Grefier -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de reclamanta - cu sediul în G, str. - - parter, jud. G împotriva sentinței nr. 2650 din 6.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata pârâtă cu sediul în G,-, jud.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta reclamantă - S reprezentată de avocat din Baroul București, lipsind intimata pârâta DGFP
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Avocat pentru recurentă depune la dosar adresa nr.- din aprilie 2009 emisă de intimată, declarație privind impozitul pe profit pe anul 2002, borderou de însoțire a dischetei cu file fiscale pentru anul 2002, arătând că alte cereri nu mai are de formulat și probe de administrat în cauză.
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat pentru recurenta reclamantă, arată că societatea recurentă a fost înființată în 1993 și înregistrată la DGFP ca plătitoare de impozit pe profit.
În perioada 17.04. - 31.05.2007, la sediul societății s-a efectuat un control fiscal de către reprezentanții intimatei, cu încălcarea normelor de procedură care reglementează organizarea și desfășurarea controlului fiscal, împrejurare care atrage sancțiunea nulității acestora, invocând disp. art. 96 al. 3.fiscală Cod Penal și art. 99 din OG nr. 92/2003. Avizul de inspecție fiscală transmis de intimată cu nr. 57/12.04.2007 stabilea ca perioadă de desfășurare a verificării intervalul 01.01.2004 -31.03.2007, însă din raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 14.05.2007 reiese că organul de control a extins perioada supusă verificării de la 3 ani chiar și în 2001, 2002 și 2003, depășind astfel și termenul de prescripție de 5 ani.
Se mai învederează că potrivit declarației de mențiuni "010" depusă de recurentă la data de 12.11.2004, poate fi considerată document de exercitare a opțiunii de a rămâne plătitor de impozit pe profit cel puțin pentru anii 2005, 2006 și 2007.
Potrivit art. 81 alin 4 din Codul fiscal, intimata avea obligația de a notifica din oficiu stabilirea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat, iar stabilirea obligațiilor fiscale nu se poate face înaintea împlinirii termenului de 15 zile de la înștiințarea contribuabilului privind depășirea termenului legal de depunere a declarației fiscale.
Această notificare a fost întocmită într-un singur exemplar, neputând fi prezentată de intimata la solicitarea serviciului de contestații.
Solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței în sensul admiterii contestației. Cu cheltuieli de judecată.
Depune la dosar note de concluzii și nota privind cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față, reține următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 6056/121/28.08.2008 pe rolul Tribunalului Galați reclamanta - Gaf ormulat contestație împotriva deciziei de impunere nr. 57/22.05.2007 și Raportului de inspecție fiscală nr. 451/14.05.2007 prin care s-a stabilit în mod nelegal obligația de plată în sarcina societății a sumei de 44.164 lei din care suma de 27.837 lei impozit pe veniturile microîntreprinderilor și 16.327 lei accesorii aferente acestuia.
În motivarea contestației se arată că prin raportul de inspecție fiscală nr. 451/14.05.2007 întocmit de consilierii din cadrul G, au avizat activitatea societății pentru perioada 1.01.2003 - 31.03.2007 inclusiv cu privire la stabilirea și respectarea obligațiilor cuvenite bugetului consolidat al statului, s-a constatat că respectiva societate începând cu dat de 31.12.2002 îndeplinea cerințele cumulative privind impozitul datorat ca microîntreprindere, fapt ce a determinat ca societatea să nu calculeze și vireze acest impozit legal datorat.
Prin sentința nr. 2650/6.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați, s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta - - G, reținându-se că reclamanta îndeplinea cumulativ condițiile unei microîntreprinderi conform art. 1 alin. 1 din OG nr. 24/2001, în sensul că avea până la 9 salariați, în speță aceasta avea la 31.12.2005, 5 salariați, desfășura activitate de comerț, a realizat venituri de peste 3 miliarde lei și are capital integral privat.
Societatea reclamantă a depus la organul fiscal în termen de 15 zile, o cerere prin care solicita ieșirea din sistemul impunerii pe veniturile microîntreprinderilor ce era posibilă numai începând cu 1.05.2005, pentru a trece de plata impozitului pe profit.
S-a mai reținut vinovăția reclamantei că nu a formulat la organul fiscal începând cu anul 2005, o cerere de schimbare a încadrării de impozitare de la cel de microîntreprindere la impozit pe profit.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta - criticând sentința ca fiind nelegală și netemeinică solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței și în rejudecare, admiterea contestației așa cum a fost formulată. Hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
S-a considerat de către recurentă că în mod greșit organul fiscal a extins perioada supusă verificării de la 3 la 4 ani, încălcându-se principiul exercitării cu bună credință a relațiilor dintre contribuabili și organele fiscale conform art. 12.fiscală.
Cod PenalPotrivit Legii 111/2.04.2003 pentru aprobarea OG 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor, art. 1 alin. 1 - se arată că pot opta la plata unui impozit aplicat asupra veniturilor obținute din orice sursă persoanele juridice. Mai învederează recurenta că societățile care nu au făcut în mod expres această alegere aveau obligația din nou de a plăti impozit pe profit, reclamanta susține că și-a manifestat neechivoc expres și neîndoielnic opțiunea sa posibilă.
Prin decizia nr. 334/R/20.05.2008, Curtea de Apel Galați, a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta - - G, împotriva sentinței nr. 2650/6.12.2007, pronunțată de Tribunalul Galați.
Pentru a hotărî astfel instanța de recurs a reținut că, recursul este nefondat, măsura organului fiscal de a extinde verificarea efectuată la recurenta reclamantă, nu a încălcat disp. art. 99.fiscală Cod Penal, deoarece așa cum rezultă din raportul de inspecție fiscală, măsura are temei legal dispozițiile art. 96 al. 3 din același act normativ, inspecția fiscală putând fi extinsă pe perioada de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale, recurenta reclamanta înregistrându-se în contabilitate ca fiind plătitoare de impozit pe profit și potrivit art. 1 din OG 24/2001 agenții economici deveneau obligatoriu plătitori de impozitul pe venituri începând cu 1.01.2003, prin efectul legii, organele de control fiscal constatând că recurenta la 31.12.2002, îndeplinea condițiile prev. de art. 1 din OG24/2001.
Se reține prin hotărâre, că în mod corect instanța de fond, a reținut că diferența de impozit calculat și nedatorat de petentă în suma de 44.164 lei este întemeiată, deoarece recurenta a îndeplinit cumulativ condițiile de plată a impozitului ca microîntreprindere prin efectul legii, nu le-a datorat la timp și nici faptul că petenta nu a făcut o solicitare la organul fiscal să fie trecută de la clasa de impozitare pe profitul obținut cu începere din anul 2005, potrivit art. 104 al. 6.fiscal, considerente pentru care a respins ca nefondat recursul reclamantei.
Împotriva deciziei instanței de recurs a formulat contestație în anulare, reclamanta - - G, invocând disp. art. 318.civ.Cod Penal, în sensul că hotărârea pronunțată de instanța de recurs este rezultatul unei greșeli materiale, deoarece din practicaua hotărârii, rezultă că, completul de judecată a fost format din Președinte Dr. și judecătorii și, în timp ce în dispozitivul hotărârii sunt menționați ca Președinte Dr. și judecătorii și, astfel încât, arată contestatoarea magistrații care apar ca fiind cei care au pronunțat hotărârea după deliberare nu sunt aceeași în fața cărora sau purtat dezbaterile, această greșeală materială neputând fi înlăturată decât prin admiterea contestației și reluarea dezbaterilor asupra recursului declarat în fața unui complet care să fie același cu acela care va semna minuta.
Prin încheierea nr. 653 din 6.02.2009, ÎCCJ B - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, a admis cererea formulată de petenta - - G și a dispus strămutarea cauzei ce face obiectul cauzei nr- al Curții de Apel Galați - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, la Curtea de APEL PLOIEȘTI, menținându-se actele îndeplinite.
Curtea de APEL PLOIEȘTI, prin decizia nr. 568 din 8.04.2009 a admis contestația în anulare, a anulat decizia instanței de recurs și a stabilit termen pentru soluționarea recursului la data de 6.05.2009 3, cu citarea părților.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut că în practicaua deciziei nr. 334/R/20.05.2008, se prevede că, completul de judecată este format din: Președinte Dr. și judecătorii și, iar din dispozitivul deciziei rezultă că decizia pronunțată de instanța de recurs a fost dată de completul de judecată format din Președinte Dr. și judecătorii și, așa cum rezultă din decizia aflată la filele 32-34 dosar nr- a Curții de Apel Galați, rezultând astfel că decizia este pronunțată de alți judecători, decât cei în fața cărora s-au purtat dezbaterile.
Analizând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate, a actelor normative ce au incidență în cauză, precum și sub toate aspectele conform art. 3041.pr. civ., Curtea reține următoarele:
În perioada 17.04. - 31.05.2007, la sediul societății s-a efectuat un control fiscal de către consilieri din cadrul G, Activitatea de Inspecție Fiscală Persoane Juridice, Serviciul întocmindu-se Raportul de inspecție fiscală nr. 451/14.05.2007. Urmare a acestui raport a fost emisă Decizia de impunere nr. 57/22.05.2007 prin care s-au stabilit în sarcina recurentei - - obligații bugetare în sumă totală de 44164 lei, formate din 27.837 lei impozit pe veniturile microîntreprinderilor și 16.327 lei accesorii aferente impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
- - a contestat această decizie, contestație ce a fost respinsă prin Decizia nr. 141/06.08.2007 pronunțată de ANAF- Direcția Generală a Finanțelor Publice G (filele 6-13 dosar fond).
La data de 31.12.2000 societatea recurentă nu se încadra în dispozițiile OG.24/2001 pentru a fi considerată plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, motiv pentru carea fost încadrată ca plătitor de impozit pe profit, păstrând aceeași încadrare și în următorii ani.
Ulterior la data de 31.12.2002 societatea recurentă a îndeplinit cumulativ cele 4 condiții prevăzute de OG 24 /2001 privind impunerea microîntreprinderilor și avea obligația să se declare plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor pentru anul 2003, însă a păstrat încadrarea de plătitor de impozit pe profit.
OG 24/2001 privind impunerea microîntreprinderilor, este modificată pe parcursul anului 2003 prin Legea 111/2003 și Legea 232/2003, prevăzându-se că "persoanele juridice pot opta pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor". Aceste dispoziții legale, având caracter fiscal, intrau în vigoare cu data de 1.01 anului următor. Deci, începând cu data de 01.01.2004 persoanele juridice puteau opta pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor și plăteau impozit pe veniturile microîntreprinderilor sau puteau plăti impozit pe profit.
Recurenta - - a calculat și plătit corect în perioada 2003-2004 impozitul pe profit pe care îl datora.
Prin actul administrativ fiscal atacat, organul de inspecție fiscală a calculat impozit pe veniturile microîntreprinderilor pentru anii 2003, 2004, 2005, 2006 și 2007, considerând că pentru anul 2003 recurenta îndeplinea condițiile legale, iar pentru anii următori nu a făcut o opțiune expresă că înțelege să plătească impozitul pe profit și nu impozitul de veniturile microîntreprinderilor.
O asemenea reținere este excesivă și vătămătoare pentru societatea recurentă. Astfel, este adevărat că pentru anul 2003 recurenta avea obligația să se declare plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și este corect să se stabilească eventuale obligații bugetare suplimentare pentru această perioadă.
Însă, este împovărător și în contra intenției legiuitorului, să se impună societății plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru anii 2004, 2005, 2006 și 2007, în condițiile în care avea un drept de opțiune și în acea perioadă a și plătit impozitul pe profit.
Actele fiscale vor fi anulate în totalitate întrucât nu s-au evidențiat distinct obligațiile bugetare suplimentare aferente anului 2003.
Pentru aceste considerente și în temeiul art. 3041și 312.pr. civ., Curtea va admite recursul, va modifica în tot sentința recurată în sensul că va admite acțiunea și va anula decizia de impunere nr. 57/22.05.2007, raportul de inspecție fiscală nr. 451/14.05.2007 și Decizia nr. 141/06.08.2007 pronunțată de ANAF- Direcția Generală a Finanțelor Publice
În baza dispozițiilor art. 274.pr. civ. Curtea va obliga intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice să plătească recurentei suma de 2743,45 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat și taxe de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de reclamanta - cu sediul în G, str. - - parter, jud. G împotriva sentinței nr. 2650 din 6.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în contradictoriu cu intimata pârâtă cu sediul în G,-, jud.
Modifică în tot sentința nr. 2650 din 6.12.2007 pronunțată de Tribunalul Galați - Secția Comercială și de Contencios Administrativ, în sensul că admite acțiunea și anulează decizia de impunere nr. 57/22.05.2007, raportul de inspecție fiscală nr. 451/14.05.2007 și Decizia nr. 141/06.08.2007 pronunțată de ANAF- Direcția Generală a Finanțelor Publice
Obligă intimata Direcția Generală a Finanțelor Publice G să plătească recurentei - - suma de 2743,45 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocat și taxe de timbru.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 6 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
- - - - - - -
GREFIER,
Red.DF/DD
3 ex./28.05.2009
f- Tribunalul Galați
/
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Chirica ElenaJudecători:Chirica Elena, Preda Popescu Florentina Dinu
