Anulare act administrativ fiscal. Decizia 720/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA NR.720/R-CONT
Ședința publică din 19 iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ioana Bătrînu JUDECĂTOR 2: Dumitru
- - JUDECĂTOR 3: Ioana Miriță
- - - JUDECĂTOR 4: Fabiola
- -- - grefier
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamantul domiciliat în T, str.-, -0,.A,.13, județul A, precum și recursurile declarate de pârâții INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI cu sediul în Pitești,-, județul A și INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE cu sediul în B, sector 5,--6, împotriva sentinței civile nr.499/CA din 27 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosarul nr-, intimat fiind pârâtul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE cu sediul în B, sector 1, nr.1A.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns avocat pentru recurentul-reclamant și consilier juridic pentru recurenții-pârâți, lipsă fiind intimatul-pârât Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de taxa judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei după care, apărătorul recurentului-reclamant solicită amânarea cauzei pentru a lua cunoștință de întâmpinările depuse la dosar.
Instanța respinge cererea privind amânarea cauzei și având în vedere că nu mai sunt alte cereri prealabile de formulat, acordă cuvântul asupra recursurilor.
Avocat, având cuvântul pentru recurentul-reclamant, susține oral motivele de recurs așa cum au fost precizate în scris la dosar, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței tribunalului, în sensul admiterii acțiunii așa cu a fost precizată, fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic, având cuvântul pentru recurenții-pârâți A și B, solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat de recurentul-reclamant, având în vedere precizările din întâmpinarea depusă la dosar.
Cu privire la propriile recursuri, susține oral motivele, așa cum au fost precizate în scris la dosar, solicitând admiterea lor și respingerea acțiunii ca tardiv introdusă.
Apărătorul recurentului-reclamant, având cuvântul asupra recursurilor declarate de pârâți, solicită respingerea acestora ca neîntemeiate, având în vedere motivele invocate la instanța de fond cu privire la excepția tardivității acțiunii. De asemenea, precizează că există legătură de cauzalitate între fapta disciplinară a reclamantului și dosarul penal al acestuia.
CURTEA
Asupra recursurilor de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 29.06.2007, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții A, și, solicitând următoarele: 1.- anularea dispoziției nr. 3254/17.10.2006 a, prin care s-a dispus respingerea contestației împotriva dispoziției nr. 122/20.09.2006; 2.- anularea dispoziției nr. 122/20.09.2006 emisă de Șeful A de sancționare cu "destituirea din poliție"; 3.- obligarea celor trei pârâți de a-l repune în situația de fapt anterioară, precum și la unor despăgubiri, egale cu drepturile salariale de care ar fi beneficiat, indexate, majorate și reactualizate, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin dispoziția nr. 122/20.09.2006 emisă de seful A, a fost destituit din poliție pentru "comportare necorespunzătoare în societate care aduce atingere onoarei, probității profesionale a polițistului sau prestigiului instituției și neglijența manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici sau de la autoritățile anume abilitate de lege".
A mai arătat reclamantul că, dispoziția sus menționată este nelegală, întrucât aplicarea sancțiunii a fost efectuată de către o persoană care nu avea competență în acest sens, încălcându-se disp.art. 55 alin.2 din Ordinul MAI 400/29.10.2004.
De asemenea, modalitatea în care a fost efectuată cercetarea disciplinară, respectiv modul în care au fost apreciate probele din dosarul personal, a fost subiectiv, motiv pentru care se impune anularea actelor finalizatoare de cercetare.
Prin încheierea din data de 08.10.2007, pronunțată de Tribunalul Argeșs -a dispus suspendarea judecării cauzei, potrivit disp.art.4 alin.1 din Legea nr. 554/2004 și s-a trimis cauza la Curtea de APEL PITEȘTI, pentru a se pronunța asupra excepției de nelegalitate invocată de reclamant cu privire la Ordinul nr. 400/29.10.2004 emis de Ministerul Administrației și Internelor.
Curtea de APEL PITEȘTI, prin sentința nr. 120/F-C/12.12.2007, a respins excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 400/29.10.2004, reținând că obiect al excepției de nelegalitate nu-l poate constitui decât un act administrativ unilateral cu caracter individual, potrivit disp.art. 4 din Legea nr. 554/2004, ceea ce actul atacat nu reprezintă.
Cauza a fost reînregistrată la Tribunalul Argeș, la data de 14.03.2008.
Prin sentința civilă nr.499/CA din 27 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosarul nr-, s-au respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul General al Poliției Române, precum și excepția tardivității acțiunii, excepție invocată de Inspectoratul de Poliție al Jud. A și de Inspectoratul General al Poliției Române. S-a respins acțiunea formulată de reclamantul.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin dispoziția nr. 122/20.09.2006, emisă de șeful A, reclamantul, în calitate de agent de poliție, ajutor șef post la Postul de Poliție, poziția 1177 din Statul de organizare, a fost sancționat disciplinar cu "destituirea din poliție", cu obligativitatea restituirii cheltuielilor efectuate cu pregătirea sa, proporțional cu perioada rămasă până la 9 ani, potrivit angajamentului încheiat în acest sens.
S-a reținut, în acest sens, că în noaptea de 13/14.09.2006, nu respectat Dispoziția șefului A nr. 199/4/22.08.2005, cu privire la părăsirea localității în care își desfășoară activitatea, în timpul programului, cât și în timpul liber, decât cu aprobarea șefului formațiunii de ordine publică din cadrul subunității de care aparține.
Astfel, în jurul orelor 2,00, fiind în afara orelor de program, a fost implicat într-un eveniment rutier din care nu au rezultat victime.
În timp ce conducea autoturismul, cu număr de înmatriculare -, pe raza orașului Pitești, a acroșat ușor autoturismul, cu număr de înmatriculare -, condus de Totodată, a părăsit locul tamponării, iar pe raza comunei, sat, jud. Aap ierdut controlul volanului, părăsind carosabilul și a intrat în curtea imobilului aparținând lui - și.
Evenimentul s-a produs pe fondul consumului de alcool, respectiv 0,70 mg/l alcool în aerul expirat, reclamantul nerespectând astfel dispoziția IGPR privind interdicția polițiștilor de conduce autovehicule sub influența alcoolului, fiind în ținuta de serviciu și având asupra sa pistolul din dotare.
Cercetarea disciplinară a fost efectuată în conformitate cu dispozițiile art. 58 lit. d, 59,60 și 61 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, întrunindu-se în acest sens, la data de 15.09.2006, Consiliul de Disciplină constituit în baza Dispoziției nr. 117/14.09.2006.
Instanța a mai constatat că prin rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, din data de 12.04.2007, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului - reclamant, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 87 pct.1 și art. 89 pct. 1 din OUG nr. 195/2002 republicată, cu aplicarea disp.art 33 lit. a pen. nefiind întrunite elementele constitutive ale acestora, lipsind elementul material al laturii obiective.
S-a reținut, în cuprinsul Rezoluției Parchetului, că învinuitul a solicitat recalcularea alcoolemiei, cerere care i-a fost admisă, iar printr-o expertiză medico-legală s-a concluzionat a fi de 0,65 gr %.
La data de 01.08.2007, pârâtul MIRA a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, depunând întâmpinare la dosarul cauzei.
La data de 17.09.2007 pârâtul Aad epus întâmpinare, invocând pe această cale excepția tardivității acțiunii formulate de reclamant.
În sfârșit, la data de 21.09.2007, pârâtul a formulat întâmpinare, invocând pe această cale excepția tardivității acțiunii formulate de reclamant și excepția lipsei calității procesuale pasive.
Tribunalul a respins excepțiile invocate de pârâți, pentru următoarele considerente:
Atât Ministerul Internelor și Reformei Administrative, cât și Inspectoratul General al Poliției Române au calitate procesuală pasivă, având în vedere că între reclamat și pârâți există relații profesionale, în virtutea principiului subordonării ierarhice.
De asemenea, nici excepția tardivității acțiunii formulate de reclamant, excepție invocată de A și nu a fost primită, avându-se în vedere că pe perioada efectuării cercetărilor penale, termenul de contestare a dispoziției de către reclamant a fost suspendat, în conformitate cu art. 244 pct.2 pr.civ.
Pe fondul cauzei și în baza materialului probator administrat, în conformitate cu textele de lege susmenționate, instanța a respins acțiunea formulată de reclamant, reținând culpa faptelor sale ca fiind dovedită.
În ceea ce privește încălcarea drepturilor prevăzute de art.52 alin.1 din Legea nr. 360/2002, instanța a mai constatat că nici această susținere nu este întemeiată, luând în considerare faptul că la momentul întrunirii Consiliului de Disciplină (15.09.2006) pentru desfășurarea activității consiliului, s-a procedat la citarea agentului - reclamant, acesta prezentându-se la analiză.
Pentru analiza în Consiliul de Disciplină, polițistul a solicitat să fie asistat de un apărător, în persoana agentului șef -, care a fost prezent la analiză.
Împotriva sentinței civile nr.499/CA/27.10.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în termen legal, au declarat recurs pârâții IPJ A, IGPR B, precum și reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate.
Recursurile pârâților IPJ A și IGPR B au fost motivate în drept pe dispozițiile art.304 pct.9 și 3041Cod procedură civilă, susținându-se că, în mod greșit, prima instanță a respins excepția tardivității formulării acțiunii; se solicită modificarea în parte a hotărârii, în sensul respingerii acțiunii reclamantului ca tardiv introdusă.
Recursurile sunt lipsite de interes, urmând să fie respinse ca atare.
Prin hotărârea atacată cu recurs, a fost respinsă pe fond acțiunea reclamantului, împotriva pârâților, astfel că aceștia nu au interesul juridic de a solicita modificarea în parte a hotărârii și respingerea acțiunii reclamantului pe excepție, ca tardiv introdusă, în raport de prevederile art.11 alin.1 litera a din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ.
Recursul reclamantului a fost motivat în drept pe dispozițiile art.304 pct.7 și pct.9 Cod procedură civilă, susținându-se că hotărârea atacată nu a fost motivată, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Recurentul - reclamant critică soluția primei instanțe, pentru următoarele motive:
1. -măsura luată este nelegală potrivit dispozițiile art.65 alin.(1) din Legea nr.360/2002, dispozițiilor art.23 alin.(1) din Ordinul MAI nr.400/2004, dar și dispozițiilor art.18 alin.(41), text de lege introdus prin Ordinul MAI nr.1479/16.10.2006, prin care a fost completat Ordinul MAI nr.400/2004; se susține că s-a procedat în sens invers decât cel impus de aceste texte de lege, măsura destituirii din poliție fiind luată cu mult înainte de finalizarea urmăririi penale, iar încălcarea normelor imperative din textele de lege mai sus menționate, atrage nulitatea absolută a dispoziției luate;
2.- nu au fost respectate dispozițiile art.59 alin.4 din Legea nr.360/2002 și ale art.29 alin.3 din Ordinul MAI nr.400/2004, în sensul că nu s-a făcut dovada că la cercetare a luat parte și un reprezentant al Corpului Național al Polițiștilor;
3.- nu s-a făcut dovada dacă persoanei anchetate i s-a adus la cunoștință dreptul de a se adresa Corpului Național al Polițiștilor, potrivit art.61 alin.2 din Legea nr.360/2002;
4.- raportul de cercetare prealabilă nu conține aprecieri privind atitudinea și conduita persoanei cercetate, așa cum impune în mod imperativ textul art.33 alin.1 din Ordinul MAI nr.400/2004, lipsa acestei mențiuni atrăgând sancțiunea nulității absolute, în condițiile art.105 Cod procedură civilă;
5.- încheierea din 15.09.2006 a Consiliului de Disciplină, constituit prin Dispoziția nr.117/14.09.2006 a Șefului IPJ A, este lovită de nulitate absolută, potrivit art.53 alin.1 din Ordinul MAI nr.400/2004, din cuprinsul încheierii lipsind referiri la numărul și data de înregistrare a sesizării, la evaluarea probelor administrate și la motivarea propunerii (pct. a, f și h);
6.- la stabilirea sancțiunii, trebuia să se aibă în vedere dispozițiile art.14 din Ordinul MAI nr.400/2004 și art.59 alin.8 din Legea nr.360/2002, elementele în funcție de care trebuia stabilită sancțiunea adecvată faptei, fiind următoarele: atitudinea reclamantului anterior procedurii accidentului, raporturile de serviciu, prejudiciile produse prin fapta săvârșită, precum și repararea acestora, concursul dat de reclamant pentru aflarea adevărului, recunoașterea de către acesta a faptei, scoaterea de sub urmărire penală a reclamantului pentru conducerea în stare de ebrietate; în aceste condiții, principala abatere pentru care s-a dispus măsura destituirii, a rămas părăsirea localității în afara orelor de program, măsură de severitate maximă.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii acțiunii, așa cum a fost formulată și precizată.
Recursul formulat de reclamant nu este fondat, pentru următoarele considerente:
1.- în cauză sunt incidente prevederile art.65 alin.1 teza II din Legea nr.360/2002, potrivit cărora, procedura disciplinară obișnuită operează chiar și în situația în care împotriva polițistului s-a început urmărirea penală, dacă acesta a comis și alte abateri disciplinare; reclamantul nu a fost cercetat disciplinar pentru fapta penală, pentru care a fost declanșată urmărirea penală, respectiv conducerea sub influența băuturilor alcoolice și părăsirea locului accidentului, ci pentru nerespectarea dispoziției Șefului IGPR privind interdicția polițiștilor de a purta uniforma sau arma din dotare, ori de a conduce autoturisme sub influența băuturilor alcoolice; pentru nerespectarea dispoziției de a nu părăsi localitatea în care-și desfășoară serviciul, fără aprobarea superiorului, în timpul liber; prin faptele sale, reclamantul a adus atingere onoarei și probității profesionale, dar și prestigiului instituției.
2- 3. - cercetarea disciplinară s-a făcut cu respectarea art.59 alin.7 din Legea nr.360/2002 și art.52 alin.1 din Ordinul MAI nr.400/2004, potrivit cărora, polițistul are dreptul de a fi asistat în fața consiliilor de disciplină de un alt polițist ales de către acesta sau desemnat de Corp; reclamantul și-a ales singur apărătorul, în persoana dl. - (aliniatul final din fila 1 a Încheierii Consiliului de Disciplină din 15.09.2006), astfel că nu mai era necesară numirea altei persoane de către, reclamantul renunțând la dreptul de a fi asistat de un reprezentant al P;
4.- în raportul de cercetare prealabilă sunt cuprinse aprecieri privind atitudinea și conduita polițistului cercetat; mai mult, reclamantul a fost prezent și asistat în fața Consiliului de disciplină, astfel că, avea posibilitatea să aducă la cunoștință consiliului toate elementele necesare pentru individualizarea sancțiunii;
5.- în cuprinsul încheierii din 15.09.2006 a Consiliului de Disciplină sunt reținute faptele săvârșite de reclamant, precum și probele administrate; procesul-verbal nu poate fi anulat, pentru că în cuprinsul acestuia nu sunt prevăzute numărul și data de înregistrare a sesizării, textul de lege invocat neprevăzând o astfel de sancțiune;
6. - măsura luată de "destituire din poliție" a reclamantului, a fost corect individualizată, față de gravitatea faptelor săvârșite de acesta; la stabilirea sancțiunii, s-au avut în vedere toate elementele în funcție de care trebuia stabilită sancțiunea, inclusiv cele menționate de reclamant în recurs.
Pentru aceste considerente, urmează ca în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, să se respingă ca nefondat recursul formulat de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de pârâții INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI cu sediul în Pitești,-, județul A și INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE cu sediul în B, sector 5,--6, împotriva sentinței civile nr.499/CA din 27 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția civilă, în dosarul nr-, intimat fiind pârâtul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE cu sediul în B, sector 1, nr.1A, ca lipsite de interes.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul, împotriva aceleiași sentințe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 iunie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.
/2ex/10.07.2009
Jud.fond
Președinte:Ioana BătrînuJudecători:Ioana Bătrînu, Dumitru, Ioana Miriță, Fabiola
