Anulare act administrativ fiscal. Sentința 74/2009. Curtea de Apel Suceava

Comentarii

0

Dosar nr- - anulare act administrativ -

ROMANIA

CURTEA DE APEL SUCEAVA

SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Sentința nr.74

Ședința publică din30 martie 2009

PREȘEDINTE: Sas Remus

Grefier - -

Pe rolul instanței se află pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de contestatorul, domiciliat în municipiul S,-, județul S în contradictoriu cu intimatulBaroul Suceava - prin decan - Avocat, cu sediul în municipiul S,-, județul S în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din 20 martie 2009, susținerile contestatorului fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, pentru a oferi și părților care au lipsit la acel termen de judecată posibilitatea de a-și expune pe larg apărările, formulând concluzii scrise, pronunțarea s-a amânat pentru data 27 martie 2009, apoi, pentru a verifica aspectele relevate în respectivele concluzii, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, 30 martie 2009.

După deliberare,

CURTEA,

Asupra cauzei de față, constată:

Prin cererea adresată acestei instanțe înregistrată sub nr-, reclamantul a chemat în judecată pârâții Baroul Suceava; Uniunea Națională a Barourilor din România; și.

Relativ la primii doi pârâți, reclamantul a solicitat anularea Deciziei nr. 101/13.11.2008 emisă de Baroul Suceava și obligarea acestora la primirea sa în profesia de avocat cu scutire de examen (2-4; 42-44).

În privința celorlalți doi pârâți a solicitat obligarea acestora la plata daunelor morale în cuantum de 5.000 RON.

În motivarea cererii s-au arătat următoarele:

La data de 23.06.2008 a depus la Baroul Suceavao cerere de primire în profesia de avocat, cu scutire de examen, cerere care a fost respinsă prin decizia nr. 101/13.11.2008.

Susținerea că perioada în care a lucrat în cadrul UM 0822 S () vechimea nu poate fi considerată ca vechime în specialitatea de consilier juridic, de asemenea nu are nici o bază, având în vedere că la dosar a depus documente din care rezultă că funcția deținută are de mai mulți ani denumirea de "consilier juridic". Ba mai mult, printre piesele dosarului depus odată cu cererea de a fi primit în barou a depus și copia HG nr. 526/19.04.2006 din care rezultă că i se recunoaște asimilarea funcției cu cea de consilier juridic.

Faptul că nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 16 al. 4 din Statut raportat la art. 16 al. 2 lit. b din Legea 51/1995 este o afirmație greșită întrucât prin însumarea perioadelor în care a lucrat în funcții juridice rezultă peste 37 de ani. În plus, în ultimii opt ani a desfășurat activitatea de asistent judiciar. Împrejurarea că a fost ofițer de securitate, nu este o împrejurare ce constituie o nedemnitate a profesiei de avocat.

A mai învederat reclamantul că a formulat contestație împotriva deciziei la UNBR dar această autoritate nu i-a răspuns în termenul de 30 de zile prevăzut de Legea contenciosului administrativ.

În susținerea capătului de cerere privind acordarea daunelor morale a arătat că prin mențiunile făcute în decizia atacată i s-au adus grave prejudicii morale privind imaginea publică și poziția socială.

În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar înscrisuri (copii după cartea de muncă, diplomă de studii, copie cazier judiciar, declarații notariale, adeverințe).

Prin întâmpinarea depusă la dosar, pârâtul Baroul Suceavaa învederat următoarele:

Potrivit art. 16 alin. 2 lit. b din Legea nr. 51/1995 poate fi primit în profesie cu scutire de examen cel care la data primirii în profesia de avocat a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau juristconsult timp de cel puțin 10 ani.

Conform art. 16 alin.4 din Statutul profesiei de avocat perioada de 10 ani prevăzută de art. 16 alin. 2 lit. b din lege se referă la ultimii 10 ani de activitate neîntreruptă, calculați retroactiv de la momentul înregistrării cererii de primire în profesie.

În cauză, nu este îndeplinită această condiție de admisibilitate a cererii.

Astfel, reclamantul a formulat cererea de primire în profesia de avocat la data de 23.06.2008.

Perioada anterioară în care a îndeplinit neîntrerupt una din funcțiile prevăzute de art. 16 alin. 2 lit. b din lege se calculează începând cu data de 30.03.2000 când a fost încadrat consilier juridic la SC "" SA și ulterior la 30.06.2000 ca asistent judiciar la Tribunalul Suceava.

Rezultă că până la data înregistrării cererii de primire în profesie, activitatea neîntreruptă calculată retroactiv desfășurată în funcția de consilier juridic și asistent judiciar este de numai 8 ani și 3 luni.

Activitatea anterioară datei de 30.03.2008 când reclamantul a făcut parte din cadrele active ale - Arma Securitate, - nu constituie o activitate îndeplinită în funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau juristconsult", astfel încât în mod evident nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 16 alin. 4 din Statutul profesiei de avocat.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că acțiunea privind anularea deciziei și primirea în profesia de avocat este întemeiată. Capătul de cerere privind acordarea daunelor morale este neîntemeiat.

Prin decizia nr. 101/13.11.2008, emisă de Baroul Suceava, a fost respinsă cererea reclamantului de primire în profesia de avocat.

În cuprinsul considerentelor deciziei s-a reținut că din cuprinsul de licență eliberată de Universitatea " " I, în baza hotărârii Comisiei pentru examenul de diplomă din sesiunea iunie anul 1971, rezultă că petentul a absolvit în 1971 Facultatea de Drept.

Deși petentul a absolvit în iunie 1971 cursurile facultății de drept, la 26.06.1971 este angajat ca stagiar anul II (era firesc să fie angajat ca stagiar debutant -anul I).

Adeverința nr. - din 16.10.2000 a, 0822 S, din care rezultă că petentul a fost angajat al unității amintite în perioada 15.12.1977 -25.03.2000, când a desfășurat și activități în specialitatea juridică, nu echivalează cu dovada că în această perioadă a îndeplinit funcția de consilier juridic sau juristconsult.

Prin urmare, petentul nu îndeplinește nici condiția prevăzută de art. 16 al. 4 din Statut, raportat la art. 16 al. 2 lit. b din Legea 51/1995.

Petentul a depus o declarație pe propria răspundere, autentificată sub nr. 793/21.03.2007, în care arată că în perioada 15.12.1977 - 25.03.2000 a făcut parte din cadrele active ale - Arma Securitate, Serviciul Român de Informații.

Potrivit art. 14 al. 1 lit. b din Legea 51/1995, exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu ocupațiile care lezează demnitatea și independența profesiei de avocat sau bunele moravuri.

Prin faptul angajării o perioadă de 23 ani din cadrul - S, petentul, dată fiind calitatea de ofițer de securitate este incompatibil cu exercitarea profesiei de avocat.

poate fi exercitată de persoane de o moralitate neîndoielnică și care prin ocupațiile lor anterioare au dat dovadă de demnitate în raporturile cu alte persoane.

Reclamantul a contestat decizia la UNBR, potrivit dispozițiilor art. 63 din Legea nr. 51/1995, așa cum rezultă din conținutul confirmării de primire (33) și adresa nr. 1766/2008 a UNBR (34).

Pârâta UNBR nu a soluționat contestația în termenul de 30 de zile prevăzut de lege - art. 2 lit. h din Legea nr. 554/2004, astfel încât reclamantul se poate adresa direct instanței de contencios administrativ, potrivit dispozițiilor art. 8 al. 1 din Legea nr. 554/2004, pentru a-și susține pretențiile.

Potrivit dispozițiilor art. 16 al. 2 lit. b din Legea nr. 51/1995 (forma în vigoare la data formulării cererii de primire în profesie) la cerere, poate fi primit în profesia de avocat, cu scutire de examen, cel care până la data primirii în profesie a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau juristconsult timp de cel puțin 10 ani și dacă nu i-a încetat activitatea din motive disciplinare, care îl fac nedemn pentru profesia de avocat.

Art. 16 al. 4 din Statutul profesiei de avocat (forma în vigoare la data formulării cererii cu privire în profesie) stipulează că perioada de 10 ani prevăzută de art. 16 al. 2 lit. b din Legea nr. 51/1995, se calculează prin însumarea perioadelor în care s-a îndeplinit oricare din funcțiile respective.

Așa cum rezultă din cuprinsul carnetului de muncă (5 -26) reclamantul a fost încadrat în funcția de juristconsult în perioada 1.04.1972-1.02.1976; în funcția de judecător stagiar în perioada 1.02.1976-15.12.1977; ofițer în perioada 15.12.1977-01.01.1990; consilier juridic în perioada 01.01.1990-25.03.2000 (adeverința nr. -/2002 - 107), consilier juridic în perioada 30.03.2000-30.06.2000 și asistent judiciar în perioada 30.06.2000-1.07.2008. Potrivit dispozițiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004, activitatea desfășurată în funcția de asistent judiciar, constituie vechime în magistratură iar potrivit dispozițiilor art. 1 al. 1,3 din nr.HG 526/2006 privind echivalarea funcțiilor militare din Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază cu funcții civile, funcția deținută de reclamant în cadrul este echivalată cu funcția civilă de consilier juridic fapt dovedit atât de adeverința nr. -/16.10.2000 a (menționată în cuprinsul deciziei atacate) cât și de adeverința nr. -/15.03.2002 a (107). Reclamantul a deținut așadar pentru o perioadă de 37 ani, cumulat, funcțiile prevăzute de art. 16 al. 2 lit. b din Legea nr. 51/1995.

Nu sunt întemeiate apărările pârâtului privind neîndeplinirea condiției prevăzută de art. 16 al. 4 din Statutul profesiei de avocat, constând în faptul că perioada de 10 ani prevăzută de art. 16 al. 2 lit. b din lege se referă la ultimii 10 ani de activitate neîntreruptă, calculați retroactiv de la momentul înregistrării cererii de primire în profesie.

Pentru început, Curtea notează că, așa cum s-a învederat anterior, reclamantul a avut o perioadă cumulată de 37 ani în funcțiile prevăzute de art. 16 al. 2 lit. b din Legea nr. 51/1995, din care în mod cert ultimii 10 ani au avut caracter de activitate neîntreruptă.

În al doilea rând, trebuie reținut că această condiție a vechimii neîntrerupte a fost reglementată prin Hotărârea Congresului Avocaților nr. 6/2008, hotărâre nepublicată în Monitorul Oficial al României Partea Or, art. 81 din Legea nr. 51/1995 dispune în termeni inderogabili că hotărârea se publică în Monitorul Oficial al României, Partea Nefiind publicată în Monitorul Oficial al României, nu poate produce efecte juridice întrucât este inexistentă juridic și nu poate fi opusă reclamantului.

În aceste condiții, trebuie avută în vedere forma art. 16 al. 4 din Statutul profesiei de avocat, așa cum a fost publicată în Monitorul Oficial; formă care stipulează că perioada de 10 ani se calculează prin însumarea perioadelor în care s-a îndeplinit oricare din funcțiile cerute de lege. Or, raportat la acest text, reclamantul întrunește cu prisosință condițiile.

În plus, trebuie reținut că Legea nr.51/1995 prevede doar condiția exercitării funcțiilor juridice timp de cel puțin 10 ani, fără a prevedea că aceștia trebuie să fie neîntrerupți și nici că trebuie să fie ultimii 10 ani anteriori formulării cererii de primire în avocatură.

Așadar UNBR, în temeiul aceluiași text de lege, a emis două reglementări distincte, dar mai mult, contrare: întâi a prevăzut că cei 10 ani se calculează cumulat apoi a prevăzut că cei 10 ani trebuie să fie neîntrerupți, anterior formulării cererii.

Or, deși Uniunii Naționale a Barourilor i s-a recunoscut prin lege un drept de reglementare, acest drept poate fi exercitat doar în condițiile legii și cu respectarea acesteia, fiind inadmisibil ca prin statut să se extindă sau să se restrângă aplicarea dispozițiilor Legii nr. 51/1995.

Nu a fost făcută dovada de către pârâtă că ar exista motive care îl fac pe reclamant nedemn pentru profesia de avocat. Împrejurarea că reclamantul a fost angajat al nu constituie un caz de nedemnitate și nici nu instituie o prezumție de nedemnitate, în lipsa altor elemente care să caracterizeze negativ comportamentul, activitatea sau persoana reclamantului. Mai mult, trebuie reținută împrejurarea că în ultimii opt ani reclamantul a deținut funcția de asistent judiciar și potrivit art. 2 lit. b din nr.HG 226/2000 privind condițiile și procedura de numire a asistenților judiciari, această funcție o pot deține doar persoanele care se bucură de bună reputație, condiție care a fost avută în vedere la data dobândirii de către reclamant a calității de asistent judiciar. În plus, nu a fost făcută dovada existenței vreunuia din cazurile de nedemnitate prevăzute de art. 13 din Legea nr. 51/1995.

Nu este întemeiată cererea reclamantului privind acordarea daunelor morale întrucât în cuprinsul deciziei atacate nu i s-a imputat nici o faptă concretă susceptibilă de a-i leza onoarea sau demnitatea sau aptă să atragă oprobriul public. În cuprinsul deciziei s-a afirmat doar existența unei incompatibilități între calitatea de ofițer al și calitatea de avocat invocându-se totodată și un text de lege cu valoare de principiu - art. 14 al. 1 lit. b din Legea nr. 51/1995.

Pentru considerentele învederate, văzând și dispozițiile art. 18 din Legea nr. 554/2004, art. 21 al. 5 din Statutul profesiei de avocat,

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în municipiul S,-, județul S împotriva Baroului S și a Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Anulează decizia nr.101/2008 a Baroului

Obligă Baroul Suceava să emită o decizie prin care să se dispună primirea reclamantului în profesia de avocat cu scutire de examen și înscrierea reclamantului în Avocaților.

Respinge acțiunea formulată împotriva pârâților și, ca nefondată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 30 martie 2009.

Președinte, Grefier,

Red.

Tehnored.

7 ex./14.04.2009

Președinte:Sas Remus
Judecători:Sas Remus

Vezi și alte spețe de contencios administrativ: