Anulare act administrativ fiscal. Sentința 778/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 778
Ședința publică din data de 25 februarie 2009
Curtea constituită din:
JUDECĂTOR 1: Nemenționat
GREFIER:
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI - COMISIA PENTRU CETĂȚENIE.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că reclamantul a depus la data de 25.02.2009 orele 14,10, concluzii scrise.
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la data de 15 octombrie 2008, reclamantul a solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, anularea Ordinului nr. 2373/C/12.09.2008 adoptat de acesta din urmă, prin care i-a fost respinsă cererea de dobândire a cetățeniei române, a raportului Comisiei pentru Cetățeniei, precum și recunoașterea dreptului său la acordarea cetățeniei române.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că ordinul contestat este abuziv, nemotivat și nelegal.
Astfel, nici raportul Comisie pentru cetățeniei, nici ordinul ministrului nu cuprind motivele pentru care i-a fost respinsă cererea, iar pronunțarea nu s-a făcut asupra tuturor dovezilor administrate, hotărâtoare pentru dezbaterea pricinii. Dosarul depus de reclamant a fost considerat complet, astfel că a fost înregistrat, iar în data de 29 noiembrie 2007 s-a prezentat la interviu.
Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei în data de 30 decembrie 2008, pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI a solicitat respingerea acțiunii reclamantului, ca neîntemeiată.
În susținerea poziției sale procesuale, pârâtul a arătat că reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii tuturor cerințelor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 21/1991, mai exact a celor prevăzute la art. 8 lit. f și g, astfel că propunerea Comisiei pentru cetățenie, adresată ministrului, a fost aceea de respingere a cererii reclamantului.
Examinând cererea reclamantului în raport de actele dosarului său de cetățenie, care au fundamentat ordinul ministrului și de reglementările legale aplicabile, Curtea reține următoarele:
1. Prin ordinul nr. 2373/C/12.09.2008 al ministrului justiției ( 6), a fost respinsă cererea reclamantului de acordare a cetățeniei române, reținându-se că acesta nu întrunește cumulativ cerințele impuse de art. 8 din Legea nr. 21/1991.
Din raportul din data de 29.11.2007 al Comisiei pentru cetățenie, care a stat la baza emiterii ordinului contestat ( 31-32), reiese că, urmare a interviului susținut de reclamant în fața comisiei, s-a constatat că acesta nu cunoaște dispozițiile fundamentale din Constituția României, nu posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială.
2. Comisia a reținut neîndeplinirea de către reclamant a cerințelor prevăzute de art. 8 lit. f și g din legea nr. 21/1991 a cetățeniei, anume:
"f) cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în măsura suficientă pentru a se integra în viața socială;
g) cunoaște prevederile Constituției României și imnul național".
3. Examinând temeinicia reținerilor comisiei sub aspectul îndeplinirii acestor cerințe, Curtea constată, raportat la răspunsurile recurentului la interviul consemnat în scris ( 16 și urm.) și proba scrisă ( 35), că aprecierea Comisiei este justă.
Astfel, la proba scrisă, a avut de scris după dictare, textul art. 88 din Constituție, un text foarte scurt și simplu, anume: "Președintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii"
Cele scrise de reclamant s-au rezumat la următoarele: " predutele Romaniei perlametului mesaja la priviere perinpetie ale mutiele".
În privința răspunsurilor reclamantului la întrebările puse cu prilejul interviului susținut în fața Comisiei ( 16 și urm.), Curtea reține necunoașterea de către reclamant a prevederilor constituționale, a marilor instituții ale statului român, astfel cum sunt consacrate prin constituție și faptul că nu posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească.
La majoritatea covârșitoare a întrebărilor, reclamantul a răspuns incorect sau a răspuns doar parțial.
Astfel,
- nu a știut să indice trei drepturi ale cetățenilor români, nici două obligații
- la întrebarea cine numește avocatul poporului, după o ezitare, a răspuns că a auzit de el, numind instituția primăriei.
- nu cunoaște rolul și structura Parlamentului României
- nu cunoaște durata mandatului Președintelui României
- nu cunoaște denumirea instanței supreme
- susține că nu se poate revizui Constituția
- numește "guvernatorul" drept reprezentant al guvernului în județ
- nu cunoaște categoriile de legi pe care le adoptă Parlamentul
- numește "decrete" actele emise de guvern
- nici măcar nu a auzit de Curtea Constituțională
- l-a indicat pe drept conducător al României la momentul adoptării primei Constituții a României.
- nu a fost în măsură să indice două revoluții în România, în afară de cea de 1989.
- nu a auzit de, nici de
- nu știe când a fost dobândită independența României
- indică "republica" la împărțirea administrativ teritorială a României
- nu răspunde la întrebarea privind formele de relief din România, respectiv Turcia, țara sa de origine.
- a indicat "" drept cel mai înalt vârf din România
- nu poate indica provinciile istorice ale României
- îl indică pe cel M drept domnitor al Țării
- nu este în măsură a indica doi pictori români
La solicitarea membrilor Comisiei de a reda imnul de stat al României, condiție expresă impusă de art. 8 lit. g din Legea nr. 21/1991, recurentul recită începutul primului vers.
câteva exemple din aspectele reținute de Comisie în fundamentarea propunerii sale, Curtea constată că aprecierea acesteia din urmă a fost justă, susținerile reclamantului privind întrunirea condițiilor pentru dobândirea cetățeniei neavând au nici o acoperire probatorie, invocata respectare a legilor țării și aprecierea proprie privind gradul avansat de integrare a sa în viața socială a României nefiind în măsură a contracara actele dosarului.
4. În ceea ce privește invocata nemotivare a raportului, respectiv ordinului ministrului, Curtea observă că în cuprinsul acestora se regăsește motivul respingerii, care anume cerințe s-au considerat a nu fi îndeplinite și de ce s-a ajuns la această concluzie.
5. În consecință, Curtea apreciază că în mod corect Ministrul Justiției a dat curs propunerii Comisiei, reținând neîntrunirea cerințelor impuse de dispozițiile art. 8 lit. f și g din Legea nr. 21/1991 cu modificările și completările ulterioare, reclamantul neposedând noțiuni elementare de cultură și civilizație românească în măsură suficientă pentru a se integra în viața socială și nu cunoaște prevederile Constituției României.
Reținând considerentele expuse mai sus, Curtea apreciază ordinul ministrului ca legal și temeinic, astfel că - în temeiul art. 30 alin. 6 din Legea nr. 21/1991 - va respinge ca nefondată prezenta acțiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul, cu domiciliul procesual ales la cabinet de avocat, în mun. B,-,. 12, sector 1, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în mun. B,-, sector 5.
Definitivă și irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 februarie 2009.
JUDECĂTOR GREFIER
Red./dact.2 ex.MN/MN
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
