Anulare act administrativ fiscal. Decizia 783/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 783/
Ședința publică din 02 Iulie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor formulate de pârâtele MAI și IPJ H împotriva sentinței nr.2145/1.10.2008 pronunțată de Tribunalul Harghita.
La apelul nominal se prezintă recurenta-pârâtă IPJ H prin consilier juridic și intimatul-reclamant C-tin asistat de avocat, lipsă fiind recurenta-pârâtă MAI.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că intimatul-reclamant prin avocat a depus concluzii scrise(5-8 dosar).
Reprezentantul intimatului declară că a atacat fișa de calcul a drepturilor salariale calculate cu ocazia încetării activități, respectiv a salariilor compensatorii; consideră că este de competența instanței de contencios administrativ față de statutul său de polițist avut anterior pensionării.
Nefiind cereri formulate instanța acordă cuvântul în recurs.
Reprezentanta recurentului-pârât IPJ H solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței primei instanțe în sensul respingerii acțiunii reclamantului, cu cheltuieli de judecată constând în contravaloarea deplasărilor, susținând oral motivele de recurs. Consideră că prezenta cauză este de competența instanței de contencios administrativ.
Intimatul-reclamant prin avocat solicită respingerea recursurilor, cu cheltuieli de judecată, susținând oral motivele cuprinse în concluziile scrise.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 2145 din 1 octombrie 2008, Tribunalul Harghitaa admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MIRA cu privire la cererile referitoare la fișa de pensie, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâților MIRA și IPJ H, a anulat fișa de pensie întocmită de IPJ H pe numele reclamantului la data de 20 ianuarie 2007, obligând IPJ H să emită o nouă fișă de pensie pe numele reclamantului, cu luarea în considerare a faptului că acesta a ocupat funcția de ofițer specialist II, obligând ambii pârâți să plătească reclamantului suma de 8.540 lei cu titlu de diferență de ajutoare pentru numărul de ani întregi rămași până la pensionare la limită de vârstă.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că reclamantul nu a solicitat anularea deciziei de pensionare și ținând cont că fișa de pensie contestată a fost emisă de IPJ, a apreciat că MIRA nu are calitate procesuală pasivă în capătul de cerere privind anularea fișei de pensie.
De asemenea, s-a reținut că reclamantul a fost ofițer în cadrul IPJ, a ocupat postul de ofițer specialist II, conform fișei postului pentru perioada 1 august 1992 și până la data pensionării.
S-a mai avut în vedere faptul că reclamantul deși a ocupat postul de ofițer specialist II,a fost salarizat ca ofițer I, salariu în raport de care a plătit contribuțiile de asigurări sociale iar IPJ a comunicat că în cazul în care s-ar fi pensionat ca ofițer specialist II, reclamantul ar fi primit în plus 8.540 lei cu titlu de salarii compensatorii.
Instanța a apreciat că fișa de pensionare este nulă, iar potrivit art. 51 din Legea nr. 179/2004, IPJ trebuie să întocmească o nouă fișă cu luarea în considerare a faptului că reclamantul a ocupat postul de ofițer specialist II.
Hotărârea a fost atacată cu recurs de către MIRA și IPJ H, recursurile fiind înregistrate inițial pe rolul Curții de Apel Târgu -M - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie, însă cauza a fost transpusă prin încheierea de ședință din 25 martie 2009 la Secția comercială și de contencios administrativ, fiind indicat și completul de judecată.
Acest din urmă complet a constatat că, în mod greșit secția civilă a transpus cauza la un anume complet al celeilalte secții și invocând prevederile art. 99 alin. 2 din Regulamentul de Ordine Interioară a instanțelor judecătorești, a scos cauza de pe rol și a trimis-o la registratura instanței pentru a fi repartizată în mod aleatoriu în programul ECRIS.
Instanța astfel investită cu soluționarea celor două recursuri, reține că cele două recurente MAI și IPJ H invocă argumente legate de fondul cauzei, ambele solicitând modificarea în sensul respingerii acțiunii reclamantului.
Recurentul MIRA susține că, numai IPJ H ar putea fi obligată la acordarea diferenței de salarii compensatorii, deoarece este unitate de poliție unde și-a desfășurat reclamantul activitatea.
Recurentul IPJ H, în esență a învederat că reclamantul a fost salarizat corespunzător funcției îndeplinită de la data prevăzută în dispoziție de numire pe funcția de ofițer I din data de 2 februarie 2004, nefiind emisă o dispoziție pentru numirea în funcție de ofițer specialist II, dând explicații detaliate cu privire la fișa postului, subliniind și că la data pensionării petentul era numit în funcția de ofițer I, în termeni uzuali "sub stat" din cauza lipsei unor studii corespunzătoare.
Reclamantul intimat a formulat concluzii scrise solicitând respingerea recursurilor, susținând că a îndeplinit începând cu data de 1 august 1992 și până la data pensionării funcția de ofițer specialist II în cadrul Biroului de cercetări penale din cadrul Poliției municipiului Totodată, a subliniat că în raport de dispozițiile art. 73 alin. 1 lit. a din Legea nr. 360/2002, art. 72, art. 73 alin. 5 din aceeași lege și art. 73 alin. 8 modificat prin OUG nr. 89/2003, la data de 1 septembrie 2002 când a intrat în vigoare Legea nr. 360/2002, reclamantul ocupa funcția de specialist II din 1992 nefiindu-i astfel aplicabile dispozițiile legale referitoare la studii.
Analizând hotărârea atacată prin prisma prevederilor art. 3041Cod procedură civilă, instanța constată că recursurile sunt fondate dar nu pentru argumentele legate de fondul cauzei invocate de recurente, ci pentru motive legate de competența de soluționare a cererii reclamantului.
Așa cum rezultă și din considerentele hotărârii atacate, temeiul în drept invocat de instanța de fond pentru anularea fișei de pensionare este art. 51 din Legea nr. 179/2004.
Legea nr. 179/2004 privește pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor. Este evident că la data pensionării raporturile de serviciu ale reclamantului au încetat și reclamantul solicită recunoașterea unor drepturi care privesc în final tocmai modificarea deciziei de pensionare din moment ce se cere anularea fișei de pensionare cu luarea în considerare a ocupării funcției de ofițer specialist II.
Din actele aflate la dosarul instanței de fond rezultă că reclamantul a contestat Decizia de pensionare nr. - din 16 februarie 2007 iar contestația i-a fost respinsă prin Decizia 50 din 23 aprilie 2007.
Fișa de pensie face parte din documentele pe care trebuie să le conțină dosarul de pensionare iar potrivit art. 19 din Legea nr. 179/2004, dovada privind vechimea în serviciu și celelalte elemente necesare stabilirii pensiei se face cu fișa de pensie, întocmită pe baza datelor din dosarul personal sau din alte documente legale. Potrivit art. 50 alin. 1 din lege, unitatea din care a făcut parte polițistul are obligația să întocmească dosarul de pensionare iar potrivit alin. 3 al aceluiași text legal, metodologia de întocmire a dosarului se stabilește prin ordin al ministerului.
În cadrul acestui act normativ nu se face nicio trimitere la legea contenciosului administrativ sau la competența instanței de contencios, ci, în cazul în care se deschide calea contestației, legiuitorul a făcut trimitere la Legea nr. 19/2000, în ceea ce privește instanțele judecătorești competente cum este cazul art. 54 alin. 4 din Legea nr. 179/2004. Este și firesc să fie așa, deoarece, după încetarea raporturilor de serviciu, prin pensionare, orice aspecte legate de pensie, condițiile de acordare, actele necesare, au la bază o reglementare generală în materie și anume Legea nr. 19/2000 care completează prin dispozițiile sale, ca lege generală, situațiile în care legea specială nu dispune, cum este cazul și Legii nr. 179/2004. De altfel, se și prevede la art. 1 alin. 3 că principiile generale prevăzute la art. 2 din Legea nr. 19/2000 se aplică în mod corespunzător și pensiilor polițiștilor, exceptând situațiile în care prezenta lege dispune altfel. Chiar și din economia textului art. 78 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițiștilor rezultă că au o reglementare distinctă aspectele legate de activitatea polițistului și dispozițiile Legii nr. 303/2000, completându-se cu prevederile Legii nr. 188/1999, iar alin. 2 și 3 reglementând la acea dată dispozițiile tranzitorii, până la intrarea în vigoare a legii privind salarizarea polițiștilor, respectiv a legii privind pensiile polițiștilor.
Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 179/2004 s-a reglementat domeniul pensiilor polițiștilor care nu face nicio trimitere la Legea nr. 188/1999 republicată, la Legea nr. 554/2004 republicată sau la instanța de contencios administrativ, ci doar la Legea nr. 19/2000 ca și cadru general de reglementare.
În contextul celor arătate, cererea reclamantului care își revendică un drept ce tinde la modificarea deciziei de pensionare, reclamant care este în prezent pensionar și care nu mai are calitate de funcționar public ce ar atrage competența de soluționare a instanței de contencios administrativ, trebuie soluționată de instanța civilă în complet special de asigurări sociale, aspect procedural de care instanța de fond nu a ținut cont.
Cererea reclamantului intrând în jurisdicția asigurărilor sociale, instanța constată că se verifică motivele de casare prevăzute de art. 304 pct. 1 și 3 Cod procedură civilă, instanța nefiind alcătuită potrivit dispozițiilor legale, respectiv cauza nefiind soluționată de un complet de asigurări sociale în compunerea legală. Hotărârea primei instanțe va fi casată cu trimitere spre rejudecare, în baza art. 312 alin. 6 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de pârâtele Inspectoratul de Poliție al Județului H, cu sediul în M C, str. -, nr. 34, județul H și Ministerul Administrației și Internelor, cu sediul în B, P-ța -, nr. 1A, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 2145 din 1 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
Casează hotărârea atacată și trimite cauza sper rejudecare primei instanțe, respectiv Tribunalul Harghita, în complet specializat de asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 2 iulie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
pentru, fiind
plecat din instanță, semnează
judecător delegat,
GREFIER,
red.
tehnored. BI/2ex
jud.fond:
-21.09.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
