Anulare act administrativ fiscal. Sentința 8/2009. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA COMERCIALĂ și de
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr.- -
SENTINȚA NR.8/CA/2009 -
Ședința publică din data de 12 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Marinescu Simona Judecător
Grefier: - -
Pe rol fiind examinarea acțiunii de contencios administrativ, primă instanță, privind pe reclamantul născut la 13 septembrie 1967 din Penitenciarul Satu Mare în contradictoriu cu pârâții STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI și FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în- sector 5 și MINISTERUL JUSTIȚIEI B, cu sediul în-, sector 5, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, învederându-se instanței că acțiunea este la al doilea termen de judecată, nu a fost depusă la dosar dovada achitării taxei de timbru, după care:
Instanța invocă excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Oradea și rămâne în pronunțare pe această excepție.
La ora 12,30, după închiderea dezbaterilor, reclamantul a depus la dosar prin serviciul registratură o precizare în sensul că este scutit de plata taxei de timbru și solicită judecarea cauzei și în lipsa sa de la dezbateri.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că prin Încheierea nr.1580/05.09.2008, Tribunalul Sălaj - Secția civilă a declinat competența materială de soluționare a cauzei dintre reclamantul și pârâții Statul român prin Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției, pentru anularea Ordinului ministrului justiției nr.3042/c/2007 și daune morale, în favoarea Curții de Apel Cluj.
Pentru a pronunța astfel, tribunalul a reținut că prin cererea sa, reclamantul - deținut în Penitenciarul Satu Marea chemat în judecată pe pârâții Statul român reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției, solicitând anularea Ordinului ministrului justiției nr.3042/c/2007 în ce privește interdicția de a primi cartele telefonice și obligarea acestora la plata sumei de 133,3 milioane EURO daune morale.
Verificând din oficiu competența materială de soluționare a cauzei raportat la cadrul procesual dedus judecății și obiectul principal al cererii, tribunalul a constatat că potrivit art.1 alin.1 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat cât și public."
Același act normativ prevede la art.10 alin.1 că "litigiile - privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".
Curtea de Apel Cluj - Secția comercială și de contencios administrativ, prin Încheierea nr.688/03.11.2008 a admis excepția necompetenței acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul deținut în Penitenciarul Satu Mare și în consecință a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel Oradea.
Pentru a pronunța astfel, instanța a reținut că litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel, potrivit dispozițiilor art.10 alin.1 din Legea contenciosului administrativ.
Legiuitorul a stabilit competența materială de fond în raport de două criterii: poziționarea autorității publice emitente a actului apreciat ca fiind nelegal în sistemul administrației publice, distincția fiind în raport de autoritățile centrale și cele locale, respectiv valoarea impozitului taxei contribuției.
Competența teritorială de fond, a cărei alegere aparține reclamantului, este a instanței de la domiciliul sau sediul reclamantului ori cea de la sediul pârâtului, respectiv autoritatea publică emitentă a actului atacat.
Reclamantul a justificat interesul promovării acțiunii în raport de împrejurarea că se află în prezent în executarea unei pedepse privative de libertate în Penitenciarul Satu Mare.
Dispozițiile Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal au stabilit în favoarea instanțelor din raza sediului penitenciarului competența de soluționare a acțiunilor promovate de deținuți.
Reclamantul aflându-se în executarea unei pedepse în Penitenciarul Satu Mare, iar în raport de prevederile art.10 alin.1 din Legea nr.554/2004 competența aparținând curții de apel sub aspectul competenței materiale, iar sub aspectul competenței teritoriale în raport de locul de detenție, competentă în soluționarea cauzei apare ca fiind Curtea de Apel Oradea.
Examinând cauza, sub aspectul excepției invocate, în temeiul art.137 Cod de procedură civilă, instanța constată că, conform dispozițiilor art.10 alin.3 din Legea nr.554/2004, reclamantul poate introduce acțiunea in contencios administrativ fie la instanța de la domiciliul său, fie la cea de la domiciliul pârâtului. În speță reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul său - Tribunalul Sălaj, care a declinat competența de soluționare în favoarea curții de Apel Cluj, competentă material față de obiectul acțiunii.
Cu toate că reclamantul este arestat preventiv în Penitenciarul Satu Mare, dispozițiile cuprinse în Legea nr.275/2006 nu prevăd competența teritorială exclusivă a instanței de la locul de detenție pentru acțiunile promovate în instanță de către deținuți.
Dispozițiile Legii nr. 275/2006 cuprind reglementări privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, respectiv modalitatea de contestare a sancțiunilor disciplinare aplicate de comisia de disciplină și a măsurilor luate de către administrația penitenciarului, respectiv competența de soluționare a acestor plângeri, dar nu prevăd norme de competență cu privire la acțiunile promovate în instanță de deținuți. În speță, acțiunea formulată de reclamantul nu este o plângere formulată împotriva măsurii de confiscare a cartelelor telefonice, care ar fi trebuit soluționată de către judecătorul delegat conform art.38 din Legea nr.275/2006 iar competența de soluționare a contestației împotriva soluției pronunțate de judecătorul delegat aparține judecătoriei în a cărei circumscripție se află penitenciarul, ci este o acțiune în contencios administrativ întemeiată pe dispozițiile Legii nr.554/2004 în care reclamantul contestă un act administrativ, respectiv Ordinul nr.3042/28.11.2007 emis de Ministrul Justiției și solicită în contradictoriu cu Statul român prin Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției daune morale în sumă de 133,3 milioane EURO. Prin urmare, acțiunea formulată de reclamant avându-și temeiul juridic în dispozițiile Legii nr. 554/2004 sunt aplicabile normele de procedură prevăzute de această lege.
Prin urmare, în aplicarea dispozițiilor art.10 alin.1 și 3 din Legea contenciosului administrativ apreciez că este competentă în cauză Curtea de Apel Cluj, respectiv instanța competentă material de la domiciliul reclamantului, reclamantul optând pentru instanța de la domiciliul său prin introducerea acțiunii la Tribunalul Sălaj.
Mai mult, chiar dacă reclamantul este arestat preventiv în Penitenciarul Satu Mare, nu se justifică declinarea competenței în favoarea Curții de Apel Oradea în raport de locul de detenție, deoarece reclamantul nu este în executarea unei pedepse privative de libertate ci doar arestat preventiv, astfel că după pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare, acesta poate fi transferat la alt penitenciar, în funcție de regimul de executare a pedepsei care va fi stabilit în funcție de pedeapsa aplicată reclamantului de către instanța de judecată, conform dispozițiilor cuprinse în cap.II din Legea nr.275/2006. Prin urmare apreciez că, competentă teritorial să soluționeze cauza este Curțea de Apel Cluj, în temeiul dispozițiilor legale invocate.
În situația competenței teritoriale alternative, doar pârâtul poate invoca excepția necompetenței atunci când reclamantul a introdus acțiunea la o altă instanță decât cele pentru care avea posibilitatea să opteze, însă în speță Curtea de Apel Oradea nu a fost sesizată de către reclamant ci de către o altă instanță prin declinarea competenței și care apreciez că este competentă material și teritorial să soluționeze cauza conform dispozițiilor art.10 alin.1 și 3 din Legea contenciosului administrativ.
Pentru aceste considerente instanța va admite excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Oradea în soluționarea prezentei cauze și declină competența de soluționare în favoarea Curții de Apel Cluj urmând a fi sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție cu prezentul conflict negativ de competență.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Oradea.
Declină competența soluționării acțiunii formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții Statul român prin Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției, în favoarea Curții de Apel Cluj.
Constată existența conflictului negativ de competență și se va înainta dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență.
Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi, 12.01.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red.hot.; 15.01.2009
Tehnored.; 16.01.2009; 2 ex.
- o adresă 19.01.2009 - la expediție 19.01.2009
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal -
Dosar nr. - - Prima instanță
Din 19.01.2009
CĂTRE,
Înalta Curte de Casație și Justiție,
Întrucât Curtea de Apel Cluj - Secția comercială și de contencios administrativ, prin Încheierea nr.688/03.11.2008 a admis excepția necompetenței acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul deținut în Penitenciarul Satu Mare și în consecință a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel Oradea,
iar Curtea de Apel Oradea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr.8/CA/12.01.2009 a dmis excepția necompetenței teritoriale a Curții de Apel Oradea în soluționarea cauzei și a declinat competența soluționării acțiunii formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâții Statul român prin Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției, în favoarea Curții de Apel Cluj, a constatat existența conflictului negativ de competență și a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului de competență,
vă înaintăm alăturat dosarul 1011/84/04.04.2008 al Tribunalului Sălaj, dosarul nr.1001/84/07.10.2008 al Curții de Apel Cluj și dosarul nr.1191/35/CA/24.11.2008 al Curții de Apel Oradea, în vederea soluționării conflictului negativ de competență ivit între cele două instanțe.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Președinte:Marinescu SimonaJudecători:Marinescu Simona