Anulare act administrativ fiscal. Decizia 802/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 802
Ședința publică din data de 23 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Monica Niculescu
JUDECĂTOR 2: Eugenia Ion
JUDECĂTOR 3: Vasile Bîcu
GREFIER: - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de pârâtul POIANǍ împotriva sentinței civile nr. 2765/22.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR ĂȚII.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimatul-reclamant Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, prin consilier juridic, lipsind recurentul-pârât.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat faptul că recurentul-pârât a depus la data de 09.03.2009, prin serviciul "registratură", notă de probe.
Curtea pune în discuție cererea în probațiune formulată de recurentul-pârât.
Intimatul-reclamant, prin consilier juridic, solicită respingerea probei cu înscrisuri, respectiv, depunerea actelor normative care reglementau activitatea organelor Securității Statului până la data de 22 decembrie 1989. Apreciază că această probă nu este utilă cauzei, recurentul-pârât recunoscând faptul că a fost ofițer al securității și potrivit atribuțiilor, se opunea acțiunilor și atitudinilor care erau potrivnice regimului.
Curtea, după deliberare, respinge cererea în probațiune ca neconcludentă având în vedere că conduita pârâtului într-o astfel de situație se cercetează în raport de Constituția României și Pactul cu privire la drepturile civile și politice și nu în raport de actele care reglementează activitatea fostei Securități. Constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea motivelor de recurs.
Intimatul-reclamant, prin consilier juridic solicită respingerea recursului și menținerea sentinței civile nr. 2765/22.10.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a IX-
Curtea rețin cauza în pronunțare
CURTEA
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București sub nr-, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a chemat în judecată pârâtul, pentru ca, prin sentința ce se va pronunța, să se constate calitatea pârâtului de lucrător al Securității.
În motivarea acțiunii se arată că din cuprinsul Notei de Constatare nr. S/ DI/I/432 din 12.05.2008, pârâtul având grad de colonel la Inspectoratul Județean de Securitate S în 1977 a aprobat măsuri informativ-operative pentru o persoană semnalate cu intenția de a înființa, un comitet al nemulțumiților pentru a demonstra în față CC al " și pentru că, a scris o scrisoare la postul de radio Europa Liberă" dispunând luarea măsurilor de folosire a tehnicii operative - interceptare și filaj, supravegherea operative a titularului, împiedicarea acestuia pentru a se deplasa spre B, interceptarea corespondenței. Prin măsurile întreprinse s-a reușit să se prevină înființarea comitetului nemulțumiților prin anchetarea,sesizarea instanțelor de judecată, măsuri de innuențare prin concubina sa inclusiv în contactul unui ofițer de securitate cu funcții de răspundere".Titularul dosarului de urmărire informativă a fost determinat să se angajeze și a fost,calmat, temperat".
De asemenea se arată că în cazul dosarului 46, pârâtul, în calitate de locotenent colonel în cadrul Inspectorului de Securitate S și având funcția de al Serviciului III, a aprobat verificarea unei persoane, cetățean vest-, originar din România, și întocmirea dosarului de urmărire informativă individuală din octombrie 1977 pentru poziție ostilă față de țara noastră.
Reclamantul apreciază că pârâtul a suprimat drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislația în vigoare de la acea dată dreptul la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor - art.28 din Constituția României din 1965, art.19 din Pactul Internațional cu privire Ia drepturile civile și politice, dreptul la secretul corespondenței, viața privată - art.33 din Constituția României din 1965, art.17 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice, dreptul la liberă circulație - art.33 din Constituția României din 1965 și art. 17 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice precum și dreptul la întrunirea pașnică - prev. de art.27 din Constituția României din 1965 și art.27 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice. Apreciază că sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 2 lit. a din OUG nr. 24/2008, în sensul că pârâtul a avut calitatea de ofițer al Securității, în condițiile definiției legale, și a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, pentru a fi reținută calitatea de lucrător al Securității. Susține că, prin activitățile sale, pârâtul a suprimat drepturi și libertăți fundamentale, activitatea sa fiind justificată prin manifestările dușmănoase și comentarii ostile Ia adresa orânduirii social-politice din România ale persoanelor urmărite.
Prin sentința civilă nr. 2765/22.10.2008, Tribunalul Bucureștia admis acțiunea și a constatat calitatea pârâtului de lucrător al Securității.
În motivare, instanța de fond a arătat că față de cererea numitului - fila 32 dosar, privitoare la deconspirarea agenților Securității, care au instrumentat dosarele de urmărire a acestora, pârâtul a fost supus verificărilor, sub aspectul funcționării sale în cadrul fostei securități. Urmare a acestor verificări, reclamantul a întocmit nota de constatare nr. S/D1/I/432/12.05.2008, în temeiul căreia a sesizat instanța cu prezenta acțiune, depunând la dosar înscrisurile identificate în arhiva ce a aparținut fostei Securități, privitoare la pârât.
Se reține astfel din înscrisurile depuse la filele 47-57, că pârâtul în calitate de colonel la Inspectoratul Județean de Securitate Saa probat împotriva numitului, măsuri de interceptare a corespondenței - fila 48, măsuri de împiedicare a deplasării acestuia liber pe teritoriul României în 1977- fila 48, astfel că a deschis Ia data de 17.12.1977 dosar de urmărire informativă - fila 52 din care rezultă că s-au executat efectiv aceste măsuri dispuse asupra lui. De asemenea din fila 52 rezultă că toate aceste măsuri au fost luate datorită intenției numitului de înființare a unui grup protestatar împotriva regimului comunist și nu pentru evitarea vreunui act de,terorism" împotriva României.
Apărarea pârâtului în sensul că persoana care a făcut cererea de deconspirare a sa ar fi o persoană cercetată și condamnată penal, nu are relevanță în speță.
Susținerea pârâtului că nu ar fi suprimat drepturi și libertăți fundamentatele ale omului ci a urmărit,prevenirea" săvârșirii unor infracțiuni de către persoanele pe care le-a urmărit, nu poate fi acceptată deoarece legile țării pedepsesc săvârșirea unor infracțiuni sau tentative iar măsura preventiv educativă se realizează efectiv prin măsurile educative de către organele statului specializate în educare și nu de către pârât.
Din analiza acestor înscrisuri, rezultă că au fost identificate, cu privire la pârât, numeroase dosare, întocmite pe numele persoanelor și grupărilor urmărite, în toate aceste dosare, pârâtul semnând documentele în calitate de colonel la Inspectoratul Județean de Securitate De altfel, prin întâmpinarea formulată, pârâtul nici nu contestă calitatea sa de lucrător al fostei Securități.
Se constată că, alături de cerința art. 2 lit. a din OUG nr. 24/2008 că persoana verificată să fi fost ofițer sau subofițer al Securității, în perioada 1945- 1989, este întrunită și cea de-a doua cerință a textului legii, în sensul că pârâtul să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, în scopul susținerii puterii totalitar - comuniste.
Din analiza acestor dosare, rezultă că pârâtul nu numai că a funcționat ca colonel la Inspectoratul Județean de Securitate S având deci atribuții pe linie de Securitate, dar, prin măsurile dispuse, a suprimat și îngrădit dreptul Ia libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, dreptul la secretul corespondenței, viața privată, dreptul la liberă circulație și dreptul Ia întrunirea pașnică, drepturi prevăzute nu numai de Constituția României din 1965, dar și de art. 12, 17, 19 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul arătând că hotărârea atacată este nelegală deoarece prin întâmpinarea depusă la dosarul de fond a solicitat ca unică probă și de interes vital în speță: ACTELE CARE REGLEMENTAU ÎNFIINȚAREA ȘI FUNCȚIONAREA ǍȚII STATULUI, până în 22 decembrie 1989, inclusiv ÎNFIINȚAREA ȘI FUNCȚIONAREA SERVICIILOR SPECIALE DIN CADRUL ǍȚII - acte normative existente în arhivele SERVICIULUI R DE INFORMAȚII.
În hotărârea atacată NU SE FACE NICI O MENȚIUNE CǍ A SOLICITAT ACEASTǍ PROBǍ SCRISǍ, iar instanța NU S-A PRONUNȚAT ASUPRA El, -L ÎN DE DREPTUL REAL LA APǍRARE.
Ca urmare întreaga hotărâre și motivarea acesteia este greșită deoarece S-A FǍCUT TOTALǍ DE CADRUL LEGAL în care a lucrat ca ofițer de securitate.
Faptul că a fost ofițer de securitate nu l-a negat și nu îl nici azi, dar acest simplu fapt nu poate duce la concluzia că se încadrează în prevederile art.2 lit. a din nr.OUG24/2008 întrucât Pactul privind Drepturile Civile și Politice (ratificat de România prin Decretul Consiliului de Stat nr.212 din 1974) în art. 17 alin.1 specifică în mod expres că,Nimeni nu va putea fi supus vreunor imixtiuni sau ILEGALE în viața particulară, în familia, domiciliul sau corespondența sa, nici Ia atingeri ilegale aduse onoarei și reputației sale."
ART.12, pct.3 din același pact arată că,nu pot face obiectul unor restricții decât dacă acestea sunt prevăzute de lege."
ART. 19, alin.3 privind dreptul la liberă opinie, arată că această libertate,poate fi supusă unor limitări care trebuie stabilite în mod expres în lege."
ART.21 alin. 1 menționează în privința dreptului la întrunire pașnică, că acesta,nu poate fi supus decât restricțiilor conforme cu legea. în interesul securității naționale."
Pactul privind Drepturile Civile și Politice se aplică cu prioritate față de nr.OUG24/2008.
Menționează în apărarea sa următoarele:
1.În codul penal valabil până în 22-XII-1989 erau prevăzute infracțiunile contra securității statului.
2.Pentru prevenirea comiterii unor astfel de infracțiuni au fost create organele de securitate în baza LEGII.
3.Legea privind înființarea, organizarea și atribuțiunile organelor de securitate prevedea rolul și sarcinile ofițerilor de securitate printre care și cel preventiv și mijloacele muncii de informații. La fel ordinele Ministerului d e Interne emise în baza acestei legi.
Toate aceste prevederi ale legii nu le-a încălcat și nu a luat nici o măsură ARBITRARǍ ȘI ILEGALǍ în sensul de abuziv sau samavolnic sau în afara legilor existente până la 22-XII-1989. Doar astfel de fapte ar putea fi incriminate de art.2 lit. a din nr.OUG24/2008.
A face abstracție de actele normative existente până în 22-XII-1989, ar fi un act de rea credință și injustiție. A judeca legalitatea sau ilegalitatea unor măsuri operativ informative ale serviciilor de informații dinainte de 1989 încadrându-le în legi din 2008, înseamnă o condamnare a unei fapte legale ieri și ilegale azi.
Înainte de a eticheta oamenii care întotdeauna sunt sub vremuri și indirect de a-i condamna aducând prejudicii copiilor și nepoților lor ar trebui condamnați:
- puterile victorioase după al Mondial care au,trecut România în sfera de influență a;
- cei care au tolerat și cei care au pus bazele comunismului în România;
- organismele și cei ce le compuneau și care au pus bazele înființării serviciilor secrete comuniste.
Din probele administrate, Curtea reține că din înscrisurile depuse la filele 47-57, că pârâtul în calitate de colonel la Inspectoratul Județean de Securitate Saa probat împotriva numitului, măsuri de interceptare a corespondenței - fila 48, măsuri de împiedicare a deplasării acestuia liber pe teritoriul României în 1977- fila 48, astfel că a deschis Ia data de 17.12.1977 dosar de urmărire informativă - fila 52 din care rezultă că s-au executat efectiv aceste măsuri dispuse asupra lui. De asemenea din fila 52 rezultă că toate aceste măsuri au fost luate datorită intenției numitului de înființare a unui grup protestatar împotriva regimului comunist și nu pentru evitarea vreunui act de,terorism" împotriva României.
Apărarea pârâtului în sensul că persoana care a făcut cererea de deconspirare a sa ar fi o persoană cercetată și condamnată penal, nu are relevanță în speță.
Susținerea pârâtului că nu ar fi suprimat drepturi și libertăți fundamentatele ale omului ci a urmărit,prevenirea" săvârșirii unor infracțiuni de către persoanele pe care le-a urmărit, nu poate fi acceptată deoarece legile țării pedepsesc săvârșirea unor infracțiuni sau tentative iar măsura preventiv educativă se realizează efectiv prin măsurile educative de către organele statului specializate în educare și nu de către pârât.
Din analiza acestor înscrisuri, rezultă că au fost identificate, cu privire la pârât, numeroase dosare, întocmite pe numele persoanelor și grupărilor urmărite, în toate aceste dosare, pârâtul semnând documentele în calitate de colonel la Inspectoratul Județean de Securitate De altfel, prin întâmpinarea formulată, pârâtul nici nu contestă calitatea sa de lucrător al fostei Securități.
Se constată că, alături de cerința art. 2 lit. a din OUG nr. 24/2008 că persoana verificată să fi fost ofițer sau subofițer al Securității, în perioada 1945- 1989, este întrunită și cea de-a doua cerință a textului legii, în sensul că pârâtul să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului, în scopul susținerii puterii totalitar - comuniste.
Din analiza acestor dosare, rezultă că pârâtul nu numai că a funcționat ca colonel la Inspectoratul Județean de Securitate S având deci atribuții pe linie de Securitate, dar, prin măsurile dispuse, a suprimat și îngrădit dreptul Ia libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, dreptul la secretul corespondenței, viața privată, dreptul la liberă circulație și dreptul la întrunirea pașnică, drepturi prevăzute nu numai de Constituția României din 1965, dar și de art. 12, 17, 19 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice.
Pe de altă parte, nu putea fi admisă proba cu actele normative adoptate înainte de 22.12.1998, deoarece judecătorul se prezumă că le cunoaște.
Aceste acte normative nu ii permiteau recurentului să încalce drepturi fundamentale ale cetățenilor. Exista obligația de a respecta tratatele internaționale ratificate de România până la acea dată, tratate pe care recurentul înțelege să le invoce cu ocazia procesului.
Din aceste motive, în baza art. 2 lit. a din nr.OUG24/2008, art. 3041și 312 proc. civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul pârât POIANǍ - împotriva sentinței civile nr.2765/22.10.2008, pronunțată de Tribunalul București, Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR ĂȚII.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 23.03.2009.
PREȘEDINTE JUDECǍTOR JUDECǍTOR
- - - - - -
Tribunalul București GREFIER
Secția a IX-a Contencios - -
Administrativ și Fiscal
Jud. fond
Red. jud. /2 ex./03.04.2009
Președinte:Monica NiculescuJudecători:Monica Niculescu, Eugenia Ion, Vasile Bîcu
