Anulare act administrativ fiscal. Decizia 803/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 803/R-
Ședința publică din 19 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Constantina Duțescu judecător
JUDECĂTOR 2: Gina Achim
JUDECĂTOR 3: Ingrid Emina
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, contestația în anulare formulată de contestatorul, domiciliat în comuna, județul V, împotriva deciziei nr. 656/R-C din 27 iunie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, intimați fiind AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR, cu sediul în B,-, sector 2, DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR, cu sediul în Rm. V,-, județul V și AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, cu sediul în B,-, sector 1.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns contestatorul G personal și consilier juridic pentru intimatele și DSVSA V, lipsă fiind intimata Agenția Domeniilor Statului.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Contestația în anulare este legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei, achitată conform chitanței nr. -/19.09.2008 și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Reprezentantul intimatelor și DSVSA V depune la dosar delegații de reprezentare nr. 12561/18.09.2008 și nr. 32497/17.09.2008.
Contestatorul depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și un borderou cu înscrisuri.
Instanța constată că din eroare în prezentul dosar a fost atașată contestația în anulare formulată de contestatorul G împotriva deciziei nr. 819/R-C din 07.09.2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, motiv pentru care dispune desprinderea acesteia de la dosar, respectiv a filelor 12-23 și înaintarea compartimentului arhivă pentru formarea unui nou dosar.
Părțile prezente învederează instanței că nu mai au cereri de formulat și solicită cuvântul asupra contestației.
În raport de această împrejurare, instanța constată contestația în anulare în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acesteia, totodată punând în vedere părților să pună concluzii și asupra excepției tardivității formulării contestației în anulare, în raport de data luării la cunoștință de către contestator cu privire la hotărârea atacată.
Contestatorul solicită respingerea excepției, apreciind că a fost respectat termenul de 15 zile de la data la care a luat cunoștință de hotărârea atacată. De asemenea, solicită admiterea contestației în anulare pe care a înțeles să o întemeieze pe dispozițiile art. 318 teza 2 Cod pr. civ. întrucât instanța a omis să se pronunțe asupra anumitor critici invocate. Totodată, arată că judecătorul de la instanța de fond nu a fost competent în a soluționa cauza, întrucât mai judecase o pricină asemănătoare și se impunea să se abțină de la judecarea acesteia. Astfel, sentința nr. 449/18.03.2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea este nulă, fapt ce atrage și nulitatea deciziei nr. 656/R-C/27.06.2008 pronunțată în recurs de Curtea de APEL PITEȘTI.
Mai arată că în mod greșit au fost aplicate de către instanță prevederile art. 1201 Cod civil, deși nu exista identitate de părți între cele două dosare, astfel că nu opera autoritatea de lucru judecat. Depune la dosar concluzii scrise.
Reprezentantul intimatelor și DSVSA V solicită respingerea contestației ca tardiv formulată. În subsidiar, solicită respingerea contestației în anulare ca nefondată potrivit concluziilor scrise pe care le depune la dosar.
CURTEA
Asupra contestației în anularea de față, constată:
La data de 28.08.2008, contestatorul G, a solicitat, ca în contradictoriu cu intimații Direcția Sanitar - Veterinară V, Autoritatea Național Veterinară și Agenția Domeniului Statului, să se dispună anularea Deciziei nr.656/27.06.2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-.
În motivarea contestației sale, contestatorul invocă următoarele motive:
- soluționarea greșită a excepției lipsei calității procesuale pasive V în rezilierea contractului de concesiune nr.172.
A susținut, că instanța, a respins această excepție, fără a face trimitere la Legea nr.127/2005, nr.HG42, contractul de concesiune și protocolul de predare - primire.
Potrivit acestor dispoziții legale, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Domeniilor Statului, aveau calitatea de concedenți în contractul nr.172/15.10.199, iar V, nu avea calitate procesuală pasivă în rezilierea contractului de concesiune.
DS. V, nu avea calitatea să întocmească actul adițional nr.10/31.08.2005, acesta fiind anulat de contractul de concesiune nr.172.
A concis, cu precizarea, că instanța de recurs, nu s-a pronunțat asupra acestei excepții;
- instanța de recurs, a admis în mod greșit excepția puterii de lucru judecat, deși dosarul nr-, avea ca părți V și concesionarul, iar în dosarul nr-, părțile au fost concedenții, și V;
- instanța de recurs, nu a constatat nulitatea soluției pronunțară de instanța de fond, în condițiile în care, magistratul era incompatibil, întrucât pronunțase Sentința civilă nr.382, în dosarul nr-;
- instanța de recurs, nu s-a pronunțat asupra nulității absolute a Deciziei nr.165/10.03.2006, emisă de;
- nu a fost analizată susținerea sa, ("excepția") referitoare la imposibilitatea de a rezilia contractul de concesiune prin decizie, în absența unei hotărâri judecătorești;
- nu au fost analizate probele, din care rezultă, că rezilierea contractului de concesiune, nu s-a făcut cu acordul ambilor concedenți;
- nu i-a fost respectat dreptul de apărare în totalitate, prin aceea, că o parte din documente au fost sustrase de către inspectorii V, fără a putea fi recuperate în totalitate de către poliție, iar la dosarul cauzei, au fost depuse numai o parte din aceste documente.
Din actele și lucrările dosarului instanța reține în fapt următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 26 octombrie 2008, reclamantul Gac hemat în judecată pe pârâtele Direcția Sanitară-Veterinară pentru Siguranța Alimentelor V, Autoritatea Națională Sanitară-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Agenția Domeniilor Statului, solicitând să se dispună anularea Deciziei nr.42/5 mai 2006, emisă de Direcția Sanitară-Veterinară pentru Siguranța Alimentelor
În motivarea acțiunii, a susținut că pârâta nu putea să emită decizia menționată, neavând calitatea de concedent, competența rezilierii contractului de concesiune la care se referă, aparținând instanței de judecată.
Deosebit, a susținut că actul adițional din data de 27 ianuarie 2003, întocmit de Agenția Domeniilor Statului care a stat la baza deciziei, este lovit de nulitate absolută, deoarece nu poartă număr de înregistrare și nu prevede un termen de valabilitate, fiind de altfel anulat prin actul adițional nr.10; a mai susținut că este nulă și adresa nr.50655/2006 emisă de Autoritatea Națională Sanitară-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor,iar referatele inspectorilor din cadrul Direcției Sanitară-Veterinară pentru Siguranța Alimentelor V, nu propun rezilierea contractului de concesiune.
Tribunalul Vâlcea, prin Sentința nr.449/18 martie 2008, a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâte și a respins acțiunea.
Ca să pronunțe această sentință, a reținut că prin acțiunea înregistrată la data de 1 iunie 2006, reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Direcția Sanitară-Veterinară pentru Siguranța Alimentelor V, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună desființarea deciziei nr.42/5 mai 2006 emisă de aceasta.
Tribunalul Vâlcea, prin Sentința nr.382/24 aprilie 2007, devenită irevocabilă în recurs, a respins acțiunea, reținând în esență, pe baza probelor administrate, că reclamantul nu a realizat în mod corespunzător acțiunile de interes public, care constituie obiectul contractului de concesiune nr.172/15 octombrie 1999 și actelor adiționale la acestea, încheiate la data de 27 ianuarie 2002, respectiv 31 august 2005.
A reținut, că în mod corect prin decizia contestată, emisă potrivit nr.HG42/2004 și nr.HG130/2006, pârâta în calitate de concedent, deținând personalitate juridică, a dispus rezilierea contractului de concesiune.
Instanța a reținut că în cauză sunt incidente dispozițiile art.1201 Cod civil, deoarece reclamantul a mai solicitat anterior anularea deciziei evocate, chemând în judecată pe aceeași pârâtă emitentă și s-a pronunțat o hotărâre judecătorească irevocabilă.
În această ordine de idei a mai reținut că, prin acțiunea de față a legat instanța și față de pârâta Agenția Domeniilor Statului, ceea ce nu este de natură însă a aprecia, că este îndrituit să formuleze o nouă acțiune, de vreme ce scopul urmărit același ca în litigiul anterior, respectiv anularea (desființarea Deciziei nr.42/5 mai 2006, emisă de Direcția Sanitară-Veterinară pentru Siguranța Alimentelor V).
Reclamantul a declarat recurs împotriva sentinței de mai sus, pe care a criticat-o pentru nelegalitate, susținând că instanța de fond, numai prin încălcarea legii, a făcut aplicația art.1201 cod civil - motivul de recurs prev.de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, deși nu subzistă tripla identitate, cerută de textul menționat, părțile în cele două litigii fiind diferite.
Prin Decizia nr.656/R-C/27.06.2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, a fost respins ca nefondat, recursul formulat de reclamant.
Pentru a hotărî în acest mod, a reținut în considerente, că prin Decizia nr.42/05.05.2006,emisă de Direcția Sanitară -Veterinară pentru Siguranța Alimentelor V, a fost reziliat de plin drept contractul de concesiune nr.172/15 octombrie 1999, încheiat între Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și reclamant.
Prin Sentința nr.382/24 aprilie 2007, irevocabilă, legalitatea și temeinicia deciziei de mai sus a fost verificată, la cererea reclamantului care a solicitat desființarea acesteia în contradictoriu cu pârâta emitentă Direcția Sanitară -Veterinară pentru Siguranța Alimentelor
Cu același prilej, au fost respinse excepțiile invocate de reclamant, care pretindea că pârâta-emitentă, nu are calitate procesuală pasivă, motivându-se, că prin protocoalele încheiate la data de 13 februarie 2002 și la data de 27 iunie 2005, între Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și Agenția Domeniilor Statului, pe de o parte și Agenția Domeniilor Statului și Autoritatea Națională Sanitară-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, pe de altă parte, aceasta din urmă a preluat contractele de concesionare a activităților sanitare-veterinare publice de interes național și a unor bunuri imobile proprietate a statului, subrogându-se în drepturile și obligațiile Agenției Domeniilor Statului.
Prin acțiunea înregistrată la data de 26 octombrie 2007, reclamantul a formulat o nouă acțiune, având același obiect prin care a solicitat anularea Deciziei nr.42/5 mai 2006, emisă de Direcția Sanitară-Veterinară pentru Siguranța Alimentelor V, chemând în judecată, alături de aceasta și Autoritatea Națională Sanitară-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, precum și Agenția Domeniilor Statului.
În raport de situația expusă, corect instanța de fond a apreciat, că sunt întrunite cerințele art.1201 Cod civil pentru constatarea excepției autorității de lucru judecat, chiar dacă în cea de-a doua acțiune, în plus față de prima, reclamantul a mai chemat în judecată, două pârâte.
Din această perspectivă, se reține, că scopul urmărit de el este același ca și în primul litigiu, (anularea deciziei prin care a fost reziliat contractul de concesiune), aspect asupra căruia instanța s-a pronunțat irevocabil, statuând cu privire la legalitatea și temeinicia actului administrativ, considerat nelegal.
A considerat că, este autoritate de lucru judecat, deoarece instanța s-a pronunțat asupra fondului litigiului, iar prin noua acțiune se tinde prin chemarea în judecată și a altor persoane în calitate de pârâte, obținerea unei soluții contrare, ceea ce nu este permis.
Ca atare, nu se poate susține, că sunt înfrânte dispozițiile art.1201 Cod civil, mai ales că prin sentința anterioară, instanța a statuat asupra lipsei calității procesuale pasive a Agenției Naționale Sanitare-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, precum și a Agenției Domeniilor Statului, față de care reclamantul, a investit de această dată instanța.
Împotriva Deciziei nr.656/27.06.2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, a fost promovată prezenta contestație în anulare, care nu este însă fondată, pentru considerentele ce vor urma.
Astfel, contestatorul, nu indică temeiul de drept, însă se poate interpreta că s-ar încadra în dispozițiile art.318 Cod pr.civilă, potrivit cărora "Hotărârile instanțelor de recurs, mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul, sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de "modificare sau de casare".
Analizând motivele de recurs formulate de către contestator, în dosarul nr.4328/2007, se constată, că acesta critică, soluția pronunțată de către instanța de fond, pentru admiterea greșită a excepției de autoritate de lucru judecat.
În susținerea aceleiași critici, mai subliniază calitatea de concedent a în contractul de concesiune nr.172 și faptul că în actul adițional nr.10, se specifică, că aceasta finanța acțiunile sanitar - veterinare.
A mai susținut, că a întocmit actul adițional din data de 27.01.2003, fără respectarea legii și că actul adițional nr.10, vine în contradicție cu Legea nr.127/2005.
Instanța de recurs, a analizat în mod corect excepția puterii de lucru judecat, întrucât dispozițiile art.137 Cod pr.civilă, impun ca instanța să se pronunțe "mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond, care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii".
Prin urmare, instanța de recurs, nu mai putea analiza legalitatea actelor adiționale, câtă vreme a legitimat pronunțarea corectă făcută de instanța de fond asupra excepției.
Motivele invocate prin prezenta contestație în anulare, nu se regăsesc în motivele de recurs, fapt ce contravine dispozițiilor art.318 Cod pr.civilă, care stipulează, că pentru admisibilitatea contestației în anulare, există condiția ca aceste motive, să fi fost invocate pe calea recursului, însă "instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul".
În prezenta contestație, sunt invocate din nou motive de recurs, aspect care nu se prevede în nici o reglementare legală.
Faptul că instanța de recurs, nu a analizat calitatea V de a rezilia contractul de concesiune, este justificată de textul de lege amintit, (pronunțarea pe excepție, împiedică cercetarea fondului cauzei), iar aceasta, nu constituie o excepție, ci o apărare de fond.
A motivat, că prin sentința anterioară, instanța a statuat asupra lipsei calității procesuale pasive a Agenției Naționale Sanitar - Veterinare.
Excepția autorității de lucru judecat, este motivată în recurs, prin aceea, că recurentul a chemat în judecată și alte persoane, în calitate de pârâte, pentru a obține soluții contrarii.
Pronunțându-se pe excepție, instanța de recurs, nu mai putea reanaliza probele administrate, nici faptul că V, nu putea rezilia contractul de concesiune prin decizie și nici sustragerea documentelor de către inspectorii
Dispozițiile art.318 Cod pr-.civilă, se referă numai la omisiunea instanței de a examina unul dintre motivele de recurs și nu asupra argumentelor de fapt și de drept indicate de parte.
Instanța de recurs, poate grupa argumentele folosite de parte.
Prin motivele invocate, contestatorul transformă contestația în anulare, într- cale de atac ordinară, devolutivă.
Față de cele menționate. în temeiul art.318 Cod pr.civilă, se va respinge contestația în anulare, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestația în anulare formulată de contestatorul, domiciliat în comuna, județul V, împotriva deciziei nr. 656/R-C din 27 iunie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr-, intimați fiind AUTORITATEA NAȚIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR, cu sediul în B,-, sector 2, DIRECȚIA SANITARĂ VETERINARĂ PENTRU SIGURANȚA ALIMENTELOR, cu sediul în Rm. V,-, județul V și AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI, cu sediul în B,-, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
Red.
TC/2 ex.
7.10.2008
Președinte:Constantina DuțescuJudecători:Constantina Duțescu, Gina Achim, Ingrid Emina
