Anulare act administrativ fiscal. Decizia 821/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
Dosar nr- DECIZIE -. 821/2009
Ședința publică de la data de 15 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Morina Napa
JUDECĂTOR 2: Vera Stănișor
JUDECĂTOR 3: Mona Gabriela
Grefier -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul- reclamant împotriva sentinței civile nr.200/CA din 12 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-reclamant - care se legitimează cu Seria - -.- eliberată de SPCLEP R la data de 28.12.2006 -, lipsă fiind intimații-pârâți și Primăria Comunei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral asupra cauzei, după care instanța constată că în cauză a promovat recurs reclamantul, recurs declarat și motivat în termen și legal timbrat, chitanța de plată a taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbrul judiciar de 0,15 lei fiind depuse la dosar la termenul anterior.
Recurentul-reclamant arată că nu mai are cereri prealabile. Nemaifiind cereri de formulat sau alte chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată, acordând cuvântul pentru dezbateri.
Recurentul-reclamant având cuvântul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a sentinței recurate și pe fond anularea autorizației de construire eliberată intimatei-pârâte. Totodată solicită și respingerea excepției tardivității acțiunii, considerând că termenul de prescripție curge de la data punerii sale în posesie. Mai solicită obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxele de timbru achitate și contravaloarea transportului.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
R
- deliberând -
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Roman sub nr. 494/291/06.02.2008, reclamantul a chemat în judecată pârâții Comisia locală de aplicare a Legii nr.18/1991 și pentru ca, prin hotărârea judecătorească ce se va da în cauză, să se constate nulitatea absolută a procesului verbal de punere în posesie nr.1271/25.05.1998, a certificatului de urbanism nr. 52/1998 și a autorizației de construire nr. 15/23.06.1998.
Prin sentința civilă nr. 425/06.02.2008 s-a declinat în favoarea Tribunalului Neamț competența de soluționare a acțiunii având ca obiect constatare nulitate absolută a certificatului de urbanism și a autorizației de construire, aceste capete de cerere fiind disjunse.
Pe rolul Tribunalului Neamț cauza disjunsă a fost înregistrată la 29.02.2008.
Prin sentința civilă nr. 223/23.10.2008 s-a admis excepția lipsei procedurii prealabile prevăzută de art. 7 din Legea nr.554/2004 și s-a respins acțiunea formulată de reclamantul. Prin decizia civilă nr.107/12.02.2009, Curtea de APEL BACĂUa admis recursul formulat de reclamant, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare; s-a avut în vedere de către instanța de control judiciar că reclamantului i s-a încălcat dreptul la apărare prin nepunerea excepției în discuția părților.
Dosarul a fost reînregistrat în rejudecare la 03.03.2009. La data de 09.04.2009 pârâta Primăria comunei a invocat excepția lipsei capacității de folosință și exercițiu motivat de faptul că nu are personalitate juridică.
Prin sentința civilă nr. 200/CA din 12.05.2009Tribunalul Neamța admis excepția lipsei capacității procesuale și, în consecință: respinge acțiunea în contradictoriu cu pârâta Primăria Comunei; a respins, ca neîntemeiată, excepția lipsei procedurii prealabile; a admis excepția de tardivitate și, în consecință, a respins acțiunea formulată contradictoriu cu pârâții Primarul Comunei și .
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținu următoarele:
Pârâta Primăria comunei nu are capacitate procesuală, excepția invocată de această pârâtă fiind întemeiată. În baza dispozițiilor prevăzute de Legea nr. 215/2001 primăria este o structură funcțională cu activitate permanentă, autoritatea administrativ teritorială care are personalitate juridică și prin care se exercită autonomia locală fiind comuna (art. 20 din Legea nr. 215/2001).
Neavând personalitate juridică, primăria nu are capacitate procesuală și nu poate sta în judecată, reprezentarea în justiție a unității administrativ teritoriale fiind făcută de primar conform art. 62 din Legea nr.215/2001. În consecință, instanța va admite excepția invocată de pârâtă privind lipsa capacității procesuale și va respinge pentru acest considerent acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu Primăria comunei.
Excepția lipsei procedurii prealabile este neîntemeiată. Din notificările comunicate de reclamant pârâtului Primarul comunei rezultă că emitentului certificatului de urbanism și a autorizației de construire, acte contestate în cauză, i s-a solicitat revocarea respectivelor acte astfel încât se va respinge excepția neîndeplinirii procedurii prealabile.
Însă că acțiunea este tardiv formulată. Astfel, din interpretarea dispozițiilor prevăzute de art. 2 și art. 11 din Legea nr. 554/2004 rezultă că termenul de introducere a acțiunii în anularea unui act administrativ este termenul de 6 luni, pentru motive temeinice acțiunea putând fi introdusă și peste termenul de 6 luni dar nu mai târziu de 1 an de la data comunicării actului sau de data luării la cunoștință. În cauză, reclamantul nu a respectat termenul de 1 an prevăzut de art. 11 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 pentru introducerea acțiunii în anularea celor două acte administrative.
Deși reclamantul a solicitat să se constate nulitatea absolută a certificatului de urbanism și a autorizației de construire, acte emise în 1998, în cauză nu se poate aprecia că acțiunea este imprescriptibilă. În dreptul administrativ nu se face distincție între nulitatea absolută și nulitatea relativă a actului astfel încât termenele de introducere a acțiunii se impune a fi respectate indiferent de natura nulității invocate.
Atât din motivarea acțiunii cât și din înscrisurile depuse la dosar, rezultă că reclamantul avea cunoștință încă din anul 2005 de efectele certificatului de urbanism și a autorizației de construire eliberate pârâtei. Astfel, în precizările depuse la dosar la 18.04.2008, reclamantul a făcut referire la sentința civilă nr. 2311/25.10.2005, respectiv la faptul că prin această sentință s-a dispus cu privire la respectivele acte. Cum acțiunea în anularea actelor administrative a fost formulată de reclamant cu depășirea termenului prevăzut de art. 11 alin 2 din Legea nr.554/2004 iar potrivit alin. 5 al aceluiași articol acest termen este de decădere, se impune respingerea acțiunii ca tardivă.
În termen legal împotriva hotărârii tribunalului, reclamantul a formulat prezentul recurs în motivarea căruia a arătat următoarele:
Termenul de 6 luni reținut de instanță se referă se referă la data de la care a primit răspuns la plângerea prealabilă sau de la data comunicării refuzului de soluționare a cererii.
Pentru anularea unei autorizații de construire nu este necesară o plângere prealabilă, fiind vorba de un act administrativ individual emis pentru o persoană bine determinată. Aceasta înseamnă că nu se impune obligarea sa la formularea plângerii prealabile.
Art. 7 alin. 7 teza finală din Legea nr. 554/2004 califică expres termenul de 6 luni ca fiind termen de prescripție. În consecință, acest termen este supus art. 1886 din Codul civil și art. 7 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958. Ori, în cauză, a făcut dovada, cu hotărâri definitive și irevocabile a întreruperii termenului de prescripție de 6 luni, dar instanța nu a luat în considerare acest motiv.
Examinând recursul formulat de reclamant,curtea de apelconstată următoarele:
Tribunalul a respins excepția lipsei procedurii prealabile, așa încât argumentele invocate de recurent cu privire la necesitatea efectuării procedurii prealabile în cazul unui act administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept, precum și cu privire la întreruperea termenului de prescripție reglementat de art. 7 din Legea nr. 554/2004 sunt cu totul irelevante.
Motivul pentru care tribunalul a respins acțiunea este tardivitatea acesteia apreciată prin raportare la art. 11 alin. 2 și 5 din Legea nr. 554/2004. Susținerile recurentului cu privire la momentul de la care curge termenul de 6 luni pentru introducerea acțiunii nu pot fi reținute întrucât, astfel cum a reținut și tribunalul, aplicabile sunt dispozițiile alin. 2 al art. 11, iar nu cele ale alin. 1. Potrivit art. 11 alin. 5 doar termenul prevăzut de alin. 1 este un termen de prescripție, termenul prevăzut de alin. 2 fiind unul de decădere.
Tribunalul a reținut corect și momentul la care reclamantul a luat cunoștință de certificatul de urbanism și de autorizația de construire. Astfel, prin sentința civilă nr. 2311/25.10.2005 pronunțată de Judecătoria Roman, irevocabilă prin decizia civilă nr. 212/RC/23.03.2006 - în proces reclamantul având calitatea de mandatar al pârâtei - s-a reținut existența certificatului de urbanism și autorizației de construire, acte contestate și în prezenta cauză.
Față de cele ce preced, curtea de apel constată că nu există motive de casare ori de modificare a hotărârii recurate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant împotriva sentinței civile nr. 200/CA din 12 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații-pârâți și Primăria Comunei, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15 Octombrie 2009.
pt.Președinte, - - aflată în semnează Președinte instanță | Judecător, - - | pt.Judecător, - - aflată în semnează Președinte instanță |
Grefier, |
Red.sent.
Red.și tehnored.dec.rec.
30.11.2009
5 ex.
Președinte:Morina NapaJudecători:Morina Napa, Vera Stănișor, Mona Gabriela
