Anulare act administrativ fiscal. Decizia 910/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 910

Ședința publică de la 29 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Vasile Susanu

JUDECĂTOR 2: Dorina Vasile

JUDECĂTOR 3: Mariana Trofimescu

Grefier - -

.-.-.-.-.-.-.-.-.

Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A MUNICIPIULUI B cu sediul în B,-, împotriva sentinței nr. 259/15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reprezentantul recurentei Unitatea Administrativ Teritorială A Municipiului B prin consilier juridic în baza delegației pe care o depune la dosar, și intimatul av. în baza împuternicirii aflată la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;

Nemaifiind alte cereri de formulat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecând pe fond, respingerea acțiunii reclamantului ca fiind nefondată și neîntemeiată pentru toate considerentele expuse pe larg, în motivele de recurs.

Apărătorul intimatului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond pentru motivele în fapt și în drept invocate și prin întâmpinare, cu cheltuieli de judecată în baza dovezii depusă la dosar.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Prin sentința civilă nr.259/15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-, s-a admis în parte, ca fondată, acțiunea restrânsă formulată de reclamantul, domiciliat în B,- A, în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului B, cu sediul în B, - nr.1 și în consecință;

S-a anulat în parte decizia nr.34804 din 23.10.2008 de soluționare a contestației administrative formulate de reclamant și decizia de impunere nr.34804 din 08.10.2008 emise de Municipiul B - Direcția Finanțelor Publice Locale, în privința sumei totale de 2070 lei stabilită cu titlu de "accesorii" la obligația de plată către bugetul local a impozitului pe teren și clădiri în cuantum de 2340 lei.

S-a respins capătul de cerere privind anularea deciziei de impunere pe anul 2008 nr.31282 din 05.09.2008, pentru stabilirea impozitului pe clădiri în sumă de 523 lei și pe teren, în sumă totală de 48 lei.

S-a luat act de renunțarea la judecata capătului de cerere privind recalcularea debitelor restante cu luarea în considerare a sumelor achitate.

A fost obligată pârâta la plata către reclamant a sumei de 300 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut:

Prin cererea înregistrată sub nr- reclamantul a formulat contestație împotriva Deciziei 34804/23.10.2008 emisă de Direcția Finanțelor Publice B Locale B, solicitând desființarea acesteia, anularea Deciziei de impunere nr.31.282/05.09.2008 și desființarea parțială a Deciziei de impunere nr.34804/08.10.2008 în ceea ce privește sumele datorate cu titlu de "accesorii" în valoare de 2070 lei și exonerarea de la plata acestora, precum și recalcularea debitelor restante luând în considerare sumele deja plătite, cu cheltuieli de judecată.

Prin decizia nr.34804/23.10.2008 emisă de Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului B - Direcția Finanțelor Publice Locale s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de reclamantul la Decizia de impunere nr.31.282/05.09.2009 privind recalcularea impozitului pe clădire și teren pentru imobilul situat în B,-

S-a reținut în motivarea deciziei că procedura legală de calcul a impozitului pe clădire a fost îndeplinită, potrivit art.254 alin.(5) din nr.HG44/2004 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal și art.517 și urm.Cod civil, coroborat cu art.91 alin.(1) din nr.OG92/2003 republicată.

Instanța a constatat că prin decizia de impunere nr.31282/05.09.2008 s-a stabilit în sarcina reclamantului obligația de plată a sumei de 523 lei cu titlu de impozit pe clădire pe anul 2008 aferent imobilului din B,-

Ulterior, prin Decizia de impunere nr.34804/08.10.2008 emisă de Direcția Finanțelor Publice Locale din cadrul a Municipiului B s-a stabilit obligația de plată a sumei totale de 4410 lei, cu titlu de impozit pe clădiri și teren, din care suma de 2340 lei - creanță principală și suma de 2070 lei, accesorii calculate până la data inspecției fiscale, concretizate în Raportul de inspecție fiscală din 30.09.2008

Raportul de inspecție fiscală și Decizia de impunere nr.34804/08.10.2008 au avut la bază Declarația de impunere depusă de reclamant nr.31282/05.09.2008, autorizația de construire nr.33/31.01.1970, Decizia nr.3220/17.10.1991 prin care s-a atribuit acestuia în proprietate suprafața de teren de 150 mp. memoriul tehnic justificativ și schița imobilului.

S-a avut în vedere că Direcția Finanțelor Publice Locale a preluat în anul 2000 de la Administrația Finanțelor Publice dosarul fiscal al reclamantului, conținând procesul verbal din data de 29.12.1972, prin care s-a stabilit impozitul pe clădire și Decizia nr.856/20.12.1969 de atribuire în folosință reclamantului suprafața de 150 mp.

calculate la acest debit, în sumă de 2070 lei, tribunalul a apreciat că nu sunt datorate de reclamant, căruia nu îi este imputabilă stabilirea eronată de către organul fiscal a impozitului aferent imobilului deținut, față de dispozițiile art.1081-1082 Cod civil.

S-a reținut că reclamantul a plătit în fiecare an impozitul calculat de organul fiscal, nu a înregistrat debite iar la cererea instituției pârâte a depus Declarația de impunere nr.31.282/05.09.2008, însoțită de documentele solicitate.

Nu se poate aprecia că reclamantul a fost în culpă, pentru nerespectarea dispozițiilor art.254 alin.5 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, invocate de pârâtă, întrucât în ultimii 5 ani acesta nu s-a aflat în situația dobândirii, înstrăinării sau construirii unei clădiri, ceea ce ar fi atras obligația depunerii unei declarații fiscale, în conformitate și cu dispozițiile art.81 alin.(1) și (3) din Codul d e procedură fiscală.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs autoritatea pârâtă, cu următoarea motivare:

În ceea ce privește majorările de întârziere, instanța a reținut, în mod eronat, că intimatul-reclamant nu a fost în culpă. Instanța de fond nu a analizat speța și din prisma prevederilor art.119 și 120 din nr.OG92/2003 - privind Codul d e proc.fiscală: "Pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată, se datorează după acest termen majorări de întârziere"(art.119); "majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv (art.120 alin.1); Pentru diferențele suplimentare de creanțe fiscale rezultate din corectarea declarațiilor sau modificarea unei decizii de impunere, majorările de întârziere de datorează începând cu ziua imediat următoare scadenței creanței fiscale pentru care s-a stabilit diferența și până la data stingerii acesteia inclusiv(art.120 alin.2".

În anul 2000 pârâta a preluat de la Administrația Finanțelor Publice din cadrul B, dosarul fiscal în care se afla doar Procesul verbal din data de 29.12.1972, prin care s-a stabilit taxa pe teren folosință, însoțit de Decizia nr.856/20.12.1969 prin care se atribuia în folosința reclamantului suprafața de 150,00. și Procesul verbal din data de 28.10.1982 prin care s-a stabilit impozitul pe clădiri ce urma a fi plătit de soții.

În baza prevederilor art.50 din nr.OG92/2003, prin adresa nr.31055/03.09.2008, organul fiscal a solicitat prezența contribuabilului la sediul din P-ța - nr.14, solicitând acestuia să prezinte și următoarele documente, în vederea reactualizării dosarului fiscal: titlul de proprietate asupra imobilului situat în B,-; ordinul de proprietate pentru teren; autorizația de construire; schița și memoriul tehnic al imobilului; actul de identitate.

În data de 30.09.2008 Serviciul Constatare și Persoane Fizice a întocmit raportul de Inspecție Fiscală în baza căruia a emis Decizia de impunere nr.34804/08.10.2008. Atât Raportul cât și Decizia de impunere au avut la bază următoarele documente, depuse de către contribuabil pentru prima dată: declarația de impunere depusă de către reclamant la serviciul de specialitate sub nr.31282/05.09.2008; ordinul de atribuire în proprietate a terenului; autorizația de construire nr.33/31.01.1970; autorizația de lucrări nr.540/24.09.1973; decizia nr.3220/17.10.1991 prin care s-a atribuit contestatorului în proprietate suprafața de 150. teren la adresa din-; memoriu tehnic-justificativ și schița imobilului; planul partenerului și a etajului.

Prin decizia de impunere, în baza documentelor noi depuse de contribuabil, organul fiscal a stabilit un debit restant în cuantum de 4.410,00 lei din care 2.340 lei bază impozit teren și clădiri și 2.070 lei majorări de întârziere.

Având în vedere prevederile art.91 din nr.OG92/2003 ("dreptul organului fiscal de a stabili obligații fiscale se prescrie în termen de 5 ani), și documentele noi depuse de contribuabil, organul fiscal a procedat la recalcularea impozitului pe clădiri și teren retroactiv pe 5 ani.

Curtea analizând actele dosarului constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

Corect a reținut instanța de fond că atâta timp cât stabilirea eronată a impozitului aferent imobilului nu se datorează culpei reclamantului, acesta datorează numai suma aferentă impozitului nou calculat nu și accesoriile penalizatoare în sumă de 2.070 lei.

De fapt prin motivele de recurs se scoate în evidență doar faptul că în anul 2000 autoritatea recurată a preluat de la Administrația Finanțelor Publice dosarul fiscal al reclamantului cu privire la imobilul în litigiu și că în anul 2008 s-a făcut o reactualizare a acestui dosar fără să se rețină vreo culpă în sarcina reclamantului.

De aceea, având în vedere cele mai sus expuse pe temeiul disp.art.312 Cod proc.civilă, urmează a respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul declarat de pârâta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ A MUNICIPIULUI B cu sediul în B,-, împotriva sentinței nr. 259/15.04.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică de la 29 Octombrie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.VS/15.12.2009

Tehno ZE/15.12.2009

Ex.4

Fond:

Președinte:Vasile Susanu
Judecători:Vasile Susanu, Dorina Vasile, Mariana Trofimescu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ fiscal. Decizia 910/2009. Curtea de Apel Galati