Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 1/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIAL, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVIL Nr. 1.592
Ședința public din 6 mai 2009
Instanța constituit din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
JUDECTORI: - -
- -
GREFIER: ---
S-a luat spre examinare recursul declarat de ctre pârâta DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S, în nume propriu și în numele ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI Z, împotriva Sentinței civile nr. 2832 din 4 decembrie 2008, pronunțat de Tribunalul S laj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - tax de prim înmatriculare.
La apelul nominal, la prima și a doua strigare, se constat lipsa prților.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefier care învedereaz c recursul se afl la al doilea termen de judecat, este scutit de tax judiciar de timbru și timbru judiciar, fondul cauzei este legal timbrat, precum și c s-a solicitat judecarea cauzei în lips, potrivit art. 242 alin. 2.pr.civ.
Se mai menționeaz c la data de 29 aprilie 2009 s-a înregistrat la dosar o cerere din partea reclamantului intimat, de judecare a cauzei în lips, însoțit de înscrisurile care atest înmatricularea autoturismului într-un stat membru UE, respectiv în Germania și o hotrâre judectoreasc cu titlu de practic judiciar.
Curtea, observând c pricina se afl în stare de judecat, o reține în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civil nr. 2.832 din 04.12.2008 pronunțat în dosarul nr- de Tribunalul S laj, a fost admis acțiunea formulat de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtele DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE S și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI Z, dispunându-se anularea deciziei nr. 17.508/2008 a Z și a deciziei nr. 66/2008 a Sp recum și obligarea pârâtelor s restituie reclamantului suma de 3.511 lei, reprezentând tax special pentru autoturisme și autovehicule, actualizat cu dobânda legal aferent începând cu data de 04.09.2007 pân în ziua restituirii efective.
Pentru a pronunța aceast hotrâre, instanța de fond a reținut c la data de 04.09.2008, reclamantul a achitat pârâtei suma de 3.511 lei reprezentând tax de prim înmatriculare.
Aceast tax a fost introdus în Codul fiscal prin Legea nr. 343/2006, cuantumul ei calculându-se dup formula prevzut de art. 2141alin. 3 Cod fiscal.
Taxa nu este perceput pentru autoturismele deja înmatriculate în România, stat comunitar de la 01.01.2007, ci doar pentru cele înmatriculate în celelalte state comunitare și neînmatriculate în România.
Rezult așadar c taxa de prim înmatriculare, datorat dup cum mai sus s-a artat, introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea European în scopul reînmatriculrii lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de provenienț, în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja în România, taxa nu se mai percepe.
Prevederea legal conținut în art. 2141Cod fiscal se afl așadar în evident coliziune cu dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunitții Europene, conform crora, nici un stat membru nu aplic, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natur mai mari decât cele care se aplic, direct sau indirect, produselor naționale similare".
Cum, potrivit art. 148 alin. 2 și 4 din Constituție, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene,. au prioritate faț de dispozițiile contrare din legile interne" și având în vedere c autoritatea judectoreasc garanteaz aducerea la îndeplinire a acestor principii, s-a constatat c perceperea taxei în discuție este nelegal, drept pentru care acțiunea a fost admis în întregime, astfel cum a fost formulat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal, pârâta DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S, în nume propriu și în numele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE Z, solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii în contencios administrativ formulat de reclamant.
În motivarea recursului se arat c sentința pronunțat este criticabil prin prisma art. 304 punct. 9 Cod procedur civil si în considerarea dispozițiilor art. 3041, deoarece, interpretând greșit dispozițiile art. 2141din Legea nr. 571/2003, instanța de fond a admis acțiunea reclamantului și a dispus anularea deciziei nr. 66/30.05.2008 a S și a deciziei nr. 17.508/02.04.2008 emis de Z, respectiv restituirea ctre reclamant a sumei de 3.511 lei împreun cu dobânda legal aferent, de la data încasrii și pân la data restituirii.
Se arat c soluția instanței de fond este nelegal, adugând un nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme, deși Codul fiscal prevede în mod limitativ cazurile de scutire de la plata taxei de prim înmatriculare.
Recurenta consider c soluția legal pe care trebuia s o pronunțe Tribunalul S laj, în speța de faț, trebuia s fie în raport de noile dispoziții legale din nr.OUG 50/2008 prin care legiuitorul a dispus numai restituirea în parte a taxei achitat în perioada 01.01.2007 -30.06.2008 și nu restituirea integral a taxei.
În mod nelegal și fr a avea în vedere precizrile referitoare la neretroactivitatea legii civile în timp depuse la dosarul cauzei, instanța de fond a reținut c aplicarea nr.OUG 50/2008 contravine principiului neretroactivitții legii civile consacrat de art. 15 alin. 2 din Constituia României.
Referitor la acest aspect, recurenta reitereaz motivele pentru care nr.OUG 50/2008 este de imediata aplicare și nu încalc principiul neretroactivitții legii civile în timp.
De asemenea, instanța de fond în mod nelegal a admis și captul de cerere privind acordarea dobânzii legale aferent sumei achitate de reclamant, începând cu data achitrii și pân la data plții efective și a obligat Administrația Finanțelor Publice Z s-i restituie reclamantului sume de 3.511 lei actualizat cu dobânda legal, de la data încasrii și pân la restituire, fr nici o justificare legal și fr a avea în vedere dispozițiile Codului d e Procedur Fiscal.
Se mai precizeaz c reclamantul nu a solicitat organului fiscal acordarea dobânzii aferente sumei solicitate la restituire reprezentând taxa special de prim înmatriculare, conform art. 124 alin. 1 din nr.OG 92/2003 republicat și modificat.
Fat de aceste considerente rezult c instanța de fond în mod nelegal a admis și captul de cerere privind acordarea dobânzii legale aferente sumei solicitate la restituire reprezentând taxa special de prim înmatriculare.
Examinând recursul, Curtea reține urmtoarele:
Recurenta susține c acțiunea reclamantului este în mod vdit netemeinic și nelegal și, deci, trebuia respins ca atare, invocând în principal normele de drept intern aplicabile speței.
În cauza de faț tribunalul a reținut aplicabilitatea prioritar și direct a dispozițiilor art. 90 din Tratat.
Este unanim admis atât în literatura de specialitate cât și în practica judiciar intern și cea a CJCE c art. 90 din Tratat produce efecte directe și ca atare creeaz drepturi individuale pe care jurisdicțiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judectorul național, ca prim judector comunitar, are competența atunci când d efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat s aplice procedurile naționale de așa manier ca drepturile prevzute de Tratat s fie deplin și efectiv protejate.
C o tax intern impus autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art. 90 parag.1 din Tratat s-a decis în cauza conexat și unde Curtea de Justiție a artat c o tax de înmatriculare este interzis atâta timp cât este perceput asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dat în circulație pe teritoriul unui stat membru și c valoarea taxei, determinat exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindric) și la clasificarea din punct de vedere al polurii este calculat fr a se lua în seam deprecierea autoturismului de o asemenea manier încât, atunci când se aplic autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea rezidual a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate.
Cum România este stat membru al Uniunii începând cu data de 1 ianuarie 2007, sunt activate dispozițiile art. 148 alin. 2 din Constituția României, conform crora legislația comunitar cu caracter obligatoriu prevaleaz legii interne, iar conform alin. 4 din același articol, jurisdicțiile interne garanteaz îndeplinirea acestor exigențe.
Pe de alt parte obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabil numai jurisdicțiilor, ci și Executivului însuși și organelor componente ale acestuia, cum sunt, bunoar, autoritțile fiscale. Din aceast perspectiv, invocarea de ctre organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul creia s-a perceput taxa special dovedit contrarie cu normele dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precitate, dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitar asumate de România ca stat membru.
Într-o atare ipotez revine jurisdicțiilor s elimine aceast disfuncționalitate recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea direct a Tratatului în așa fel încât acestei norme s i se recunoasc și caracterul ei util.
Tribunalul, ca instanț de fond, nu a fcut altceva decât s aplice dispozițiile constituționale interne și normele Tratatului de așa manier s i se recunoasc particularului dreptul su de a nu fi impus o tax special discriminatorie la înmatricularea pentru prima dat în România a autoturismului second-hand importat dintr-un alt stat membru al Uniunii. În aceast manier instanța de fond și-a îndeplinit misiunea trasat de Tratat și de Legea de ratificare a acestuia precum și de Curtea de Justiție în practica judiciar pertinent (cauza Simmenthal II din anul 1978).
Cu referire la incidența în speț a prevederilor OUG nr. 50/2008 antamate de recurent, Curtea reține urmtoarele:
Conform dispozițiilor art. 11 din acest act normativaxa rezultat ca diferenț între suma achitat de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de tax special pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgenț.Aceste norme au fost aprobate prin HG nr. 686/2008.
Curtea reține c taxa special ce face obiectul prezentei cauze a fost încasat în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciat ca fiind contrar normelor comunitare. Într-o atare ipotez, se aplic principiul conform cruia când un stat membru a impus sau aprobat o tax contrar dreptului comunitar este obligat s restituie taxa perceput prin înclcarea acestuia.
Din aceast perspectiv reclamantul intimat are dreptul la restituirea integral a taxei speciale încasat în temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.
În astfel de situații, Curtea de Justiție a decis c statele membre trebuie s asigure rambursarea taxelor colectate cu înclcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guverneaz autonomia procedural și îmbogțirea fr just cauz. Totodat, a mai decis c în astfel de cauze pot fi pltite și daune pentru pierderile suferite (A se vedea: CJCE, cazul nr. 68/79I/S contre ère danois des impts accisesprecum și cauza conexat nr. C- 290/05 și C-333/05șiparag. 61-70).
Din aceast perspectiv, nu se poate reține justificat c Statul Român are un temei legal de reținere a unei prți din taxa încasat ilegal anterior datei de 1 iulie 2008, pe care s-o compenseze în parte cu o alt tax ce urmeaz a fi perceput în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza cruia s-a încasat nelegal taxa special.
Curtea mai reține, în context, c noua tax instituit de nr.OUG 50/2008 este stabilit pe alte principii decât taxa special anterioar are alt mod de calcul și alt destinație.
Așa fiind, Curtea apreciaz c nu este posibil, pe de o parte admiterea recursului și respingerea acțiunii reclamantului menținând ca legal taxa special încasat sub imperiul normelor din Codul fiscal pe considerentul incidenței și efectelor produse de nr.OUG 50/2008, dar pe de alt parte, nici nu se poate admite recursul cu consecința îndrumrii reclamantului s urmeze procedura anevoioas și plin de riscuri în scopul restituirii integrale a taxei prin aplicarea noului act normativ.
A admite aceast tez ar însemna ca soluția dat acțiunii reclamantului s nu fie integral și eficace, de vreme ce pârâta în continuare c taxa special s-a perceput în baza unei norme legale interne contrare dreptului comunitar.
Nu în ultimul rând, Curtea reține c restituirea doar a diferenței între taxa special încasat anterior pe baza unei norme legale abrogat la 1 iulie 2008 și taxa de poluare ce urmeaz a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil dup aceast dat pune problema aplicrii noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa special încasat ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactiv a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumrii raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivitții legii consacrat de art. 15 alin. 1 din Constituție.
Din aceast perspectiv, aplicarea nr.OUG 50/2008 nu poate paraliza demersul reclamantului și nici nu poate pune sub semnul îndoielii legalitatea și temeinicia sentinței recurate conform argumentelor deja expuse în precedentul prezentelor considerente.
Se reține, de asemenea, c dobânzile acordare de prima instanț reprezint o modalitate de reparare integral a prejudiciului cauzat particularului prin instituirea acestei taxe cu caracter discriminatoriu.
Aprarea conform creia perceperea dobânzii legale nu era admisibil din perspectiva prevederilor art. 117 și art. 124 din nr.OG 92/2003, nu este pertinent, cât vreme aceast obligație se circumscrie sferei rspunderii civile delictuale derivând din înclcarea de ctre autoritțile fiscale a obligației de a aplica prioritar dreptul comunitar și de a înltura prevederile legii fiscale interne ce se dovedesc contrarii cu normele dreptului comunitar.
Neîndeplinirea obligației de loialitate comunitar, asumat de România ca stat membru, justific angajarea rspunderii autoritților fiscale pe temei delictual și obligarea acestora la repararea prejudiciului patrimonial cauzat contribuabililor crora li s-au aplicat prevederile fiscale ce contravin normelor comunitare.
Așa cum am mai artat, obligația de aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabil numai jurisdicțiilor, ci și executivului, organelor componente ale acestuia, cum sunt autoritțile fiscale.
Pe cale de consecinț, Curtea constat c instanța de fond a fcut corect aplicarea și interpretarea dispozițiilor legale, iar recursul pârâtelor se vdește a fi nefondat, așa încât, conform art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 urmeaz a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat DIRECȚIA GENERAL A FINANȚELOR PUBLICE S, în nume propriu și în numele ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI Z, împotriva sentinței civile nr. 2.832 din 04 decembrie 2008, pronunțate în dosarul nr- al Tribunalului S laj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 06 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECTORI GREFIER
- - - - - - -
red.
dact. /2 ex./21.05.2009
jud.fond:
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu, Daniela Griga Floarea Tămaș
