Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 1059/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIENr. 1059/CA/2009
Ședința publică de la 13 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Ionel Ionescu
JUDECĂTOR 2: Mariana Claudia Clonța
Judecător - -
Grefier
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului formulat de pârâtul Municipiul Sibiu-Direcția Fiscală Locală Sibiu împotriva sentinței nr. 187/CA/19.03.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea ședinței publice din 6 octombrie 2009, când instanța în baza art. 260 Cod procedură civilă a amânat pronunțarea la data de 13 octombrie 2009, încheierea făcând parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față
Constată că pe rolul Tribunalului Sibius -a înregistrat sub nr. 799 din 11.02.2008 acțiunea în contencios administrativ fiscal formulată de reclamanta în contradictoriu cu Direcția Fiscală Locală Sibiu solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună anularea deciziei de impunere nr. -/07.11.2007 emisă de pârâtă și a deciziei nr. 6/15.01.2008, prin care a fost soluționată contestația împotriva actului de impunere.
În fapt, reclamanta motivează că a făcut lucrări de transformare a pavilionului administrativ situat în Sibiu, Calea, nr. 21-23 în hotel, valoarea transformărilor depășind cu mult valoarea de piață a construcției vechi, că a anunțat finalizarea parțială a construcției și a solicitat impunerea pentru valoarea recepționată în sumă de 7.178.819 lei însă autoritatea fiscală apreciind că lucrările noi sunt doar lucrări de modernizare și extindere, iar la clădire nu au fost efectuate reevaluări în ultimii trei ani anteriori anului fiscal de referință, a aplicat un procent de impozitare de 10%.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 182 pct.2 din Codul d e procedură fiscală, art. 191 alin.2 lit. f din Legea 571/2003 și art. 55 lit. b din HG nr.44/2004.
Prin sentința administrativă nr. 187/CA/19.03.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu - Secția comercială și de contencios s-a admis acțiunea reclamantei și drept urmare s-a anulat decizia nr. 6/15.01.2008 și decizia de impunere nr. -/7.11.2007 emise de Direcția Fiscală Locală Sibiu.
În motivarea acțiunii Tribunalul a reținut în esență că imobilul care face obiectul impozitării reprezintă o construcție nouă în sensul art. 141 alin.2 lit. f pct. 4 din Codul fiscal, iar potrivit art. 55 lit. b sunt considerate reevaluate și clădirile la care s-au efectuat lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, așa încât cota de impozitare este de 1,8% și nu de 10%.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Municipiul Sibiu - Direcția Fiscală Locală Sibiu solicitând modificarea sentinței recurate în sensul respingerii acțiunii formulate de reclamant.
În motivarea recursului se arată că art. 141 din Legea 571/2003, nu este aplicabil în cauză întrucât este aplicabil numai în materia taxei pe valoare adăugată. Se mai susține că actul normativ în temeiul căruia se califică o clădire ca nouă este Legea 50/1991. Hotelul reclamantei este rezultatul transformării pavilionului administrativ al acesteia, așa cum de altfel a fost autorizată, însă în contabilitate imobilul n-a fost înregistrat ca reevaluat, astfel că se apreciază că organul fiscal a procedat corect aplicând o cotă de impozit de 10%.
În drept se invocă art. 304 pct.9 la art. 312 alin.3 Cod procedură civilă, art. 253 alin.5 și 6 din Legea nr. 571/2003, pct.55 lit.e din HG nr. 44/2004.
Prin întâmpinare reclamanta intimată a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Analizând recursul declarat în cauză Curtea reține următoarele:
Art. 141 lit. din Legea 574/2003 nu este aplicabil în cauză, aceasta reprezentând o normă interpretativă aplicabilă exclusiv, așa cum sugerează și expresia "în sensul prezentului articol, se definesc următoarele:" numai normele cuprinse în acest articol, fiind de natură a le explicita. Interpretarea legală oferită se referă numai la operațiunile scutite de taxa pe valoare adăugată.
Astfel imobilul - hotel - deținut de reclamantă nu este un imobil nou din punct de vedere fiscal.
Dispozițiile legale aplicabile în cauză sunt cele conținute de art. 253 din Legea 574/2003 privind calculul impozitului datorat de persoanele juridice precum și normele metodologice de aplicare.
Potrivit art. 253 din Legea 574/2003 impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor juridice se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. Prin valoare de inventar se înțelege, conform legii, valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii.
Cota de impozit este în principiu de 0,25% - 1,50% inclusiv, cu excepția situației clădirilor care nu au fost reevaluate în ultimii trei ani anterior anului fiscal, când cota impozitului este între 5% - 10% și se aplică la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitate persoanelor juridice, până la sfârșitul lunii în care s-a făcut prima reevaluare.
Rezultă din cele ce preced că premisa de la care se pleacă în aplicarea unei cote sau alta de impozitare este existența sau nu a reevaluării clădirii.
În cauză, potrivit concluziilor expertului contabil desemnat de instanță, reclamanta la finalizările lucrărilor a întocmit un raport de reevaluare, însă valoarea imobilului astfel rezultată nu a fost înscrisă, în contabilitate, folosindu-se însă de acest raport doar la fundamentarea cererii de finanțare prin creditare bancară. Concluzia ce rezultă este că reclamanta nu a reevaluat imobilul în cauză conform legii, înscriind în contabilitate suma dintre valoarea pavilionului administrativ, rămasă neamortizată, în cuantum de 59.031,51 lei și valoarea lucrărilor de transformare în cuantum de 7.178.819,31 lei.
În această situație cota de impozitare aplicabilă este cea prevăzută de art. 253 alin. 6 din Codul fiscal și art. 54 alin.1 din HG 44/2004 și anume între 5% și 10%. Municipiul Sibiu prin organele sale deliberative și a competenței legale a fixat cota de impozitare la maximum de 10%.
Că este așa rezultă cu claritate din dispozițiile art.55 lit. d și e din HG 44/2004, stabilindu-se fără putere de tăgadă că în cazul clădirilor neamortizate integral și modernizate, dar la care nu a fost făcută reevaluarea în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referință, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de 10%.
Într-adevăr potrivit art. 55 lit. b din nr.HG 44/2004 sunt considerate ca fiind reevaluate și clădirile la care s-au executat lucrările de modernizare, însă aceasta nu poate duce la concluzia că baza de impozitare este cea prevăzută de art. 55 lit. e din același act normativ, așa cum a procedat reclamanta. Reevaluarea presupune aducerea imobilului modernizat la o valoare contabilă cât mai apropiată de valoarea de piață, iar numai în lipsa acesteia, pentru aceste situații, intervine legiuitorul cu evaluarea legală prevăzută la limita minimă, constând în însumarea valorii de inventar a clădirii și a valorii lucrărilor de modernizare, la care cu titlu de sancțiune prevede un impozit mai mare, în speță de 10%.
În concluzie, Direcția Fiscală Locală Sibiu a procedat în acord cu legea la emiterea deciziei de impunere nr. -/2007 și adoptarea deciziei nr.6/2008.
Așa fiind recursul va fi admis, hotărârea atacată va fi modificată în sensul respingerii acțiunii formulate.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Admite recursul pârâtului Municipiul Sibiu - Direcția Fiscală Locală Sibiu împotriva sentinței nr. 187/CA/19 03 2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar - și în consecință:
Modifică hotărârea atacată în sensul respingerii acțiunii în contencios administrativ fiscal formulată de reclamanta împotriva pârâtului Municipiul Sibiu - Direcția Fiscală Locală.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 Octombrie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Dact./ex.4/19.10.2009
Jud.fond.
Președinte:Marius Ionel IonescuJudecători:Marius Ionel Ionescu, Mariana Claudia Clonța
