Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 14/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 14
Ședința publică de la 07 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 2: Mariana Trofimescu
JUDECĂTOR 3: Dorina Vasile
Grefier - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de pârâta DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE G - AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, cu sediul în G,-, județul G, împotriva sentinței nr. 197 din 31.03.2009, pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta prin consilier juridic în baza delegației pe care o depune la dosar și intimata - - prin consilier juridic în baza delegației aflate la dosar lipsă fiind intimata B, lipsă fiind intimata
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Întrebate fiind părțile prezente precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul recurentei, susține oral motivele de recurs. Precizează că autoritatea vamală nu a întocmit actul de impunere reprezentat de Decizia de regularizare nr.3671/2008, iar B nu a emis Decizia nr.129/2008, de soluționare în cadrul procedurii administrative prealabile, pentru motivul că intimata-reclamantă nu ar fi respectat termenul din 31.12.2006 de finalizare a regimului de perfecționare activă, decizia de regularizare a fost întocmită de ca urmare a faptului că, urmare controlului ulterior realizat, a rezultat faptul că procedurile care reglementează perfecționarea activă se aplică noilor state membre cu respectarea dispozițiilor speciale - în cazul în care cuantumul datoriei vamale se determină pe baza naturii mărfurilor de import, a încadrării lor tarifare, a cantității, a valorii în vamă și a originii mărfurilor de import la data plasării lor sub acest regim vamal, iar declarația de plasare a mărfurilor sub regim vamal a fost acceptată înainte de data aderării, aceste elemente rezultă din legislația aplicabilă în noul stat membru interesat înainte de data aderării. Arată că marfa returnată din Anglia în România nu putea fi acoperită de așa zisa dovadă de origine pe factură care atesta dovada de origine Europeană deoarece marfa nu fusese obținută, în întregime sau în parte, în Comunitate întrucât la data procedurii mărfii și chiar a exportului către Anglia, România nu era stat membru al Uniunii Europene. Precizează că pentru marfa exportată din România și ajunsă în Anglia dar, neimportată ci plasată sub supraveghere vamală, există posibilitatea potrivit art.20 alin.2 din Protocol, emiterii unei dovezi de origine comunitare dar numai sub forma unui certificat de circulație a mărfurilor tip EUR 1 eliberat de unitatea vamală sub controlul căreia ar fi fost plasate produsele, care să înlocuiască dovada de origine emisă în România. Consideră că în mod eronat a apreciat instanța de fond pe baza facturii proformă nr.1859/16.11.2006 emisă de RETRO, că marfa importată în România de către intimata, avea origine comunitară. Pentru toate considerentele expuse pe larg în motivele de recurs, dispozițiile legale incidente, probele administrate în cauză, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate și pe fond respingerea contestației ca nefondată.
Reprezentantul intimatei, arată că instanța de fond în pronunțarea hotărârii în mod corect a reținut că reclamanta a respectat termenul de import definitiv,deoarece acesta era prelungit până la data de 30.06.2007. Precizează că au dovedit prin documentele depuse la dosar faptul că au respectat acest termen având prelungirea aprobată de, prin adresele depuse la dosarul cauzei. În ceea ce privește originea comunitară a mărfii arată că instanța de fond în pronunțarea sentinței, în mod corect, a reținut faptul că marfa este de origine comunitară prin documentele depuse la dosar. Pentru motivele în fapt și în drept invocate pe larg prin întâmpinare și susținute oral, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca fiind temeinică și legală a sentinței instanței de fond privind admiterea contestației și desființarea deciziilor contestate și obligarea B la restituirea sumei deja achitate.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr.197/31.03.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- s-a admis ca fondată contestația formulată de reclamanta - - B, cu sediul în B,-, județul B, în contradictoriu cu pârâta Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale, cu sediul în B,-, județul B, Direcția Generală a Finanțelor Publice B, cu sediul în B,-, județul
S-a desființat Decizia nr.129/08.07.2008 emisă de Direcția Generală a Finanțelor Publice B și actele subsecvente acesteia; Decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal nr.3671/07.05.2008 și a Deciziei referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale nr.64/07.05.2008 emise de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale G - Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale
A fost obligată pe pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B să restituie reclamantei suma de 58.358 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut:
Prin cererea introdusă sub nr- la Tribunalul Brăila reclamanta - -, cu sediul în B,-, județul B, prin reprezentant legal, a chemat în judecată pe pârâta Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale B pentru a se dispune anularea procesului verbal de control nr.3670/19/07.05.2008 al Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale B, a Deciziei pentru regularizarea situației nr.3671/07.05.2008 și a Deciziei de calcul accesorii fiscale nr.64/07.05.2008 și pe cale de consecință, exonerarea de plată a sumelor menționate în acestea în valoare de 58.358 lei.
Inițial, prin cererea de chemare în judecată din data de 10.07.2008, reclamanta având în vedere că pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B nu a soluționat contestația în termen legal, a solicitat anularea Procesului verbal de control nr.3670/19/07.05.2008 al pârâtei B, a Deciziei pentru regularizarea situației nr.3071/07.05.2008 și a Deciziei de calcul accesorii fiscale nr.64/07.05.2008.
Ulterior, la data de 04.09.2008, reclamanta, dat fiind că s-a soluționat de către Direcția Generală a Finanțelor Publice B contestația administrativă formulată împotriva acelor de mai sus reclamanta a contestat Decizia nr.129/08.07.2009, solicitând atât anularea actelor menționate în cererea introductivă cât și Deciziile de calcul accesorii fiscale nr.120/30.06.2008 și nr.122/02.07.2008 transmise cu adresa de înaintare nr.5648/08.07.2008, care au fost emise după data de 23.05.2008 la care a fost înregistrată contestația ce constituie procedura prealabilă.
Așa fiind, s-a constatat de către instanță că aceste decizii emise ulterior contestării actelor ce au stat la baza emiterii lor, nu puteau face obiectul contestației dar, ele fiind subsecvente și accesorii deciziilor contestate, urmează soarta acestora, conform principiului "accesorium sequitur principalem". Așadar, în situația în care s-au contestat actele principale și nu au fost suspendate efectele acestora, soarta actelor contestat este urmată și de actele accesorii, nefiind de conceput să se datoreze accesorii fiscale (dobânzi compensatorii și majorări de întârziere) la un debit (taxe vamale și comision vamal) nedatorat.
În consecință, pentru considerentele de mai sus instanța a apreciazat că cele două decizii nr.120/30.06.2008 și 122/08.07.2008 pot face obiectul cererii reclamantei, deși nu au fost contestate în procedura administrativă.
Instanța a reținut că reclamanta a importat de la firma Retro Anglia - furnizor: Turcia cu declarații vamale EU 5 11545/08.11.2006 și EU 5 10790/19.10.2006, certificatele EUR.1 NO - și EUR.1 NO -, țesătură plasată în regim de perfecționare activă în baza autorizației de perfecționare 358/27990/2004. a fost transformată în produse compensatorii - cămăși 5000 bucăți, care au fost exportate către firma Retro Anglia cu declarațiile vamale EU 1 nr.11514/07.11.2006 și EU 1 nr.11659/10.11.2006. Din cantitatea de 5000. expediate au fost returnate 4.984. Din cauza calității necorespunzătoare, fiind păstrate numai 16. Ca mostre etalon, acestea intrând în țară cu declarația vamală de import EU 5 nr.12225/24.11.2006. Conform declarației, produsele compensatorii au fost plasate sub regim de perfecționare activă conform certificatului 358/27990/2004, fără plata taxelor vamale ca urmare a de de la Garantarea Drepturilor Vamale nr.24077/2006. Cele 4.984., ca produse compensatorii, neputându-se remedia au fost importate definitiv în baza declarației EU 4 181/31.05.2007 și s-a achitat numai valoarea TVA în suma totală de 22.388 lei.
Ulterior, în baza prevederilor alin.13 din Anexa V nr.4 alin.15 din Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană aprobat prin legea nr.157/2005, art.121 și 519 din Regulamentul CEE 2913/1992 (Codul Vamal Comunitar; prevederilor aer.232 alin.1 pct."b" din Regulamentul CEE 2913/1992, art.255 pct.1 lit."b" din Legea nr.86/2006, art.109 și art.116 (1) din OG nr.92/2003 republicată s-a efectuat un control asupra operațiunilor de punere în liberă circulație, după aderare, a mărfurilor comunitare importate în regimuri vamale suspensive de către - -.
În urma controlului s-a încheiat procesul verbal de control nr.3670/07.05.2008 și decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale nr.64/07.05.2008, care au stabilit obligații vamale suplimentare în sumă totală de 58.358 lei pe care reclamanta deși le-a achitat le-a contestat pe motiv că nu le datorează deoarece mărfurilor sunt de origine comunitară, fapt evidențiat de declarația vamală fiscală EU 4 181/31.05.2007.
Analizând contestația reclamantei, prin Decizia nr.129/08.07.2008 s-a reținut că în conformitate cu art.21 din Protocolul 4 declarația pe factură de către exportator, și trebuie să prezinte, în orice moment, la solicitarea autorităților vamale ale țării exportatoare toate documentele necesare care dovedesc caracterul originar al produselor, precum și îndeplinirea celorlalte condiții. Conform Ordinului nr.6312/12.06.2006 pentru aprobarea Normelor tehnice de completare, utilizare și tipărire a declarației sumare, declarației vamale în detaliu și exemplarelor de control, la rubrica 37 se folosește un cod pentru codificarea regimului vamal pentru care mărfurile sunt declarate, astfel, în declarația vamală EU 5 nr.12225/24.11.2006 cantitatea de 4984., au intrat în țară în regim de perfecționare activă, iar termenul limită acordat a fost 31.12.2006.
Ca urmare, Direcția Generală a Finanțelor Publice Bar espins contestația pe motiv că reclamanta - - nu a respectat termenul de 31.12.2006 până la care, în conformitate cu art.134 și 138 din Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal al României, regimul de perfecționare activă, a permis ca mărfurile să fie utilizate pe teritoriul României, sau să fie exportate ca produse compensatoare sau să-l fie atribuită o altă destinație vamală.
Astfel, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice Baa preciat că prin întocmirea declarației vamale EU 4 nr.181/31.05.2007 s-au pus în circulație produse compensatoare, importate anterior intrării în comunitate, în regim de perfecționare activă în data de 24.11.2006, regim vamal neîncheiat la termenul limită aprobat 31.12.2006.
Motivul reținut de pârâtă la emiterea Deciziei nr.129/08.07.2008 este neîntemeiat.
Din actele depuse în probațiune de către reclamantă rezultă fără echivoc faptul că termenul de 31.12.2006 a fost prelungit de către Direcția Vamală astfel: prin adresa emisă de Direcția Vamală G nr.27226/28.12.2006 care în anexa la poziția a doua are prelungit termenul până la 30.06.2007 pentru autorizația de perfecționare activă 358/27990/14.09.2004 care face obiectul Declarației vamale EU 4 181/31.05.2007. Din adresa nr.23049/28.12.2006 rezultă că pârâta Direcția Vamală Baf ost "de acord cu prelungirea termen 30.06.2007 și care are la ultima poziției Declarația 12225/24.11.2006 cu termen prelungit până la 30.06.2007.
Cât privește originea comunitară a mărfii, instanța a reținut că, inițial reclamanta a importat din Anglia, de la firma Retro în calitate de furnizor, cu Declarația EU % 11545/08.11.2006 aferentă facturii /06.11.2006, având certificatul EUR 1 NO - care atestă originea comunitară și cu Declarația EU 5 10790/19.10.2006 aferentă facturii /17.10.2006 având certificatul EUR 1 NO - care atestă originea comunitară.
Așa cum s-a mai arătat țesătura a fost plasată în regim de perfecționare activă în baza Autorizației 358/-/2004 și transformată de către reclamantă în produs compensator - cămăși bărbați, care au fost exportate firmei Retro - Anglia astfel: 3960 bucăți cu factura nr.119/07.11.2006 și declarația Vamală EU 1 11514/07.11.2006 și 1040 bucăți cu factura nr.120/10.11.2006 și Declarația Vamală EU 1 11659/10.11.2006, în total 5000.
În urma controlului calitativ efectuat la destinație de către firma RETRO Anglia, aceasta a decis să returneze la cantitatea de 4984 bucăți, din cele 5000 bucăți expediate pentru a fi reparate, păstrând 16 bucăți ca mostre etalon fapt demonstrat de corespondență din - depusă la dosar.
Acestea s-au întors cu factura proformă 1859/16.11.2006 în care se menționează că "Exportul produselor ce fac obiectul acestui document autorizația vamală nr.GB 14252/04 declară că, exceptând cazul în care în mod expres este indicat altfel, aceste produse sunt de origine preferențială Europeană.
Produsele din această factură proformă au fost importate temporar cu declarația vamală EU 5 12225/24.11.2006.
Instanța a reținut faptul că în factura proformă este menționată declarația exportatorului conform prevederilor Protocolului România - UE.
Având în vedre că era aceeași marfă de origine europeană conform Declarației de origine din factura 1859 care atestă originea România, produsele compensatorii au fost plasate sub regimul de perfecționare activă 358/27990/2004 (poziția 31 din Declarația vamală EU 5 12225/24.11.2006), fără plata taxei vamale conform de de la Garantarea Drepturilor Vamale nr.24077/2006 (poziția 31 din Declarația vamală EU 5 12225/24.11.2006).
Deoarece marfa ni a mai putut fi remediată și clientul nu a mai dorit să preia aceste cămăși, produsele compensatoare definitiv în baza EU 4 181/31.05.2007 care are în câmpul 36 codul 300 - origine preferențială comunitară.
Întrucât Bap rocedat la luarea măsurii de interzicere a efectuării altor operațiuni de vămuire până la achitarea datoriilor restante, reclamanta a achitat suma de 61003 lei pe care a solicitat a-i fi restituită.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția Regională Pentru Accize Și Operațiuni Vamale cu următoarea motivare:
Autoritatea vamală nu a întocmit actul de impunere reprezentat de Decizia de regularizare nr.3671/07.05.2008, iar B nu a emis Decizia nr. 129/08.07.2008, de soluționare în cadrul procedurii administrative prealabile, pentru motivul că intimata-reclamantă nu ar fi respectat termenul din 31.12.2006 de finalizare a regimului de perfecționare activă.
Decizia de regularizare a diferențelor de drepturi vamale nr.3671/07.05.2008 a fost întocmită de către Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale B ca urmare a faptului că, urmare controlului ulterior realizat, a rezultat faptul că potrivit prevederilor alin.15 din Anexa v LA Tratatul de aderare la Uniunea Europeană (ratificat de România prin Legea nr.157/2005), punctul 4 - Uniunea Vamală, subpunctul - Vamale) "(15) Procedurile care reglementează perfecționarea activă stabilite în articolele 84-90 și 114-129 din Regulamentul (CEE) nr.2913/92 și articolele 456-523 și 536-550 din Regulamentul (CEE) nr.2454/93 se aplică noilor state membre cu respectarea următoarelor dispoziții speciale:
- în cazul în care cuantumul datoriei vamale se determină pe baza naturii mărfurilor de import, a încadrării lor tarifare, a cantității, a valorii în vamă și a originii mărfurilor de import la data plasării lor sub acest regim vamal, iar declarația de plasare a mărfurilor sub regim vamal a fost acceptată înainte de data aderării, aceste elemente rezultă din legislația aplicabilă în noul stat membru interesat înainte de data aderării".
Potrivit acestor norme (prioritare față de normele conținute de legislația internă, națională), regimul vamal suspensiv, de perfecționare activă, inițiat anterior momentului aderării, se încheie în condițiile legislației comunitare, și doar cuantumul datoriei vamale se stabilește pe baza elementelor de taxare conținute în legislația aplicabilă în România, înainte de data aderării.
Cuantumul drepturilor de import ( de plată sau de plătit) pentru această marfă se stabilește pe baza elementelor de tare prevăzute de legislația aplicabilă la acea dată ( respectiv data depunerii declarației vamale de plasare sub regimul de perfecționare activă și acordării liberului de vamă).
Aceste elemente de taxare sunt: nivelul taxei vamale, natura mărfurilor de import, clasificarea tarifară, valoarea în vamă a mărfii, originea mărfii și cantitatea.
Este firesc să fie luate în calcul elementele de taxare de la momentul plasării mărfurilor sub regimul de perfecționare activă deoarece, dacă la acel moment, titularul de operațiune ar fi optat pentru regimul de import ( regim vamal definitiv), calculul datoriei vamale de import ar fi fost realizat pe baza elementelor de taxare în vigoare la acel moment.
Marfa returnată de către RETRO, nu putea fi acceptată de către autoritatea vamală română ca fiind o marfă de origine comunitară (Europeană), în baza declarației dată pe factura proformă nr.1859/16.11.2006, motivat de următoarele:
- marfa produsă de către intimata-reclamantă în cadrul regimului suspensiv de perfecționare activă a fost exportată din România către Anglia 07.11.2006 și 10.11.2006 (când România nu era stat membru al ) sub acoperirea unor dovezi de origine pe factura ce atestau originea românească ( nu comunitară ) a mărfurilor.
- marfa expediată din România a fost importată în Anglia de către RETRO. La importul în Anglia, marfa a beneficiat de preferințele și metodele de cooperare administrativă, anexa la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte. Protocol ratificat de România prin OUG nr.192/2001.
- la returnarea (exportul din Anglia în România), deși pe factură a fost înscris textul tip, prevăzut în Anexa 4 din protocol, fiind menționată "originea Europeană", în fapt această marfă, având în vedere condițiile impuse prin Protocol, nu putea fi considerată ca acoperită de o dovadă de origine comunitară (Europeană) și nu putea beneficia la importul în România de preferințele tarifare stipulate în Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte.
Astfel, potrivit art.2 din Protocol " 1. În scopul aplicării acestui articol, următoarele produse sunt considerate produse originare din Comunitate":
produsele obținute în întregime în Comunitate în sensul art.5;
produsele obținute în Comunitate, care încorporează materialele ce nu au fost obținute în întregime acolo, cu condiția că astfel de materiale să fi suferit prelucrări sau transformări suficiente în Comunitate în sensul art.6;
mărfurile originare din Spațiul Economic European (), în sensul Protocolului nr.4 al Acordului privind Spațiul Economic European".
Marfa ( cămășile) returnată din Anglia în România nu putea fi acoperită de așa zisa dovadă de origine pe factură (factura proformă nr.1859/16.11.2006) care atestă dovada de origine Europeană deoarece marfa nu fusese obținută, în întregime sau în parte, în Comunitate ( la data producerii mărfii și chiar a exportului către Anglia, România nu era stat membru al Uniunii Europene) și nici în Spațiul Economic European ( nici la data prezentei, România nu face parte din deși, de curând a formulat cerere în acest sens).
Pentru marfa exportată din România și ajunsă în Anglia dar, neimportată ci plasată sub supraveghere vamală, există posibilitatea potrivit art.20 alin.2 din protocol, emiterii unei dovezi de origine comunitare dar numai sub forma unui certificat de circulație a mărfurilor tip EUR 1 eliberat de unitatea vamală sub controlul căreia ar fi fost plasate produsele, care să înlocuiască dovada de origine emisă în România.
Potrivit art.16 alin.1 din protocol, mărfurile importate din Comunitate în România, beneficiază de preferințe tarifare doar prin prezentarea unei dovezi de origine care poate fi:
- fie a unui certificat de circulație a mărfurilor EUR 1;
- fie, în cazurile specificate la art.21 paragraful 1, a unei declarații, denumită în cele ce urmează "declarație pe factură" data de exportator.
Prin urmare, în mod eronat a apreciat instanța de fond, pe baza facturii proforme nr.1859/16.11.2006 emisă de RETRO, că marfa importată în România ( la 31.05.2007) de către intimata reclamantă, avea origine comunitară.
Prin întâmpinare, intimata " Bas olicitat respingerea recursului ca nefondat.
Curtea analizând actele dosarului constată:
În primul rând autoritatea recurentă face referire la faptul că decizia de regularizare nr.3671/2008 a Direcția Regională Pentru Accize Și Operațiuni Vamale G și decizia nr.129/2008 a B, au ținut cont nu de faptul că reclamanta nu ar fi respectat termenul de finalizare a regimului de perfecționare activă ci de faptul că regimul vamal suspensiv, de perfecționare activă, inițiat anterior momentului aderării, se încheie în condițiile legislației comunitare și numai cuantumul datoriei vamale se stabilește pe baza elementelor de taxare conținute în legislația aplicabilă în România, înainte de data aderării.
Cu alte cuvinte, reclamantei intimate, potrivit acestei disocieri trebuia să i se calculeze cuantumul drepturilor de impozit, pe baza elementelor de taxare din legislația în vigoare la data depunerii declarației vamale de plasare sub regimul de perfecționare activă și acordării liberului de vamă.
Însă, instanța de fond a făcut o analiză pertinentă în această privință ajungând la concluzia corectă că marfa este de origine comunitară.
Prin urmare disocierea făcută de recurentă, în sensul că numai regimul vamal suspensiv, de activă se încheie în condițiile legislației comunitare, este neconformă cu situația de fapt, pentru că așa cum, a reținut instanța de fond, sunt declarații finalizate prin certificatul EUR 1 NO - care atestă de la început originea comunitară a mărfii. Ca atare, având în vedere originea comunitară a țesăturii, și produsele compensatorii, rezultate din transformarea acestei țesături au primit originea preferențial comunitară România, iar instanța de fond a reținut în mod corect că toate tranzacțiile ulterioare, constând în trimiterea, produselor finite și returnarea acestora s-a făcut în totalitate în regim de marfă comunitară.
În mod greșit susține recurenta că la returnarea mărfii din Anglia în România nu trebuia făcută mențiunea "originea Europeană" pe factură, întrucât așa cum am arătat, încă de la importul inițial al țesăturii marfa a avut origine comunitară și în consecință nu poate fi considerată o marfă comunitară înainte de aderarea României la Uniunea Europeană și după acest moment aceeași marfă să nu mai aibă origine comunitară.
În concluzie, pe baza celor mai sus expuse și pe temeiul disp.art.312 Cod proc.civilă, urmează a respinge ca nefondat recursul autorității pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGI
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de pârâta DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE G - AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR, cu sediul în G,-, județul G, împotriva sentinței nr. 197 din 31.03.2009, pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.VS/23.02.2010
Tehno ZE/1.03.2010
Ex.2
Fond:
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu, Mariana Trofimescu, Dorina Vasile
