Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 1451/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1451
Ședința publică din 22 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Griga
JUDECĂTORI: Daniela Griga, Floarea Tămaș Mirela Budiu
- -
GREFIER: ---
S-a luat spre examinare recursul formulat de către pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI M, în nume propriu și pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B-M, împotriva Sentinței civile nr. 4053 din 17 noiembrie 2008, pronunțate de Tribunalul Maramureș, în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată - - reprezentată de Automobil Clubul Român Filiala M - Agenția B-M, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de primă înmatriculare.
La apelul nominal, la prima și a doua strigare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, fondul cauzei este insuficient timbrat lipsind 39 lei taxă judiciară de timbru și 0,30 lei timbru judiciar, precum și că, prin însuși memoriul de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2.pr.civ.
Se constată că recursul este declarat și motivat în termen legal, precum și că a fost comunicat cu intimata, odată cu citația.
Se mai constată că reclamanta -, deși a fost legal citată pentru acest termen de judecată cu mențiunea achitării diferenței la taxa judiciară de timbru aferentă fondului cauzei, nu s-a prezentat și nu a făcut dovada îndeplinirii acestei obligații de plată.
În dimineața acestei zile, 22 aprilie 2009, înainte de începerea dezbaterilor, au sosit la dosarul cauzei, prin fax înregistrat la registratura instanței, concluzii scrise din partea reclamantei intimate -, prin intermediul cărora solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Maramureș pentru a administra probațiunea necesară unei juste soluționări a cauzei, însoțite de împuternicirea avocațială a domnului avocat -. pentru redactarea concluziilor scrise în recurs.
Curtea, în raport de obiectul cauzei și înscrisurile existente la dosar, reține cauza în pronunțare.
CURTEA
În urma deliberării, se reține că la data de 17.11.2008 s-a pronunțat în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, sentința civila nr. 4053, prin care au fost respinse excepțiile lipsei capacității procesuale de folosință și de exercițiu a Filiala M - Agenția B M, formulate de către pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice M, în nume propriu și pentru Administrația Finanțelor Publice B M în contradictoriu cu reclamanta - prin - Filiala M - Agenția B
Totodată, a fost admisă acțiunea formulată de către reclamantă împotriva pârâtelor Direcția Generală a Finanțelor Publice M și Administrația Finanțelor Publice B M și s-a constatat nesoluționarea în termenul legal a contestației formulate de către reclamant, s- dispus anularea actului administrativ emis de Administrația Finanțelor Publice BMp rivind soluționarea contestației înregistrate de reclamantă sub nr. 18109/25.06.2008 și s-a constatat nelegalitatea încasării la bugetul statului a sumei de 5206 lei, reprezentând taxa specială de înmatriculare achitată cu chitanța TS 3B nr. -/03.09. 2007.
De asemenea, pârâta Administrația Finanțelor Publice BMa fost obligată să restituie reclamantei suma de 5206 lei cu dobânda legală de 0,1% pe zi de întârziere, calculată începând cu data de 30.07.2008 și până la achitarea integrală precum și 1.004,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța hotărârea menționată, prima instanță a reținut că reclamanta a achitat în contul Trezoreriei orașului B suma ce reprezintă taxa de primă înmatriculare auto, potrivit art. 2141- 2143din Codul Fiscal și pct.311- 312din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, însă, această taxă încalcă prevederile art.90 din Tratatul CE și, ca atare, instanța a constatat că în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național.
In ceea ce privește prevederile OUG 50/2008, instanța a constatat că în conformitate cu dispozițiilor art. 1 din acest act normativ taxa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa de poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste norme au fost aprobate prin HG nr. 686/2008.
Taxa speciala ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Intr-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia. Din această perspectivă reclamantul intimat are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasate in temeiul unor dispoziții legale contrare normelor comunitare.
Din aceasta perspectiva, nu se poate retine justificat ca Statul R are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasata ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze in parte cu o alta taxa ce urmează a fi perceputa in temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal in baza căruia s-a încasat nelegal taxa speciala.
Noua taxa instituita de OUG nr. 50/2008 este stabilita pe alte principii decât taxa speciala anterioara, are alt mod de calcul si alta destinație. Așa fiind, instanța a apreciat ca nu este posibila, pe de o parte respingerea acțiunii reclamantului menținând ca legala taxa speciala încasata sub imperiul normelor din Codul fiscal pe considerentul incidentei si efectelor produse de OUG nr. 50/2008, dar pe de alta parte nici nu se poate respinge acțiunea cu consecința îndrumării reclamantului sa urmeze procedura anevoioasa si plina de riscuri in scopul restituirii integrale a taxei prin aplicarea noului act normativ. A admite aceasta teza ar însemna ca soluția dată acțiunii reclamantului sa nu fie integrala si eficace, de vreme ce parata in continuare ca taxa speciala s-a perceput in baza unei norme legale interne contrare dreptului comunitar.
Nu în ultimul rând, s-a reținut ca restituirea doar a diferenței între taxa speciala încasata anterior pe baza unei norme legale abrogate la 1 iulie 2008 si taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ si pentru trecut, respectiv taxa speciala încasata ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactiva a unui alt act normativ inactiv la data nașterii si consumării raportului juridice de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 2 din Constituție.
Din aceasta perspectiva, aplicarea OUG nr. 50/2008 nu poate paraliza demersul reclamantului si nici nu poate pune sub semnul indoielii legalitatea si temeinicia sentinței recurate conform argumentelor deja expuse in prezentele considerente.
Pe de alta parte s-a constatat ca OUG 50/2008 abrogă art. 214^1 - 214^3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal însă nu cuprinde nicio dispoziție tranzitorie cu privire la judecarea cauzelor deja aflate pe rolul instanțelor privind restituirea taxelor deja achitate sub imperiul legii vechi.
În aceste condiții instanța a constatat că taxa reglementată prin noul act normativ se percepe doar începând cu data intrării sale în vigoare însă nu substituie automat vechea taxă de înmatriculare, care de la 01.07.2008 nu se mai încasează.
Intrucât tribunalul a constatat că suma plătită de reclamat nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, taxa trebuie restituită. Faptul că reclamantul a achitat voluntar această taxă este irelevant, întrucât altfel nu ar fi avut posibilitatea înmatriculării autoturismului in România.
Acțiunea a fost admisă cu atât mai mult cu cât taxa auto a fost achitată înaintea intrării în vigoare a OUG 50/2008.
Pentru repararea în întregime a prejudiciului cauzat reclamantului, instanța a admis și capătul de cerere privind acordarea dobânzilor solicitate la nivelul celor prevăzute de art.120 alin.7 raportat la art.124 alin.2 pr. Fiscală începând cu a 45 -a zi de la data când reclamantul a solicitat restituirea taxei încasată nedatorat ( aceasta fiind 16.06.2008) respectiv de la data de 01.08.2008.
Referitor la excepția prescripției procedurii prealabile prevăzute de art.7 din legea 554/2004, instanța a constatat că aceasta nu poate fi primită având în vedere că taxa specială de înmatriculare a fost percepută în baza unui act normativ care s-a constata a fi nelegal, și nu în baza unui act administrativ.
În aceste condiții sunt aplicabile prevederile art.7 ind.1 din legea 554/2004care arată că în cazul actului administrativ normativ, plângerea poate fi formulata oricând, deci acțiunea este imprescriptibilă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale de folosință și de exercițiu a Filiala M- Agenția B M, tribunalul a constatat că aceasta este neîntemeiată și a respins-o pentru următoarele argumente:
Nu se observă că -Filiala M nu a oferit nici o consultanță și nu a angajat nici un proces ci a angajat un avocat pentru promovarea unui proces.
În ce privește exercitarea acestui drept, persoana poate să și-l exercite atât în mod direct, prin adresare personală organului de justiție3 competent, cât și prin intermediul altei persoane, pe care o mandatează în acest sens (a se vedea și dispozițiile art.67-72 Cod procedură civilă).
De asemenea, potrivit dispozițiilor art.1533 alin.1 Cod civil, mandatul poate fi expres sau tacit.
În cazul de față prin comunicatul filialei M, a învederat posibilitatea automobiliștilor interesați de a mandata această filială să angajeze o casă de avocatură pentru promovarea acțiunii în justiție în vederea recuperării taxei de primă înmatriculare, achitate nelegal și nedatorat.
Prin depunerea de către cei interesați a actelor menționate în acest comunicat, aceștia au făcut dovada că au mandatat filiala M să facă acest demers.
De asemenea, prin executarea de către -Filiala Maa cestui mandat s-a făcut dovada primirii mandatului ca și primirea mandatului.
În termen legal, împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI M prin ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B-M, solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a hotărârii în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiată, fără cheltuieli de judecată.
Criticile vizează atât nelegalitatea, cât și netemeinicia hotărârii atacate, subliniindu-se, în esență, faptul că prima instanță nu putea înlătura incidența dispozițiilor cuprinse în OUG 50/2008, neputându-se pune semnul egalității între taxa de primă înmatriculare, reglementată de art. 2141- 2142Cod Fiscal, în prezent abrogate, și taxa de poluare reglementată de OUG 50/2008.
De asemenea, s-a arătat că în mod greșit s-a dispus obligarea la plata dobânzii legale în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere, în condițiile în care în prezent nu există un temei legal sau judiciar pentru restituirea în întregime a taxei de primă înmatriculare.
Referitor la cheltuielile de judecată, acestea trebuiau respinse ca inadmisibile, neputând fi stabilite decât față de titularul acțiunii și nu față de reprezentantul acestuia, iar cuantumul acestora nu a fost dovedit prin nici un mijloc de probă.
S-a mai invocat excepția absolută a prescripției procedurii prealabile, respectiv excepția lipsei capacității procesuale de folosință și de exercițiu a Filiala M - Agenția B
Trecând la soluționarea recursului dedus judecății, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art.304 și 3041.pr.civ. Curtea apreciază că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente:
Obiectul acțiunii înregistrate pe rolul Tribunalului Maramureș la data de 03.10.2008, de către reclamanta -, reprezentată de către AUTOMOBIL CLUBUL ROMÂN FILIALA M prin avocat, îl constituie restituirea taxei de primă înmatriculare, încasate de către organele fiscale în temeiul art.2141și urm. Cod fiscal, ca urmare a constatării nelegalității înscrisului care atestă plata sumei.
Prima instanță a soluționat acțiunea menționată fără lămurirea unor chestiuni prealabile vizând calitatea de reprezentant al domnului avocat, capacitatea procesuală a Filiala M, în raport de activitatea desfășurată de către acesta, respectiv în ce măsură își găsesc aplicabilitatea prevederile art.90 din Tratatul CE.
Astfel, se constată că acțiunea în contencios administrativ ( 1-12 dosar fond) este promovată prin intermediul avocatului, însă din scriptele dosarului nu rezultă că între acesta și reclamantă s-a încheiat un contract de asistența juridică, de natură să justifice calitatea de reprezentant a domnului avocat.
Într-adevăr, la fila 28, dosar fond, se regăsește o împuternicire avocațială prin care domnul avocat este mandatat să redacteze o cerere de restituire a taxei de primă înmatriculare, însă acest mandat este acordat de către
Deși, pe aceeași delegație se face mențiunea " M pentru -", nu se poate aprecia dacă sunt incidente dispozițiilor legale de la mandat, prin prisma faptului că documentația de la dosar nu lămurește dacă acesta a fost acordat, respectiv în ce condiții, astfel că, se impunea audierea reclamantei ( care nu a fost citată niciodată), probă care este incompatibilă cu faza procesuală a recursului.
De altfel și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că dreptul de a compărea în persoană în fața instanței este recunoscut și în materie civilă mai ales în situațiile în care este relevant pentru luarea deciziei ori soluționarea cauzei - aprecierea conduitei părții (Cauza Muyldermans contra Belgiei, plângerea nr.1217/86).
Raportat la considerentele expuse și constatând că modificarea hotărârii nu este posibilă, întrucât este necesară administrarea de noi probe, în temeiul art. 312 alin.3 fraza finală pr.civ. Curtea va admite recursul, va casa hotărârea instanței de fond cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleeași instanțe.
În conformitate cu art. 315 Cod de procedură civilă, în rejudecare, vor fi analizate toate excepțiile invocate de părți, inclusiv prin recursul promovat, iar în măsura în care se va aprecia că acestea sunt neîntemeiate, se va păși la soluționarea fondului cauzei.
De asemenea, urmează să se procedeze la audierea reclamantei, pentru a se stabili, fără echivoc, aspectele referitoare la existența și condițiile de acordare a mandatului, respectiv să se stabilească dacă acesta a fost dat, iar în caz afirmativ, să se determine persoana mandatarului.
Referitor la Filiala M, se va analiza capacitatea procesuală a acestuia, pornind de la titularul acțiunii în contencios administrativ în concordanță cu principiul specialității capacității acestei entități și a atribuțiilor sale evidențiate de statut.
În măsura în care se va aprecia că excepțiile invocate nu sunt întemeiate, se va proceda la soluționarea fondului cauzei în raport de finalitatea urmărită de reclamantă, astfel că se va solicita reclamantei să facă dovada incidenței prevederilor art.90 din Tratatul CE, prin depunerea înscrisurilor care să dovedească existența unei alte înmatriculări a autovehiculului într-unul din statele membre UE, anterior momentului achiziționării.
Se va avea în vedere jurisprudența CEDO, prin care s-a statuat, în mod constant, că, Convenția nu își propune să garanteze drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete și efective (CauzaArtico împotriva Italiei,Hotărârea din 13 mai 1980,), dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă cererile și observațiile părților sunt într-adevăr "auzite", adică examinate conform normelor de procedură de către tribunalul sesizat. Altfel spus, art. 6 impune "tribunalului" obligația de a proceda la o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și a cererilor de probatoriu ale părților, cu excepția aprecierii pertinenței (CauzaVan de împotriva Olandei,Hotărârea din 19 aprilie 1994 și CauzaDulaurans împotriva Franței,Hotărârea din 21 martie 2000).
De asemenea, se vor verifica cheltuielile de judecată ocazionate reclamantei cu derularea prezentului litigiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M - prin ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE. BMî mpotriva sentinței civile nr. 4053 din 17.11.2008, pronunțate în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o casează în întregime și trimite cauza spre rejudecare aceleeași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22.04.2009.
PREȘEDINTE: Daniela Griga - - | JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș Mirela Budiu - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - |
Red.DG.
3 ex./23.04.2009
Jud.fond.-
Președinte:Daniela GrigaJudecători:Daniela Griga, Floarea Tămaș Mirela Budiu
