Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 183/2010. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 183

Ședința publică din 27 ianuarie 2010

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Gabriel Adrian Năsui

JUDECĂTORI: Gabriel Adrian Năsui, Maria Hrudei Floarea

-

GREFIER: -

S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.2276 pronunțată în data de 28 august 2009, în dosarul nr- al Tribunalului Cluj în contradictoriu cu intimata AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ-DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C având ca obiect anulare act de control taxe și impozite -restituire taxă poluare reglementată de OUG nr.50/2008.

La apelul nominal, făcut în cauză se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul promovat este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 22 lei și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,3 lei. De asemenea și acțiunea de fond este legal timbrată cu suma de 43 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și are aplicat timbru judiciar în valoare de 0,6 lei.

S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.

Se mai menționează că la data de 14.01.2010 se înregistrează din partea intimatei, întâmpinare prin care se solicită respingerea recursului formulat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate.

Totodată, la data de 25.01.2010 se înregistrează din partea recurentului dovada achitării taxei judiciare de timbru împreună cu hotărâri judecătorești reprezentând jurisprudență.

Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Din examinarea actelor dosarului constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.2276 pronunțată la data de 28.08.2009 în dosar nr- al Tribunalului Cluja fost admisă excepția calității procesuale pasive a Direcția Generală a Finanțelor Publice C în ceea ce privește restituirea taxei de poluare și respinsă acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu Direcția Generală a Finanțelor Publice C-

Pentru a dispune astfel instanța a reținut că în speță nu sunt încălcate dispozițiile art.90 din Tratatul de Instituirec a Comunitățolor Europene. Astfel, se reține că potrivit dispozițiilor arătate nici un stat membru nu supune, direct sau indirect, produselor altor țări membre ale Comunității unor impozite interne de orice natură, superioare celor care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare. Or, taxa de poluare instituită de dispozițiile OUG nr. 50/2008 nu poate fi asimilată impozitelor interne, această taxă fiind percepută pentru asigurarea protecției mediului tuturor proprietarilor de autoturisme care, prin înmatricularea acestora în România, înțeleg să le utilizeze pe teritoriul României, contribuind, astfel, la poluarea mediului. Această taxă nu este percepută doar persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze în România autoturisme second-hand, importate din Uniunea Europeană, ci tuturor persoanelor care doresc să înmatriculeze și să utilizeze un autoturism, indiferent de proveniența sau de vechimea acestuia, astfel încât nu se poate susține caracterul discriminatoriu al taxei. Caracterul taxei prevăzute de dispozițiile OUG nr. 50/2008 ca fiind unul de poluare rezultă din dispozițiile art. 1 alin. 2, care enumeră categoria de programe și proiecte pentru protecția mediului care urmează a fi finanțate din sumele colectate potrivit actului normativ. Prin urmare, chiar dacă legiuitorul nu a găsit o formulă foarte potrivită prin condiționarea înmatriculării autoturismului de plata acestei taxe, acest aspect nu este de natură să o transforme într-o taxă de primă înmatriculare cum era cea prevăzută de dispozițiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal și apreciată ca nelegală de către instanțe. Nu în ultimul rând, tribunalul apreciază că nu trebuie omis nici faptul că instituirea acestei taxe a fost rezultatul negocierilor dintre România și Comisia Europeană, astfel încât nu se poate aprecia că ar contraveni legislației comunitare.

În ceea ce privește dispozițiile art. 25, 28 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene, tribunalul constată că acestea nu sunt aplicabile în speță, în condițiile în care au în vedere taxele vamale la import și la export sau taxele cu efect echivalent (art. 25), respectiv restricțiile cantitative la import precum și orice alte măsuri cu efect echivalent. Or, o taxă de poluare nu poate fi asimilată nici cu una vamală și nici cu o restricție cantitativă la import,

În consecință, se reține că în mod corect pârâta a condiționat înmatricularea autoturismului reclamantei de plata taxei de poluare reglementate de dispozițiile OUG nr. 50/2008, dispoziții care sunt compatibile cu dreptul comunitar, acțiunea formulată fiind nefondată.

Împotriva soluției arătate declarat recurs reclamantul susținând că în mod greșit a fost admisă excepția iar în urma demersului inițiat i-a fost respinsă contestația ca neîntemeiată de Direcția Generală a Finanțelor Publice în condițiile în care suma a fost virată în bugetul trezoreriei și apoi la bugetul statului iar această entitate avea calitatea procesuală.

Mai susține recurentul în ceea ce privește obligația de plată pentru taxa specială pentru autoturisme este nelegală deoarece dispozițiile art.148 alin.2 din Constitutia Romaniei, care statueaza ca prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne. 4 al aceluiasi articol prevede ca, intre alte institutii, autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din alin. 2 mentionat.

Esentialul ramane ca taxa speciala nu este perceputa pentru autoturismele deja inmatriculate in Romania, stat comunitar de la 1 ianuarie 2007, fiind perceputa numai pentru autoturismele inmatriculate in celelalte state comunitare si reinmatriculate in Romania, dupa aducerea acestora in tara.

Diferenta de aplicare a taxei demonstrata in modul aratat introduce un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse in Romania din Comunitatea Europeana in scopul reinmatricularii lor in Romania, in situatia in care acestea au fost deja inmatriculate in tara de provenienta, in timp ce pentru autovehiculele inmatriculate deja in Romania taxa nu se mai percepe cu ocazia vanzarii ulterioare.

Intre principiile dreptului comunitar, obligatorii pentru instantele judecatoresti romane, astfel cum s-a mentionat prin referirile la art. 148 alin.

2 si 4 din Constitutie, fac referiri la suprematia dreptului comunitar, in speta a art. 90 par. 1 din Tratat si conchid ca prin modificare Codului fiscal si introducerea taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, legiuitorul a incalcat in mod direct dispozitiile mentionate ale Tratatului.

Ca urmare a efectului direct al art. 90 par. 1 din Tratat pentru ordinea juridica interna a Romaniei, instanta este datoare sa constate ca art. 21412143din Codul fiscal sunt reglementari contrare si ca nu pot fi mentinute in continuare ca aplicabile in cauza de fata. fi aplicabile in dreptul intern, aceste reglementari impun concluzia ca taxa speciala achitata pentru reinmatricularea autoturismului de catre reclamanta, in cuantum de 6287 lei, a fost incasata in contul bugetului statului cu incalcarea art. 90 par. 1 al Tratatului.

unei asemenea taxe contravine arte 90 par. 1 din Tratatul CE "taxa de prima inmatriculare" (in fapt, acciza prevazuta in art. 21412143Cod fiscal sub denumirea de "taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule") intra, cu incepere de la 1 iulie 2008, intr-o noua faza a existentei sale, ca urmare a adoptarii de catre Guvern a OUG nr. 50/2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule.

Potrivit art. 14 din OUG nr. 50/2008, la data intrarii in vigoare a acestui act normativ (1 iulie 2008) se abroga art. 2141- 2143. fisc. texte ce reglementeaza taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule.

Conform art. 4 alin. 1 din Codul fiscal, orice modificare sau completare a Codului se face numai prin lege, iar in sensul art. 4 alin. 2 din acelasi act normativ, modificarile sau completarile intra in vigoare cu incepere din prima zi a anului urmator celui in care a fost adoptata prin lege.

Din analiza acestor texte, rezulta cu certitudine ca:. Nici o ordonanta de urgenta nu poate modifica Codul fiscal, pentru ca acesta se modifica numai prin lege, in sensul strict al termenului. Avand in vedere textul art. 4 alin. 2 din Codul fiscal, oricum modificarile aduse Codului fiscal (abrogarea art. 2141- 2143) nu pot produce efecte juridice mai devreme de 1 ianuarie 2009. Art. 11 din Ordonanta de urgenta nr. 50/2008 este inaplicabil litigiilor in curs de solutionare si care au ca obiect restituirea integrala a sumelor colectate in perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008.

Incasarea taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule s-a facut fara temei legal in perioada 1 ianuarie 2007 - 30 iunie 2008, o reglementare contrara dreptului comunitar neputand produce vreun efect juridic fara a se aduce atingere chiar fundamentelor Comunitatii Europene. Acesta este motivul pentru care instantele judecatoresti din Romania, intelegand faptul ca au obligatia de a aplica cu prioritate dreptul comunitar (potrivit art. 148 din Constitutia Romaniei), au dispus restituirea integrala a taxelor incasate cu incalcarea dreptului comunitar, precum si acordarea unor despagubiri pentru perioada in care sumele in cauza s-au aflat la dispozitia statului de aici ca statul R nu este in drept sa pastreze nimic din sumele incasate nelegal in intreaga perioada cuprinsa intre 1 ianuarie 2007 si 30 iunie 2008.

Nu poate opera o compensare intre sumele achitate anterior in contul bugetui statului (taxa de prima inmatriculare) si sumele care ar fi ipotetic datorate in temeiul OUG nr. 50/2008 la Fondul de mediu (taxa de poluare), intrucat cele doua prelevari au naturi juridice diferite (acciza, respectiv taxa de mediu) si sefac venit la doua componente distincte ale sistemului bugetar (bugetul de stat, respectiv bugetul Fondului de mediu).

Ilegalitatea taxei se concretizeaza sub dublu aspect: in primul rand prin raportarea articolului 148 alineatul 2 din Constitutia Romaniei la articolul 90 alineatul 1 din Tratatul Comunitatilor Europene si in al doilea rand prin faptul ca nu exista niciun act administrativ fiscal prin care aceasta taxa sa fie incasa ta.

Ce interesează este textul din Tratatul constitutiv și respectarea principiilor priorității aplicării directe a dreptului comunitar instituite de astfel prin deciziile CJCE - cauza Michel.

Prin urmare concluzionează recurentul taxa are un vădit caracter ilicit fiind în desconcordanță cu prevederile Constituției, Tratatului CE dar și cu principiile instituite în deciziile de interpretare obligatorii pentru toate statele.

Răspunzând celor invocate prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea recursului în considerarea că taxa a fost instituită în considerarea OG nr.50/2007 iar aceasta nu contravine art.90 din Tratatul CE.

Analizând recursul declarat Curtea reține următoarele.

Prin cererea introductivă recurentul a solicitat anularea deciziei emise de Direcția Generală a Finanțelor Publice C ca nelegală și restituirea taxei de poluare achitate la 18.07.2008.

În susținerea demersului a arătat că a achiziționat din spațiul comunitar un autoturism marca tip iar în momentul în care a solicitat înmatricularea i s-a cerut taxa de poluare și fiind în imposibilitatea de a înmatricula autoturismul în vederea folosirii a achitat în baza deciziei de calcul taxa de poluare în sumă de 10237 lei cu chitanța nr.- din 18.07.2008. Taxa achitată arată recurentul este discriminatorie, încalcă dispozițiile art.148 din Constituție și contravine dispozițiilor art.90 din Tratat și în principal principiilor instituite.

În acest context al încălcărilor arătate se susține de recurent că a formulat contestație iar prin deciziile emise s-a respins demersul însă reținerile organelor fiscale sunt greșite raportat la argumentele încălcării Tratatului mai sus arătat.

Plecând de la cele susținute problema ce trebuie lămurită este aceea dacă taxa de poluare prevăzută de OG nr.50/2008 (intrată în vigoare la 1 iulie 2009) în baza căreia au fost emise deciziile contestate este contrară normelor amintite.

Pentru tranșarea acestei probleme Curtea reține că referitor la natura taxei de poluare CJCE s-a pronunțat la 05.12.2006 asupra acțiunilor preliminare formulate de - și în cauzele reunite C-- și C--, ocazie cu care a statuat că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru ci pentru prima înregistrare a autoturismului pe teritoriul acelui stat membru, în vederea punerii în circulație nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din tratat ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 din Tratatul CE.

În aceste condiții, susținerea recurentului privind încălcarea art. 25 din tratat este nefondată întrucât taxa de poluare este datorată pentru punerea în circulație a autovehiculului, astfel că nu se poate susține cu temei că este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru.

Nici de o încălcarea a art. 28 din Tratat nu poate fi vorba. Conform formulei impusă în jurispudența CJCE suntmăsuri cu efect echivalentnu numai acele măsuri care tratează discriminativ, în mod deschis sau ascuns marfa străină adusă dintr-un alt stat membru dar și acelea care pornind de la conținutul efectiv al textului sunt egal aplicabile sau au același efect aparent pentru toți, iar la evaluarea acestor măsuri Curtea a stabilit că trebuie avute în vedere efectele potențiale, posibile ale acestora și nu scopul urmărit de acestea. Mai mult, Curtea a conchis că restricționările importului sau exportului sunt permise doar în situația în care în domeniu lipsesc reglementările comunitare, restricțiile sunt necesare pentru asigurarea supravegherii fiscale a corectitudinii în relațiile comerciale, pentru asigurarea protecției consumatorului, pentru protecția valorilor social-culturale naționale dacă reglementările sunt valabile în mod nediscriminatoriu pentru mărfurile din producția internă sau externă.

Atâta timp cât OUG 50/2008 nu cuprinde dispoziții privitoare la diferențierea taxei pe criterii ce ar putea fi apreciate drept măsuri cu efect echivalent nu se poate reține încălcarea art.28 din Tratat reținând că legislația națională se aplică deopotrivă bunurilor din producția internă cât și cea externă.

Obiectivul taxei este de protejare a mediului, atât prin modul de utilizare a resurselor constituite cât si prin modul de impunere. De aceea, elementele ce stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon și se poate conchide că criteriile ce stau la baza taxei au un caracter adecvat obiectivului de protejare a mediului, având în vedere ca în calculul cuantumului acesteia sunt importante emisiile de noxe toxice precum si cele de dioxid de carbon iar nu alte criterii precum valoarea de facturare. Prin urmare, întrucât taxa este stabilită în funcție de gradul de poluare si de eficienta energetica, ea are un caracter proporțional fiind stabilita într-un cuantum mai mare pe măsură ce performanțele de mediu scad.

În aceasta privință, actul normativ analizat respectiv OUG nr.50/2008 a fost adus în conformitate cu principiile jurisprudenței europene prin prevederea unei grile de depreciere ce corespunde unor valori reale de pierdere a valorii de piață si care, în plus, pot fi contestate de contribuabil dacă face dovada că autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată de grila fixă.

În concret, pe baza unor elemente precum rulajul mediu anual, starea tehnică si nivelul de dotare al autovehiculului, contribuabilul poate contesta suma de plata si obține o valoare mai mare a deprecierii. Aceasta posibilitate a contribuabilului asigură ca în toate cazurile, valoarea taxei percepute asupra unui autovehicul second-hand de import nu va depăși valoarea reziduala a taxei existente într-un autovehicul deja înmatriculat.

În ceea ce privește art. 90 din Tratat, trebuie reținut că CJCE a apreciat cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite C- și C-- că o comparație cu autoturismele second-hand plasate în circulație înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de înmatriculare (în speță, de poluare) nu este relevantă. În scopul de a asigura neutralitatea impozitării interne prin respectarea regulilor de concurență între autoturismele uzate aflate deja pe piața națională și autoturismele similare importate este necesar să fie comparate efectele taxei pentru vehiculele nou-importate dintr-un alt stat membru decât statul în cauză(în speță Ungaria) cu efectele valorii reziduale a taxei care afectează vehiculele similar înmatriculate deja în statul respectiv (Ungaria) și cărora, pentru acest scop, le-a fost deja aplicată această taxă.

S-a concluzionat că art. 90 par.l din Tratatul CE trebuie interpretat ca interzicând o taxă de poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atâta timp cât valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate.

Așa cum rezultă din cuprinsul OUG 50/2008 ( în vigoare la 1 iulie 2008), actul normativ român respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful din Tratatul CE.

Astfel, după cum se poate constata, determinarea taxei de poluare se realizează conform art. 6 pe baza unor criterii obiective - (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării - luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4 (Cota fixă de reducere prevăzută în anexa nr. 4 este stabilită în funcție de vechimea autovehiculului, de rulajul mediu anual, de starea tehnică și nivelul de dotare al autovehiculului. Cu ocazia calculului taxei vor fi acordate reduceri suplimentare față de cota fixă, în funcție de abaterile de la situația standard a elementelor care au stat la baza stabilirii cotei fixe, în condițiile prevăzute în normele metodologice de aplicare a ordonanței de urgență) astfel că exigențele stipulate de CJCE cu ocazia soluționării acțiunii preliminare în cauzele reunite 290/2005 și C-333/2005 sunt respectate.

Față de aceste împrejurări instanța reține că taxa de poluare reglementată de OUG 50/2008 nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art. 90 paragraful 1 din Tratatul CE și se poate așadar concluziona că nr.OUG 50/2008 respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 parag. 1 din Tratatul Comunității Europene.

Mai mult, așa cum rezultă din art. 8:

"(1) Atunci când un autovehicul pentru care s-a plătit taxa în România este ulterior scos din parcul auto național se restituie valoarea reziduală a taxei în conformitate cu prev. alin. (2).

(2) Valoarea reziduală a taxei reprezintă taxa care ar fi plătită pentru respectivul autovehicul dacă acesta ar fi înmatriculat la momentul scoaterii din parcul auto național.".

Așadar, atâta timp cât taxa de poluare percepută pentru prima înmatriculare se restituie atunci când autoturismul respectiv este scos din parcul auto național, nu se poate pretinde o discriminare față de autoturismele pentru care această taxă nu s-a perceput deoarece existau în parcul auto național la data adoptării actului normativ, atâta timp cât pentru acestea taxa nu a fost plătită și evident nici nu se poate pune problema restituiri ei.

Prin urmare față de cele arătate reținerile primei instanțe nu pot fi considerate greșite.

Greșite nu sunt nici reținerile instanței referitor la aspectul privind calitatea părții adverse din punct de vedere al organului competent să restituie taxa de poluare dat fiind că aceasta intră în fondurile agenției de mediu.

Calitatea autorității intimate poate fi avută în vedere doar din punct de vedere al actelor emise în limitele competenței sale iar acest aspect a fost avut în vedere de prima instanță.

Așa fiind, față de toate considerentele de fapt și de drept mai sus expuse, cum hotărârea instanței de fond este legală și temeinică, iar motivele de recurs invocate nu au fost găsite întemeiate, prezentul recurs urmează a fi respins ca nefondat având în vedere și dispozițiile art. 312 alin. 1 teza a II-a pr.civ. în referire la art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, cu consecința menținerii în întregime a sentinței atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge recursul declarat de împotriva sentinței civile nr.2276 din 28.08.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 27 ianuarie 2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Gabriel Adrian Năsui, Maria Hrudei Floarea

- - - - - -

GREFIER

-

Red./

4 ex./02.02.2010.

Președinte:Gabriel Adrian Năsui
Judecători:Gabriel Adrian Năsui, Maria Hrudei Floarea

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 183/2010. Curtea de Apel Cluj