Anulare act de control taxe și impozite. Sentința 186/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

- Secția de contencios Administrativ și Fiscal

SENTINȚA CIVILĂ NR.186/F/-.Dosar nr.983/64/F/-./2008

Ședința publică din data de:-26 2008

PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă- - -- JUDECĂTOR 2: Alina Poschină

-- -- grefier

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii formulate în temeiul Legii contenciosului administrativ și fiscal de către reclamanta" și "-, în contradictoriu cu pârâta Direcția Fiscală, având ca obiect "anulare act de control taxe și impozite".

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedură îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Dezbaterile în cauza de față au avut loc pe fond în ședința publică din data de 19 2008, dacă când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentință.

Pentru a da posibilitatea părților de a depune concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 26 2008.

Se constată depuse la dosar, prin serviciul Registratură al instanței, concluzii scrise formulate de reclamanta -" și -"-

Față de actele și lucrările dosarului, coroborate cu motivele acțiunii și cu probele administrate, instanța, în urma deliberării, a pronunțat următoarea hotărâre:

CURTEA:

Asupra acțiunii civile de față:

Constată că, prin cererea înregistrată pe rolul Curții de APEL BRAȘOV, sub numărul -, reclamanta " și "-B, a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția Fiscală B, anularea Deciziei de impunere nr.-/-, a Deciziei de impunere nr.-/- și a Dispoziției nr.124/12.09.2008.

În motivare, reclamanta a arătat că are sediul social și își desfășoară întreaga sa activitate în interiorul parcului industrial Pro R, așa cum acesta este delimitat prin nr.HG1019/2004, fiind scutit de plata impozitelor.

Potrivit dispozițiilor art.250 (1), pct.9 și art.257 (1), lit. 1 din Legea nr.571/2003, prin efectul legii, nu se datorează impozit pe clădirile si terenurile aflate in interiorul parcurilor industriale.

Încălcând dispozițiile legale exprese, pârâta Direcția Fiscala Bap rocedat la emiterea deciziilor de impunere menționate, in vederea perceperii impozitului pe clădirile si terenurile aflate in proprietatea reclamantei.

Împotriva Deciziilor de impunere menționate, reclamanta a formulat contestație administrativa, in temeiul art. 205-207 din nr.OG 92/2003, invocând art.250 si art.257 Cod fiscal si solicitând anularea deciziilor ca fiind nelegale. Prin Dispoziția nr.124/12.09.2008, pârâta Direcția Fiscala a respins contestația ca neîntemeiată.

Reclamanta a susținut că pârâta Direcția Fiscala a folosit sintagma "potrivit legii" din textul art.250 și art.257 Cod fiscal interpretând-o extensiv, în sensul că s-ar referi la regimul acordării ajutorului de stat. Însă, urmând interpretarea teleologică a textului de lege, această sintagmă "potrivit legii" se refera la regimul juridic de constituire si funcționare a parcurilor industriale si nu la regimul acordării ajutorului de stat. O interpretare contrara, in sensul ca aceste scutiri s-ar acorda numai cu îndeplinirea unor alte condiții sau formalități, prevăzute de alte acte normative, ar fi de natura sa contravină normei cu caracter special si imperativ prevăzuta tocmai de art.l alin (3) Cod fiscal, in care se precizează:"in materie fiscala, dispozițiile Codului Fiscal prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, in caz de conflict intre acestea, aplicându-se dispozițiile Codului Fiscal."Acest articol, in conformitate cu caracterul si spiritul normei fiscale, este de stricta interpretare.

Reclamanta a precizat că, în același sens sunt și Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, potrivit cărora:"Pentru încadrarea terenurilor parcurilor industriale, prevăzute la art. 257 lit.din Codul Fiscal, se vor avea în vedere prevederile nr.OG65/2001 privind constituirea și funcționarea parcurilor industriale."

Reclamanta a mai arătat că ajutorul de stat trebuie să aibă un caracter specific și să fie acordat nominal. Măsura scutirii de la plata impozitului a societăților care își desfășoară activitatea în cadrul parcurilor industriale, nu poate fi considerat ajutor de stat, deoarece are un caracter general.

Astfel, această scutire nu distorsionează sau amenință să distorsioneze concurența printr-o favorizare selectivă.

De altfel, și Parlamentul României prin adresa nr.22/39/26.02.2008 a arătat în mod expres si neechivoc faptul că scutirile prevăzute de Codul Fiscal"operează de drept prin efectul legii, nediscriminatoriu în cazul tuturor clădirilor și terenurilor care se încadrează în situațiile respective și nu reprezintă măsuri de natura ajutorului de stat."

Reclamanta a concluzionat, arătând că aceste facilități nu au fost acordat în mod individual și / sau discriminatoriu, astfel că nu pot fi asimilate noțiunii de "ajutor de stat".

Pârâta Direcția Fiscală Bad epus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În motivare, a arătat că facilitățile fiscale constând în scutirea de la plata impozitului pe clădiri și pe teren, reprezintă ajutor de stat și sunt supuse notificării, potrivit OUG nr.117/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat.

Pârâta a invocat prevederile art.1 alin.5 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, potrivit cărora "orice măsură de natură fiscală care constituie ajutor de stat se acordă potrivit dispozițiilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.l17/2006 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.137/2007".

Pârâta a susținut că, urmare a aderării României la Uniunea Europeană, reglementările comunitare au caracter obligatoriu și se aplică cu prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.

La dosar, s-au depus următoarele înscrisuri: Ordinul nr.255 din 3 iunie 2004, Ordinul nr.592/14 aprilie 2005, Sentința civilă nr.3175/2006 a Curții de Apel București, Decizia nr.1902/3 aprilie 2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție, Sentința civilă nr.1044/31 mai 2005 Curții de Apel București, nr.OG65/2001, nr.OUG115/2003, nr.HG1019/2004, adresele nr.-/04.09.2007, nr.-/18.01.2007, nr.-/15.03.2007 emise de Ministerul Economiei și Finanțelor, adresa nr.22/39/26.02.2008 emisă de Parlamentul României, practică judiciară, Dispoziția nr,124/12.09.2008 emisă de Direcția Fiscală B, Deciziile de impunere nr.-/- și nr.-/-, contestația formulată împotriva acestora,corespondența purtată de pârâtă cu Consiliul Concurenței.

Analizând probele administrate în cauză, instanța constată că acțiunea promovată de reclamanta " și -"-B, este întemeiată.

Prin Decizia de impunere nr.-/- din 20 iunie 2008 emisă de Direcția Fiscală B, s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația de a achita suma de 105.023 lei cu titlu de impozit pe teren, iar prin Decizia nr.-/- din 20 iunie 2008, s-a stabilit în sarcina reclamantei obligația de a achita suma totală de 803.478 lei, cu titlu de impozit pe clădiri.

Reclamanta a formulat contestație împotriva acestor decizii, contestație care a fost respinsă prin Dispoziția nr.124/12.09.2008 emisă de Direcția Fiscală B, cu motivarea că scutirea de la plata impozitelor pe teren și clădiri, îmbracă forma unui ajutor de stat.

Instanța constată că potrivit art.250, pct.9 din Codul fiscal sunt scutite de la plata impozitului clădirile din parcurile industriale, științifice și tehnologice, iar potrivit art.257, pct.1 din același act normativ sunt scutite de la plata impozitului terenurile pe care sunt situate parcurile industriale, științifice și tehnologice.

Aceste prevederi legale au reglementat scutirea de la plata impozitului a clădirilor și terenurilor aparținând parcurilor industriale, care potrivit art.1, pct. 2 din Ordonanța Guvernului nr.65/2001 privind construirea și funcționarea parcurilor industriale, reprezintă o zonă delimitată, în care se desfășoară activități economice, de cercetare științifică, de producție industrială și servicii, de valorificare a cercetării științifice și de dezvoltare tehnologică într-un regim de facilități specifice, în vederea valorificării potențialului uman și material al zonei.

Simpla afirmație că scutirea de la plata impozitului pe clădiri și terenuri acordată parcurilor industriale reprezintă ajutor de stat care contravine prevederilor art. 87 - 89 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene, nu poate fi reținută de curte, atâta timp cât dispozițiile art.250 pct.9 și 257 pct.l din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, sunt în vigoare, respectiv nu au fost abrogate și nici constatate neconstituționale iar, Curtea Europeană de Justiție nu a constatat prin nici o hotărâre incompatibilitatea acestor dispoziții cu normele de drept comunitar.

Un argument în plus că prin această scutire nu se acordă, de fapt, un ajutor de stat, care ar contraveni prevederilor art. 87 și 88 din Tratatul Comunității Europene este acela că scutirea vizează toate parcurile industriale, științifice și tehnologice, nu doar anumite parcuri.

De asemenea, nu s-a constatat și nu s-a dovedit că prin această scutire se denaturează sau există amenințarea că se denaturează concurența pe piață, ori că ar fi afectate schimburile comerciale dintre statele comunitare.

Pentru aceste considerente, instanța va admite acțiunea și va dispune anularea Deciziei de impunere nr.-/- din 20 iunie 2008, Deciziei de impunere nr.-/- din 20 iunie 2008 și a Dispoziției nr.124/12 septembrie 2008 emise de Direcția Fiscală a Municipiului

Pentru aceste motive,

În Numele Legii,

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de reclamanta " și -" (cu sediul în B,-, jud.B), în contradictoriu cu pârâtaDirecția Fiscală(cu sediul în B,-, jud.B).

Dispune anularea Deciziei de impunere nr.-/- din 20 iunie 2008, Deciziei de impunere nr.-/- din 20 iunie 2008 și a Dispoziției nr.124/12 septembrie 2008 emise de Direcția Fiscală a Municipiului

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 2008.

Președinte,

- - -

Grefier,

- -

Red.:-/15.12.2008

Dact.:-/6 ex./15.12.2008

Președinte:Clara Elena Ciapă
Judecători:Clara Elena Ciapă, Alina Poschină

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act de control taxe și impozite. Sentința 186/2008. Curtea de Apel Brasov