Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 2/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 2/R/2009 Dosar nr-
Ședința publică din data de 8 ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă JUDECĂTOR 2: Georgeta Bejinaru Mihoc
- - - - - președinte secție
- - judecător
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta " GRUP" împotriva încheierii de ședință din 13 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect suspendare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 6 ianuarie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, în vederea depunerii de concluzii scrise și a deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de azi, 8 ianuarie 2009.
CURTEA
Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 13 octombrie 2008 de Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, s-a respins cererea de suspendare a procesului-verbal nr. 10077/30.04.2008 de constatare a insolvabilității încheiat de Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B, formulată de reclamanta GRUP cu sediul în B, în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut următoarele considerente:
Din interpretarea coroborată a prevederilor art. 15 al. 1 și art. 14 al. 1 din. 554/2004, pentru suspendarea executării unui act administrativ, pe lângă cerința inițierii procedurii de anulare a actului administrativ, este necesar a fi întrunite, cumulativ, alte două condiții: existența unui caz bine justificat și iminența producerii unei pagube care, astfel, poate fi prevenită. Cele două condiții, prin tonul lor restrictiv-imperativ, denotă caracterul de excepție al măsurii suspendării executării actului administrativ, presupunând, așadar, dovedirea efectivă a unor împrejurări conexe regimului administrativ aplicabil actului atacat, care să fie de natură a argumenta existența "unui caz bine justificat" și a "iminenței producerii pagubei".
Chiar dacă prin actul contestat s-a stabilit insolvabilitatea reclamantei și poate fi declanșată procedura insolvenței, aceasta din urmă doar o posibilitate, neexistând certitudinea că se va întâmpla acest lucru, așa încât lipsește condiția iminenței producerii unei pagube.
Deși reclamanta a susținut că starea de insolvabilitate a fost înscrisă in Arhiva Electronică de garanții Mobiliare a Camerei de Comerț și Industrie B, instanța reține că in Arhiva Electronică s-au înscris debitele stabilite de pârâtă, in temeiul unor titluri executorii, conform înscrisurilor aflate la dosar.
După cum a arătat și pârâta și văzând și dispozițiile art. 176 din Nr.OG 92/2003 privind Codul d e Procedură Fiscală, procesul-verbal de insolvabilitate este un înscris care atestă o stare de fapt. Dispozițiile legale din Nr.OG 92/2003 privind Codul d e Procedură Fiscală nu-i conferă alte efecte.
Raportat la considerentelor expuse, in temeiul dispozițiilor art. 14, 15 din Legea contenciosului administrativ Nr. 554/2004 și 215 al. 2 din Nr.OG 92/2003 privind Codul d e Procedură Fiscală, a fost respinsă cererea de suspendare formulată de reclamantă.
Împotriva acestei încheieri, a declarat recurs, în termen legal, reclamanta solicitând admiterea recursului, modificarea încheierii atacate, în sensul admiterii cererii de suspendare a procesului verbal de insolvabilitate nr. 10077/30 aprilie 2008 emis de pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului
În motivare, recurenta a arătat că încheierea atacată este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Astfel s-a arătat că, instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea dispozițiilor art. 129 alin. 4 si 5 Cod procedură Civilă, in sensul ca nu si-a exercitat rolul activ si nu a cercetat înscrisurile de la dosar pentru a se pronunța asupra hotărârii de suspendare a executării actului administrativ - fiscal, respectiv a procesiuni-verbal de constatare a insolvabilității nr. 10077/30.04 2008.
Mai mult instanța de fond s-a pronunțat asupra cererii de suspendare a executării actului administrativ - fiscal, respectiv a procesului-verbal de constatare a insolvabilității ni. 10077/30.04 2008 fără a analiza și fără a stărui in administrarea probei cu înscrisuri constând in depunerea copiei după bilanțul contabil la 31.12,2007 de unde și-ar fi format convingerea ca activele societății erau mai mari decât presupusul pasiv al societății si astfel practic fiind imposibila declanșarea stării de insolvabilitate.
Recurenta a susținut că există o îndoială puternică asupra legalității actului atacat. Din cuprinsul procesului verbal de insolvabilitate rezultă că activul este mai mare decât presupusul pasiv, astfel că nu se poate declanșa starea de insolvabilitate a societății.
Recurenta a învederat că publicarea presupuselor creanțe fiscale în Arhiva Electronică de garanții Reale Mobiliară (depuse la dosarul de fond) s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art. 4 alin. 2 din Legea 161/2003 potrivit căruia - " obligațiile bugetare stabilite prin titlurile de creanță ( în speță de față decizia de impunere nr. 71/07.02.2008) împotriva cărora contribuabilul a exercitat căile de atac prevăzute de lege nu sunt făcute publice până la soluționarea cailor de atac", dovedind astfel reaua credință a organului fiscal.
Publicarea acestor presupuse creanțe s-a făcut in baza titlurilor executorii nr. 6031/06.03.2008 dar care fac referire la decizia de impunere nr. 71/07.02.2008, decizie in baza căreia s-a întocmit procesul-verbal de constatare a insolvabilității, decizie care a fost contestată și care face obiectul dosarului nr. nr- aflat pe rolul Tribunalului Brașov și obiectul dosarului nr- aflat pe rolul Curții de APEL BRAȘOV, astfel încât s-a dovedit și prejudiciul moral permanent creat asupra societății prin crearea unei imagini neadevărate de izolare economică și inducerea unei imagini de societate falimentară.
Intimata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului Bad epus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
În motivare aceasta a arătat că instanța de fond a reținut în mod legal și temeinic că prin actul administrativ s-a constatat doar o stare de fapt, fără nici o consecință păgubitoare asupra contribuabilului, lipsind condiția iminenței producerii unei pagube.
Procesul verbal de constatare a insolvabilității nu poate fi pus în executare, întrucât nu se stabilesc obligații de plată în sarcina contribuabilului, ci doar se atestă o stare de fapt, trecându-se într-o evidență distinctă.
Această stare de fapt, este stabilită în urma îndeplinirii condițiilor prevăzute de legiuitor și nu are ca efect punerea în executare a respectivului proces - verbal de constatare a insolvabilității, astfel că practic cererea de suspendare este fără obiect.
Motivele invocate de reclamantă sunt pur formale, cât timp starea de insolvabilitate este rezultatul voinței contribuabilului, în condițiile în care nu achită debitele la bugetul statului și acestea nu pot fi valorificate pe calea executării silite.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, instanța de control judiciar constată că recursul promovat împotriva încheierii de ședință pronunțată la data de 13 octombrie 2008 de Tribunalul Brașov este fondat.
În mod eronat a reținut instanța de fond faptul că procesul verbal de insolvabilitate este un înscris care atestă o stare de fapt, motiv pentru care nu se impune suspendarea efectelor acestuia.
Acest proces verbal de insolvabilitate este un act administrativ fiscal, care atestă, așa cum rezultă din însăși denumirea sa, starea de insolvabilitate a contribuabilului, în speță recurenta reclamantă .
Această stare de insolvabilitate produce efecte și consecințe juridice care afectează activitatea și imaginea societății comerciale și care generează un anumit comportament al organului fiscal (publicitatea stării de insolvabilitate, declanșarea procedurii de insolvență, executarea silită).
Art. 14 din Legea nr. 554/2004 reglementează posibilitatea suspendării actelor administrative atacate până la pronunțarea instanței de fond în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, o dată cu sesizarea în condițiile art. 7 autorității publice care a emis actul.
Situația de față este cea prevăzută de art. 15 din Legea nr. 554/2004, cererea de suspendare fiind introdusă o dată cu cererea adresată instanței competente pentru anularea actului atacat.
Instanța va analiza îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 15 din Legea nr. 554/2004 respectiv existența " cazului bine justificat și a pagubei iminente".
Potrivit art. 2 alin.1 lit. t din Legea nr.554/2004 sunt cazuri bine justificate " împrejurările legate de starea de fapt și de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ ", iar potrivit art. 2 alin. 1 lit. ș din același act normativ paguba iminentă este "prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public".
Astfel, admiterea cererii de suspendare este condiționată de dovedirea unor motive bine justificate și a unei pagube iminente ce ar putea leza patrimoniului recurentei reclamante. Cele două condiții trebuie îndeplinite cumulativ, ele determinându-se reciproc, neputându-se vorbi despre "caz bine justificat" fără "a exista pericolul producerii unei pagube".
Cazul bine justificat este determinat de îndoiala asupra legalității actului atacat, respectiv asupra realității stării de insolvabilitate a recurentei.
Condiția producerii unei pagube iminente este, de asemenea, îndeplinită deoarece prin publicarea procesului verbal de insolvență în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare se aduce un prejudiciu de imagine a recurentei care se răsfrânge asupra activității sale comerciale, respectiv asupra relațiilor cu partenerii de afaceri.
Instanța va avea în vedere și nr. R (89) 8 din 13.09.1989 a Comitetului de Miniștri din cadrul Comisiei Europei care a considerat că este de dorit să se asigure persoanelor o protecție jurisdicțională provizorie în funcție de împrejurările concrete ale cauzei, pentru a nu cauza acestora un prejudiciu ireparabil și pe care echitatea îl impune ca fiind de evitat în măsura posibilului.
Pentru considerentele arătate, constatând că sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 15 din Legea nr. 554/2004, instanța va admite cererea de suspendare a executării actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei având ca obiect anularea acestui act administrativ fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D EC IDE:
Admite recursul declarat de recurenta GRUP, cu sediul în B,-, împotriva încheierii de ședință pronunțată la data de 13 octombrie 2008 de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-.
Modifică în tot încheierea atacată, în sensul că:
Admite cererea formulată de reclamanta GRUP de suspendare a executării procesului verbal de insolvabilitate nr. 10077/30 aprilie 2008 emis de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunii în anularea acestui act administrativ fiscal.
Obligă intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B să plătească recurentei GRUP suma de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 ianuarie 2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - ---
Grefier
Red. C- 8.01.2009
Dact. - 15.01.2009/2 ex.
Jud. fond.
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă, Georgeta Bejinaru Mihoc
