Anulare act de control taxe și impozite. Sentința 205/2009. Curtea de Apel Craiova

Comentarii

0

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

SENTINȚA Nr. 205

Ședința publică de la 29 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gabriel Viziru

Grefier - -

XXXXX

Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la 22 MAI 2009, privind acțiunea formulată de - SRL - C,.1-3-5,.5,.13, D în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE D - C, 2, D, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.

La apelul nominal au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică de la 22 mai 2009, când cei prezenți au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi și care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vedere deliberării și pentru a se depune concluzii scrise de părți a amânat pronunțarea pentru data de 29 mai 2009.

C RTEA

Asupra acțiunii de față;

Prin cererea adresată acestei la data de 08.07.2008 reclamanta - SRL în contradictoriu cu Direcția Generală a Finanțelor Publice D, a solicit, anularea Raportului de Inspecție fiscală nr. 5117/31.10.2007, a Deciziei de impunere nr. 5117/31.10.2007, precum și a Deciziei nr. 27/03.03.2008.

În motivarea cererii s-a arătat în esență că prin Raportul de Inspecție fiscală nr. 5117/31.10.2007 și Decizia de impunere nr. 5117/31.10.2007, s-a stabilit de către pârâtă în sarcina reclamantei obligația fiscală în sumă de 797.179 lei, reprezentând impozit pe profit suplimentar, impozit pe veniturile obținute în România de nerezidenți, precum și obligații fiscale accesorii.

La data de 17.12 2007, împotriva celor două acte de control reclamanta formulat și depus la DGFP contestația înregistrată sub nr. -, în temeiul art. 205 și urm. Cod Procedură Fiscală.

Prin Decizia nr. 27/03.03.2008 a fost respinsă ca neîntemeiată contestația formulată de reclamantă.

În drept s-au invocat în temeiul art. 1 alin. (1), art. 11, alin. (1), lit. a și art. 10, alin. (1), din Legea 554/2004.

La data de 16.10.2008 reclamanta și-a precizat motivarea acțiunii în sensul că a solicitat anularea actelor administrativ-fiscale pentru următoarele motive:

Referitor la anul 2003:

- greșita apreciere ca fiind nedeductibilă a sumei de 115.140 lei, relativ la contractul nr. 3/2003 încheiat cu - SRL;

- greșita apreciere ca fiind nedeductibilă a sumei de 254.214,5612 lei, reprezentând cheltuieli din diferențele de curs valutar;

- greșita determinare a impozitului pe veniturile persoanelor nerezidente aferent anului fiscal 2003, privitor la factura 2003-2/1.07.2003 și factura 2003-3/20.12.2003.

Referitor la anul 2004:

- nelegala apreciere ca fiind nedeductibilă a sumei de 417.893,4007 lei, reprezentând cheltuieli pentru înființarea culturii de cereale pentru anul agricol 2004-2005;

- nelegala apreciere cu privire la micșorarea rulajului creditor al contului 21 - Profit și pierdere - cu suma de 950.479,9870 lei;

- nelegala apreciere ca fiind nedeductibilă a sumei de 345.115,16 lei, reprezentând costul arendei pentru anul agricol 2003-2004;

- nelegala apreciere ca fiind nedeductibilă a sumei de 100.024 lei, reprezentând rata a doua la contractul de colaborare nr. 3/2003 și rata întâi la contractul 4/2004.

Referitor la anul 2005:

- greșita apreciere ca fiind nedeductibilă a sumei de 61.644 lei, reprezentând cheltuieli efectuate în baza contractelor de colaborare nr. 3 și nr. 4, încheiate cu - SRL.

Referitor la anul 2006:

- greșita apreciere ca fiind nedeductibilă a sumei de 205.620 lei, reprezentând cheltuieli efectuate în baza contractului de concesiune a terenului din localitatea;

- greșita apreciere ca fiind nedeductibilă a sumei de 145.932,71 lei, reprezentând cheltuieli efectuate în baza facturii 2003-2/2006/1.08.2006;

- greșita apreciere ca fiind nedeductibilă a sumei de 175.717 lei, reprezentând cheltuieli efectuate în baza contractelor de colaborare nr. 3 și nr. 4, încheiate cu - SRL;

- neobservarea de către organul de control, cu consecințele fiscale nelegale, a două operațiuni artizanale de la finele anului fiscal 2006, respectiv majorarea artificială a profitului societății cu suma de 260.758,90 lei, dar și a obligațiilor față de creditori cu aceeași sumă, operațiuni însoțite de obligațiile fiscale aferente.

La data de 13 nov. 2008 pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului D, a formulat întâmpinare solicitând respingerea acțiunii formulate în cauză.

Motivând întâmpinarea pârâta a susținut că reclamanta a solicitat anularea actelor de control motivat de concluziile unui raport de expertiză contabilă extrajudiciar depus la dosar, fără a prezenta toate actele pe care si-a întemeiat cererea.

S-a precizat și că nici în timpul inspecției fiscale și nici în procedura prealabilă petenta nu a pus la dispoziția organului fiscal acte care sa susțină punctul său de vedere, astfel că, concluziile raportului de inspecție și ale deciziei de impunere sunt temeinice și legale raportat la documentele contabile existente la data controlului și care au fost avute in vedere de către control.

S-a arătat și că, deși se solicită anularea în totalitate a deciziei de impunere chiar prin concluziile raportului de expertiză extrajudiciară se recunoaște că o parte din sumele stabilite în sarcina contestatoarei sunt datorate.

Punctual, față de motivele invocate în acțiunea precizată, s-au susținut concluziile actelor administrative.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 115 si urm. Cod procedură civilă.

La termenul din data de 29.01.2009 în cauză s-a încuviințat efectuarea unei expertize contabile încuviințându-se obiectivele propuse de către reclamantă pentru aceasta, obiective ce au fost însușite și de către pârâtă.

Raportul de expertiză a fost depus la dosarul cauzei la data de 18.03.2009 și împotriva acestuia ambele părți au formulat obiecțiuni ce au fost încuviințate prin încheierea din 17 aprilie 2009 și la care expertul a răspuns la data de 14.05.2009.

Analizându-se cererile și apărările părților în raport de probatoriul administrat în cauză se reține că acțiunea reclamantei este întemeiată în parte și urmează a fi admisă pentru următoarele considerente:

În fapt se reține că prin Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare nr. 5.117/31.10.2007. emisă în baza Raportului de inspecție fiscală nr. 5.117/31.10.2007 organul de inspecție fiscală al D - Activitatea de Control Fiscal - a stabilit următoarele:

- diferența suplimentara impozit pe profit - 467.264 lei

- accesorii aferente - 282.399 lei

- impozit pe veniturile obținute din România de

- persoane fizice - 33.734 lei

- accesorii aferente - 13.782 lei

Total - 797.179 lei

Această decizie de impunere a fost menținută prin respingerea contestației formulate pe cale administrativă de reclamantă potrivit Deciziei nr. 27/03.03.2008 a DGFP D avându-se în vedere următoarele argumente:

Referitor la impozitul pe profit, perioada de verificare a cuprins intervalul 01.01.2003-31.12.2006.

Referitor la anul 2003, în fapt, în luna octombrie 2003. contestatoarea a achitat către & suma de 115.140 lei. în baza contractului de colaborare nr. 03/08.10.2003 al cărui obiect l-a constituit punerea la dispoziție de către & a unui tractor Case, in scopul utilizării acestuia pe o perioada de trei ani. pentru suma de 115.140 lei.

Organul de soluționare a contestațiilor a reținut ca societatea contestatoare a înregistrat în luna octombrie 2003. în contul 612 "cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile", toată suma de 115.140 lei. aferentă întregii perioade de trei ani, fără a avea la bază documente legal întocmite, respectiv, factura fiscală sau alte documente din care să rezulte că prestația a fost efectuată - rapoarte de lucru, persoanele care au deservit transportul, ruta pe care s-a efectuat prestarea, foi de parcurs.

S-a avut în vedere și că deși societatea contestatoare susține că organul de control nu a luat în considerare factura emisă de &, în sumă de 115.140 lei, întocmită în baza contractului de colaborare nr. 03/08.10.2003, nu prezintă nici o dovadă în acest sens.

S-a arătat și că în data de 08.10.2007, organul de control a efectuat inventarierea mijloacelor fixe ale societății contestatoare, constatându-se faptic numai trei tractoare tip Case, corespunzător numărului de tractoare înregistrate în evidența contabilă a societății.

În această situație, organul de soluționare a contestațiilor a reținut că nu există alt tractor care să facă obiectul contractului de colaborare nr. 3/08.10.2003, încheiat cu &

În drept, s-a reținut ca incidente Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, art. 9 alin. (7) lit. j) și s) și nr.HG 859/2002 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit, pct. 9.14, de aplicare a art. 9.

De asemenea, în fapt, s-a reținut că în cursul anului 2003, societatea reclamantă a înregistrat diferențe de curs valutar aferente datoriilor în valută, în debitul contului 665 "cheltuieli din diferențe de curs valutar", în corespondență cu creditul contului 455 "asociați conturi curente, în sumă de 254.215 lei.

Având în vedere art. 10 alin. (1), (2) si (3) din Legea nr. 414 2002 privind impozitul pe profit și nr.HG 859/2002 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit, pct. 10.6. organul de soluționare a contestațiilor a reținut că. în urma calculării de către organul de inspecție fiscală a gradului de îndatorare a capitalului a rezultat că acesta este mai mare decât 1, fapt pentru care, potrivit temeiurilor legale precizate, diferențele de curs valutar înregistrate de societatea contestatoare, în valoare de 254.215 lei. aferente împrumuturilor în valută, sunt deductibile din punct de vedere fiscal în limita a 10% din veniturile totale înregistrate de societatea contestatoare.

Referitor la anul 2004, în fapt, pentru cultura de cereale aferentă anului agricol 2004-2005, societatea contestatoare a efectuat cheltuieli pentru înființarea acesteia înregistrate în contul 6022. 6024, 6025, 6028 - "cheltuieli cu materiale consumabile" și cheltuieli privind amortizarea în contul 6811 - "cheltuieli cu amortizarea" în sumă totală de 417.893 lei.

Organul de soluționare a contestațiilor a reținut că în urma verificării de către organul de control a activelor circulante inventariate și evaluate la finele anului, s-a constatat că societatea reclamantă nu a inventariat și nu a evaluat cultura de cereale la nivel de cost efectiv prin conturile corespondente și nu a înregistrat în contul 711 "venituri din producția stocată" suma de 417.893 lei.

În drept, s-a reținut incident nr.306/2002 pentru aprobarea contabile simplificate, armonizate cu directivele europene. Secțiunea 5. pct. 4.65.

Astfel, s-a constatat că organul de control a procedat în mod corect la inventarierea valorică a culturii de prin calcularea acesteia la nivelul costurilor efective, cu înființarea culturilor până la data de 31.12.2004 și, de asemenea, a determinat legal cheltuielile de înființare și întreținere a culturii de cereale prin colectarea soldurilor înscrise în evidența contabilă a reclamantei în conturile corespondente de cheltuieli, prin însumarea cărora s-a determinat la finele anului un cost total efectiv în sumă de 417.893 lei.

În conformitate cu nr. 306/2003 pentru aprobarea contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, organul de soluționare a contestațiilor a reținut ca în mod legal costul efectiv pentru înființarea și întreținerea culturii de cereale a fost considerat de către organul de control ca nivel valoric al producției stocate de înregistrat in contul 711 "venituri din producția stocată".

- De asemenea, în fapt. în cursul anului 2004, s-a reținut de către organul de soluționare a contestațiilor că societatea reclamantă a micșorat rulajul creditor al contului 121 "profit și pierdere" în corespondență cu debitul contului 711 "Venituri din producția stocată" prin stornarea sumei de 950.480 lei aferentă lunilor iulie, septembrie și noiembrie 2004, fără a avea la bază documente justificative.

S-a reținut că urmare a acestor înregistrări, profitul impozabil înregistrat în contul 121 a fost denaturat, în sensul ca în balanța contabilă întocmită la data de 31.12.2004 a fost evidențiată pierdere în suma de 324.435 lei.

În drept, s-au reținut ca incidente art. 6 art. 19 alin. (1) Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările si completările ulterioare și nr. 306/2002 pentru aprobarea contabile simplificate armonizate cu directivele europene. Secțiunea 5, pct. 5.9.

Astfel, organul de soluționare a contestațiilor a apreciat că organul de control a stabilit în mod legal rulajul creditor al contului 121 "profit și pierdere" în sumă de 2.417.864 lei față de 1.781.156 lei. înregistrat de societate și, in consecință, pierderea înregistrată de contestatoare nu se justifică.

- În fapt, în anul 2004. societatea contestatoare a înregistrat in debitul contului 612 "cheltuieli privind redevențele, locațiile de gestiune și chiriile", în corespondentă cu creditul contului 462 "creditori diverși", contravaloare arendă în sumă de 693.803 lei, din care s-a achitat în anul 2004 suma de 345.373 lei. În anul 2005, din arenda aferentă anului 2004, s-a achitat suma de 3.315 lei, rămânând un sold de 345.115 lei care nu a fost achitat până la data controlului.

Referitor la suma de 345.115 lei, organul de soluționare a contestațiilor a reținut ca nici în luna decembrie 2005 și nici pânî la 30.11.2006, aceasta suma nu este justificată prin existenta unor balanțe analitice din care să rezulte persoanele cărora societatea le datorează suma de 345.115 lei.

Contestatoarea a argumentat că suma de 345.115 lei din creditul contului 462 se justifică prin tabelele de arendă cu persoanele care nu și-au ridicat contravaloarea arendei până la 31.12.2004, în produse finite sau bani, dar organul de soluționare a contestațiilor a reținut că petenta nu prezintă dovezi concrete în susținerea cauzei.

În drept, s-a reținut ca incidentă Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, art. 21 alin. (4) lit. f) și art. 19 alin. (1).

Având în vedere temeiurile legale precizate mai sus, organul de soluționare a contestațiilor a apreciat ca fiind legală constatarea organului de control de a considera ca nedeductibilă fiscal suma de 345.115 lei. înregistrată pe cheltuieli de exploatare ale anului 2004, întrucât contestatoarea nu a prezentat documente din care sa rezulte realitatea acestei sume, înregistrată ca o datorie.

- În luna septembrie 2004, societatea contestatoare a achitat către & suma de 184.932 lei, în baza contractului de colaborare nr. 04/01.09.2004, sumă înregistrată în debitul contului 471 "cheltuieli înregistrate în avans" și considerată de către organul de control ca plată necuvenită.

Organul de soluționare a contestațiilor a reținut ca obiectul contractului de colaborare nr. 04/01.09.2004 l-a constituit punerea la dispoziție de către & de utilaje agricole, în scopul utilizării acestora pe o perioadă de trei ani, pentru suma de 15.000 euro anual.

De asemenea, s-a reținut faptul ca suma de 184.932 lei a fost înregistrată drept cheltuială deductibilă de către societatea contestatoare fără a avea la bază documente legal întocmite, respectiv, factură fiscală sau alte documente din care să rezulte că prestația a fost efectuată.

În drept, s-au reținut ca incidente Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, art. 21 alin. (4) lit. f).

S-a arătat și că în data de 08.10.2007, organul de control a efectuat inventarierea mijloacelor fixe ale societății contestatoare, constatându-se faptic numai trei tractoare tip Case, corespunzător numărului de tractoare înregistrate în evidenta contabilă a societății. În aceasta situație, organul de soluționare a contestațiilor a reținut că nu există alt tractor sau utilaj agricol care să facă obiectul contractelor de colaborare nr. 3/2003 și nr. 4/2004. încheiate cu &

În consecință, organul de soluționare a contestațiilor a apreciat ca fiind legale constatările organului de control potrivit cărora suma de 184.932 lei reprezentând închirierea de către societatea contestatoare a unui tractor Case și utilaje agricole, în scopul utilizării acestora pe o perioada de trei ani, nu se admite la deducere întrucât contestatoarea nu a prezentat documente din care să rezulte că tractorul și utilajele respective au fost închiriate de la & și utilizate în mod efectiv.

Referitor la anul 2005, în fapt, societatea contestatoare a înregistrat în evidența contabilă în contul 612.1 "cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile" în corespondență cu creditul contului 471 "cheltuieli înregistrate în avans", suma de 61.644 lei. în baza contractelor de colaborare nr. 03 și nr. 04 încheiate cu &

Organul de soluționare a contestațiilor a reținut că suma de 61.644 lei a fost înregistrată drept cheltuială deductibilă de către societatea contestatoare fără a avea la bază documente legal întocmite, respectiv, factură fiscală sau alte documente din care să rezulte că prestația a fost efectuată.

S-a arătat că deși societatea contestatoare susține că există factură emisă de & nu prezintă nici o dovadă în acest sens.

În drept, s-au reținut ca incidente Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, art. 21, alin. (4) lit. f), precum și nr.HG 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, pct. 48 dat în aplicarea art. 21 alin. (4) lit. f) din Legea nr.571/2003.

S-a arătat ca și pentru anii anteriori referitor la contractele analizate că în data de 08.10.2007, organul de control a efectuat inventarierea mijloacelor fixe ale societății contestatoare, constatându-se faptic numai trei tractoare tip Case, corespunzător numărului de tractoare înregistrate în evidența contabilă a societății. În aceasta situație, organul de soluționare a contestațiilor a reținut că nu există alt tractor sau utilaj agricol care să facă obiectul contractelor de colaborare nr. 3/2003 si nr. 4/2004. încheiate cu &

În consecință, organul de soluționare a contestațiilor a apreciat ca fiind legale constatările organului de control potrivit cărora suma de 61.644 lei reprezentând închirierea de către societatea contestatoare a unui tractor Case și utilaje agricole, în scopul utilizării acestora pe o perioada de trei ani, nu se admite la deducere întrucât contestatoarea nu a prezentat documente din care să rezulte că tractorul și utilajele respective au fost închiriate de la & și utilizate în mod efectiv.

Referitor la anul 2006, în fapt societatea contestatoare a înregistrat în evidența contabilă în creditul contului 612 "cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile" - concesiune baza final - în corespondență cu contul 471 "cheltuieli înregistrate în avans", suma de 205.620 lei, astfel:

- în luna iulie 2006, suma de 102.740 lei

- în luna septembrie 2006, suma de 102.880 lei

Organul de soluționare a contestațiilor a reținut că societatea contestatoare a prezentat ca documente justificative pentru înregistrarea cheltuielilor respective, contractul de concesiune nr. 1.390/15.05.2002, având ca obiect concesionarea terenului aflat în comuna, în suprafață de 24.814 mp, pe o perioadă de 49 ani, redevența anuală fiind de 1.783 euro, inclusiv, ceea ce la cursul de schimb din data de 31.07.2006, respectiv, 3,53 lei reprezintă 6.283 lei.

Astfel, organul de soluționare a contestațiilor a apreciat ca fiind legale constatările organului de control potrivit cărora societatea a înregistrat în mod eronat pe cheltuieli suma de 199.337 lei (205.620 lei-6.283 lei), nerespectând prevederile art. 19, alin. (1) și 21 alin. (3) lit. f) din Legea nr. 571/2003, cu modificările si completările ulterioare.

- În luna august 2006, societatea contestatoare a achiziționat de la Franța, cu factura 2003-2/2006/01.08.2006, în valoare de 145.932,71 lei (41.131 euro), servicii constând în transport recoltă pe ruta câmp - punct de lucru, care a fost înregistrată în evidența contabilă în contul 628 "alte cheltuieli cu servicii executate de terți".

Organul de soluționare a contestațiilor a reținut că, în timpul controlului, în data de 08.10.2007 s-a efectuat conform art. 57 din nr.OG92/2003, cercetarea la fața locului la punctul de lucru din comuna, unde s-au luat note explicative angajaților - asistent manager și - inginer mecanic care, la întrebările privind delegații pe timpul efectuării transportului pe ruta câmp - punct de lucru și proveniența combustibilului folosit la transport, au răspuns că transportul s-a efectuat cu personalul și combustibilul

Având în vedere notele explicative de mai sus și faptul că nu au fost prezentate documente foi de parcurs, rapoarte de lucru, din care să rezulte că serviciile au fost prestate de Franța, organul de control a considerat suma de (15.932,71 lei ca fiind cheltuială nedeductibilă, apreciind că au fost încălcate prevederile art. 21 alin. (4) lit. f) și lit. m) din Legea nr. 571/2003.

- În luna decembrie 2006, în fapt, societatea contestatoare a înregistrat în evidența contabilă în debitul contului 628 "alte cheltuieli cu servicii executate de terți" în corespondență cu contul 401 "furnizori", suma de 175.717 lei, în baza contractelor de colaborare nr. 3/08.10.2003 și nr. 4/01.09.2004, încheiate cu &

Organul de soluționare a contestațiilor a reținut că societatea contestatoare a înregistrat suma de 175.717 lei în evidența contabilă fără a avea la baza documente legal întocmite - factură fiscală sau alt document din care să rezulte că serviciile au fost prestate.

Astfel, organul de soluționare a contestațiilor a apreciat ca fiind legale constatările organului de control potrivit cărora societatea a înregistrat nejustificat pe cheltuieli suma de 175.717 lei, nefiind respectate prevederile art. 21 alin. (4).lit. f) și lit. m) din Legea nr. 571/2003.

Referitor la anul 2006, susținerea adusă de contestatoare, conform căreia cheltuielile pe care organul de control le consideră ca nedeductibile fiscal au fost efectuate pentru desfășurarea activității economice a societății, nu a fost reținută ca fiind argumentată și pertinentă.

Referitor la impozitul pe veniturile persoanelor nerezidente, s-au reținut următoarele aspecte de către organul de soluționare a contestațiilor:

- În luna iulie 2003, societatea contestatoare a achiziționat de la - Franța, cu factura 2003-2/01.07.2003, în valoare de 146.177 lei (38.580 euro), servicii constând în elaborarea unui plan de măsură prin, care au fost înregistrate în evidența contabilă în luna august 2003.

Societatea a calculat și înregistrat în evidenta contabilă pentru F: 2003-2/01.07.2003, un impozit pe veniturile persoanelor nerezidente în sumă de 21.924 lei.

- În luna decembrie 2003. societatea contestatoare a achiziționat de la - Franța, cu factura 2003-3/20.12.2003, în valoare de 101.970 lei (24.800 euro), servicii constând în raport tehnic și agronomic campania 2002-2003, analiza solurilor, restituirea azotului din sol, prospectări ale pieței.

Societatea a calculat și înregistrat în evidența contabilă pentru F: 2003-3/20.12.2003, un impozit pe veniturile persoanelor nerezidente în sumă de 15.296 lei.

În drept, s-au reținut ca incidente art. 116, alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Factura 2003-2/01.07.2003 în sumă de 38.880 euro a fost achitată cu din data de 04.08.2006 în sumă de 28.880 euro și din data de 07.09.2006 în sumă de 10.000 euro.

Factura 2003-3/01.07.2003 în sumă de 24.800 euro a fost achitată cu din data de 10.07.2006 în sumă de 23.360 și din data de 10.07.2006 în sumă de 1.440 euro.

Organul de soluționare a contestațiilor a apreciat ca în mod legal controlul a stabilit că. potrivit art. 116 alin. (5) din Legea nr. 571/2003, societatea contestatoare avea obligația de a calcula, reține și vărsa la bugetul de stat un impozit pe veniturile persoanelor nerezidente, în sumă de 20.399,65 lei aferent F: 2003-2/01.07.2003, în data de 25.09.2006 și 25.10.2006 și, de asemenea, un impozit pe veniturile persoanelor nerezidente în sumă de 13.335 lei aferent F: 2003-3/01.07.2003.

Organul de soluționare a contestațiilor a reținut că, din analiza fișei sintetice emisă de C, organul de control a constatat că societatea contestatoare nu a declarat la organul fiscal obligația de plată către bugetul de stat a impozitului pe veniturile persoanelor nerezidente, constatându-se o obligație de plată nedeclarata în sumă de 33.734,36 lei.

De asemenea, organul de control a stabilit în mod legal cî societatea contestatoare avea obligația declarării la organul fiscal teritorial a impozitului pe veniturile persoanelor nerezidente, conform art. 81 alin. (1) și (2) din nr.OG 92/2003, coroborat cu pct. 1 din nr. 281/2002, fiind încălcate prevederile art. 82, alin. (3) din nr.OG 92/2003, cu modificările și completările ulterioare.

În consecință, organul de soluționare a contestațiilor a apreciat ca fiind legale constatările organului de control referitoare la obligația de plată stabilită în sarcina contestatoarei reprezentând impozit pe veniturile persoanelor nerezidente, nedeclarat și neplătit, în sumă totală de 33.734.36 lei, și la care au fost calculate legal majorări de întârziere conform nr.OG 92/2003, în sumă de 13.781.69 lei.

Din raportul de expertiză întocmit în cauză așa cum a fost acesta completat ca urmare a răspunsului la obiecțiunile formulate de părți se rețin următoarele:

Referitor la contractul nr. 3/2003

La data de 8.10.2003 între & SRL. B, în calitate de locator și SRL. C, în calitate de locatar, se încheie contractul de colaborare cu nr. 3, al cărui obiect îl constituie punerea la dispoziția locatarului a unui utilaj agricol performant, nominalizat ca fiind tractor Case.

Conform procesului verbal de predare-primire încheiat la data de 08.10.2003, se procedează la recepția tractorului Case cu seria -, nr. 7220, în stare de funcționare, inclusiv 2 roți duble pentru spate.

Durata contractului este de 3 ani, iar valoarea acestuia este de 115.140 lei, inclusiv TVA.

Plata c/v contractului se face cu OP nr. 70/08.10.2003.

În legătură cu derularea contractului nr. 3/08.10.2003, & SRL, emite factura fiscală seria B -, nr. -/15.10.2003, în valoare totală de 115.140 lei, din care 96.756 lei prețul chiriei pe perioada 08.10.2003-08.10.2006 și 18.384 lei TVA aferent, în factură precizându-se chiria lunară, exclusiv TVA, la suma de 2 688 lei, din aceasta rezultând ca s-a facturat chiria integral pe 36 de luni.

SRL înregistrează întreaga sumă plătită pe cheltuieli debitând contul 612 "cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile" prin creditul contului 401 "furnizori", iar achitarea prin debitarea contului 401 "furnizori" prin creditul contului 5121 "conturi la bănci în lei".

Referitor la deductibilitatea fiscală a cheltuielilor înregistrate cu derularea acestui contract s-a reținut că:

Din conținutul contractului de colaborare nr. 3/2003, rezultă că acesta reprezintă un contract de închiriere a tractorului Case cu seria -, nr. 7220. Procesul verbal de predare-primire/08.10.2003, confirmă punerea la dispoziția a tractorului și a două roti duble pentru spate, fără a se preciza locul în care se află bunul la momentul semnării procesului verbal.

Folosirea acestuia era la latitudinea exclusivă a SRL.

În legătura cu faptul ca tractorul Case cu nr. de identificare 7220, ar fi făcut parte din patrimoniul, conform listelor de inventariere ale societății de la finele anilor 2005 si 2006, expertul a comparat listele din anexa nr. 4 a raportului de inspecție fiscală cu listele de inventariere și balanțele analitice ale imobilizărilor corporale pe anii respectivi, prezentate de societate expertizei, constatând că nu se confirmă.

Astfel, singurul document în care apare în 3 poziții cuvântul Case, este lista de inventariere pe anul 2005 la gestiunea piese de schimb, la numerele curente 14, 15 si 16 sub denumirea de: "CASE PART -C1" - 1. - valoare de inventar 355,88 lei (poz. 14), "CASE PART -C2" - 1. - valoare de inventar 317,55 lei (poz. 15) si "CASE - A1" - 1. - valoare de inventar 314,50 lei (poz. 16). De asemenea in listele de inventariere și în balanțele analitice ale activelor imobilizate pe anii 2005 si 2006, apar 3, respectiv 4 tractoare, astfel: tractor Case 2. și tractor U 650 1, în 2005, respectiv tractor Case 2, tractor U 650 1. și tractor agricol 1, în 2006.

Mai mult, reclamantul a prezentat expertizei liste separate cu tractorul respectiv (Case 7220), ca mijloc fix închiriat, pentru anii 2003, 2004 si 2005, liste semnate de primire de & SRL. S-au prezentat expertizei de către reclamant, facturile de achiziție ale tractoarelor respective (existente in evidența societății în perioada 2003-2004), din care rezultă că societatea avea în patrimoniul său doar două tractoare Case care au fost achiziționate astfel: în anul 2000, tractorul Case cu nr. de identificare 7130, respectiv în 2001, tractorul Case cu nr. de identificare 7230, ambele fiind second hand, achiziționate din import (Franța, respectiv Anglia), facturile purtând și ștampila vămii romane.

Astfel, în inventarierea făcută de organul de control la data de 08.10.2007, prin care se constată existența și al celui de-al treilea tractor Case, având numărul de identificare 7220 (același cu al tractorului ce a fost închiriat), în patrimoniul societății rezultă că este eronată.

Faptul că factura nu ar fi existat la momentul inspecției fiscale sau nu a fost prezentată inspecției, nu poate conduce la concluzia că aceasta nu trebuie luată în calcul ca și document justificativ, deoarece răspunderea pentru procurarea si completarea corectă a facturilor, conform art. 9 din HG nr. 831/1997, privind formularele cu regim special (in prezent abrogat, dar aplicabil până la 01.01.2007) aparține furnizorilor si nu cumpărătorului.

Prin urmare, documentele menționate și prezentate expertizei, îndeplinesc condiția de document justificativ, în accepțiunea art. 6 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările ulterioare.

Din punct de vedere al tratamentului fiscal al cheltuielilor pentru calculul impozitului pe profit, prin expertiză s-a ținut seama de faptul că la deductibilitatea acestora, SRL. a considerat eronat întreaga sumă ca fiind deductibilă fiscal în anul 2003.

Prin cuprinderea sumei de 115.140 lei în jurnalul de cumpărări al lunii octombrie 2003 la rubrica cumpărări scutite, numai pe baza contractului 3/2003, societatea nu a beneficiat de dreptul de deducere a TVA.

Din punct de vedere al includerii pe costuri a valorii chiriei fără TVA (96.756 lei), aceasta trebuia inclusa eșalonat pe cheltuieli, la nivelul chiriei lunare, respectiv 2.688 lei/lună.

Referitor la contractul nr. 4/2004.

La data de 01.09.2004 între & SRL. B, în calitate de locator și C, în calitate de locatar, se încheie contractul de colaborare cu nr. 4, al cărui obiect de activitate îl constituie punerea la dispoziția locatarului a unor utilaje agricole, conform anexei la contract.

Conform procesului verbal de predare-primire încheiat la data de 01.09.200, se procedează la recepția utilajelor, în stare de funcționare, fiind echipate complet cu accesoriile necesare.

Durata contractului este de 3 ani, iar pentru punerea la dispoziție a utilajelor, locatarul datorează o redevență anuală de 15.000 euro (în lei), neprecizându-se dacă este sau nu inclus TVA

Plata c/v contractului se face cu OP nr. 110/01.09.2004.

În legătură cu derularea contractului nr. 4/01.09.2004, -. & SRL. emite factura fiscală seria B -, nr. -/18.09.2004, în valoare totală de 184.932 lei, din care 155.405 lei prețul redevenței (în fapt chirie) pe întreaga perioada de 3 ani a contractului și 29.527 lei TVA aferent, în factură precizându-se că suma reprezintă chiria conform contractului 4/2004 pe perioada 01.09.2004 - 01.09.2007.

Societatea reclamantă înregistrează suma ca o cheltuială în avans, cont 471, prin creditul contului 401 "furnizori", iar plata prin debitarea contului 401 "furnizori", prin creditul contului 5121 "conturi la bănci în lei".

Din conținutul contractului de colaborare nr. 4/2004, rezultă că acesta reprezintă un contract de închiriere a utilajelor din anexa la contract (semănătoare, snek de, țevi aluminiu, disc, pompe de irigat, etc.).

Procesul verbal de predare-primire/01.09.2004, confirmă punerea la dispoziția -. SRL. a utilajelor, fără a se preciza locul în care se află bunurile la momentul semnării procesului verbal.

Expertul comparând listele din anexa nr. 4 a raportului de inspecție fiscală cu listele de inventariere și balanțele analitice ale imobilizărilor corporale pe anii respectivi, prezentate de societate expertizei, a reținut că în inventarul efectuat de control la data de 08.10.2007, pe lista se afla 1 semănătoare, în timp ce în evidența contabilă sunt înregistrate 4 semănători de diferite tipuri, dar este trecut tractorul Case ce face obiectul contractului 3/2003, iar pe lista de inventariere a mijloacelor fixe ce nu aparțin SRL. întocmită la aceeași dată de organul de control, se află 350 țevi de aluminiu, din care 300. se regăsesc în tabelul anexă de la contractul 4/2004.

Din compararea inventarierii făcute de organul de control cu evidenta analitică și cu listele de inventariere ale societății, rezultă că, cel puțin pentru semănători, dar și celelalte echipamente, apar înregistrate anterior datei de inventariere de către organul de control fiscal. Astfel, țevile de aluminiu apar trecute și în inventarul din 08.10.2007, tot ca mijloace fixe care nu aparțin societății.

În aceste condiții faptul că factura nu ar fi existat la momentul inspecției fiscale sau nu a fost prezentată inspecției, nu poate conduce la concluzia ca nu trebuie luată în calcul ca și document justificativ în condițiile în care răspunderea pentru procurarea și completarea corectă a facturii, conform art. 9 din HG nr. 831/1997, privind formularele cu regim special, aplicabil până la 01.01.2007 aparține furnizorilor și nu cumpărătorului.

Prin urmare, în opinia expertului, însușită de instanță având în vedere documentele menționate și prezentate expertizei, acestea îndeplinesc condiția de document justificativ, în accepțiunea art. 6 din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările ulterioare.

Din punct de vedere al tratamentului fiscal al cheltuielilor pentru calculul impozitului pe profit, prin expertiză s-a ținut seama de faptul că la deductibilitatea acestora, -. SRL. a considerat eronat întreaga suma ca fiind deductibilă fiscal pe perioada de derulare a contractului, chiar dacă s-a înregistrat corect prin contul 471 "cheltuieli anticipate", trecerea pe costuri nu a respectat logica operațiunilor rezultată din contractul de închiriere.

Prin cuprinderea sumei de 184.932 lei in jurnalul de cumpărări al lunii septembrie 2004 la rubrica cumpărări scutite, numai pe baza contractului 4/2004, societatea nu a beneficiat de dreptul de deducere a TVA.

Deoarece societatea nu a prezentat documente din care să rezulte rectificarea decontului de TVA iar societatea avea drept de deducere a TVA aferent facturii în sumă de 29.527 lei, s-a reținut că aceasta este o cheltuială nedeductibilă din punct de vedere al impozitului pe profit. întrucât suma a fost trecută pe cheltuieli eșalonat pe 3 ani, respectiv 2005, 2006 si 2007, iar perioada supusă controlului și care face obiectul expertizei, din punct de vedere al impozitului pe profit, este pana la 31 12.2006.

Din punct de vedere al includerii pe costuri a valorii chiriei fără TVA (155.405 lei), aceasta trebuia inclusă eșalonat pe cheltuieli, la nivelul chiriei lunare, respectiv 4.317,81 lei/lună (155.405: 36 luni), pe perioada septembrie 2004 - decembrie 2006, diferența pana în luna august 2007, urmând să fie regularizată de societate si nu face obiectul perioadei supuse controlului.

Prin răspunsul la obiecțiunile formulate de părți expertul a explicitat că efectele fiscale în materie de TVA ale facturilor fiscale nr. -/15.10.2003 și -/18.09.2004, sunt acelea că dau drept de deducere a TVA. Cum în 5117/2007, referitor la capitolul TVA nu se constată abateri ale agentului economic sau debite suplimentare, cu TVA aferent facturilor respective se poate diminua impozitul pe profit stabilit suplimentar. Suma TVA aferentă celor două facturi este de 47.911 lei, din care: 18.384 lei aferent facturii fiscale nr. -/15.10.2003 și 29.527 lei aferent facturii fiscale nr. -/18.09.2004. De aceste sume s-a ținut seama la recalcularea impozitului pe profit suplimentar,

Referitor la diferențele de curs valutar înregistrate de societate în anul 2003 expertiza pe baza documentelor puse la dispoziție de părți și a celor aflate la dosarul cauzei a reținut că în anul 2003, -. SRL. Caî nregistrat pe cheltuieli suma de 254.215 lei. reprezentând diferențe nefavorabile de curs valutar (debit cont 665 "cheltuieli din diferențe de curs valutar") aferente împrumuturilor în valută făcute de acționarii societății.

. au fost acordate prin depunerea numerarului la bancă, în contul societății, toate cele 14 contracte de împrumut fiind înregistrate și la banca prin care societatea a derulat operațiunile, respectiv Banca Comercială - Sucursala Contractele respective au fost înregistrate pe parcursul anului 2003, conform clauzelor din toate cele 14 contracte, durata împrumutului este pe 11 luni, în acestea fiind trecută data limită până la care ar fi trebuit rambursate sumele împrumutate, în funcție de data fiecărui contract termenele de rambursare fiind anterioare datei de 31.12.2004. Pe aceasta bază, rezultă că împrumuturile sunt pe termen scurt.

Din declarația 101, privind impozitul pe profit pe anul 2003, depusă de SRL. C, înregistrată la DGFP D la nr. 19420/30.03.2004, rezultă că, la data raportării, societatea a considerat împrumuturile respective, ca împrumuturi pe termen, trecând la cheltuieli nedeductibile fiscal suma de 145.354 lei, suma respectivă fiind luată în calcul la stabilirea impozitului pe profit aferent anului 2003, respectiv 22.959 lei. În același sens le-a reținut și organul de control fiscal.

Avându-se în vedere soldul mare al contului 455, pentru care nu există evidență analitică și pe termene de rambursare, mult peste c/v în valută a celor 14 contracte, expertiza a reținut de asemenea că împrumuturile respective sunt pe termen. În aceasta situație, gradul de îndatorare este mai mare decât 1, iar limita de deductibilitate a cheltuielilor cu diferențele de curs valutar este de 10% din celelalte venituri ale contribuabilului.

Conform declarației 101, la rândul 15 sunt trecute cheltuieli cu diferențele de curs valutar deductibile fiscal, care sunt reportate din perioada precedentă, în suma de 52.720 lei.

cheltuielile din diferențe de curs valutar care nu sunt deductibile la calculul impozitului fiscal, s-a constatat că suma este aceeași ca și cea calculată de societate ca nedeductibilă fiscal la calculul impozitului pe profit.

S-a reținut ca urmare că din punctul de vedere al deductibilității fiscale societatea a procedat corect deoarece nu se modifică baza de impozitare stabilită de societate.

Referitor la calculul efectuat de inspecția fiscală s-a arătat că este efectuat numai pentru cheltuielile aferente anului 2003, fără a ține seama de diferențele din anul precedent. Însă, în ambele cazuri, baza de impozitare pentru calculul impozitului pe profit, nu se modifică.

În concluzie, s-a arătat că împrumuturile în valută, aferente anului 2003, de la diverse persoane fizice și juridice ce au avut ca scop finanțarea activității, au la bază documente justificative, termenul de rambursare este peste un an, iar valoarea acestora se include în "capital împrumutat".

Cheltuielile cu diferențele de curs valutar în sumă de 93.021 RON sunt aferente acestor împrumuturi, sunt nedeductibile fiscal și nu au produs alte efecte fiscale comparativ cu cele stabilite de organele de control prin Raportul fiscal nr. 5117/31.10.2007, respectiv comparativ cu cele stabilite de societate.

În final, prin răspunsul la obiecțiuni, expertul a arătat că, întrucât, la data înregistrării contractelor de împrumut de la asociații societății, nu existau precizări clare la modul cum sunt considerate termenele împrumuturilor respective, iar contractele au fost încheiate pe 11 luni, împrumuturile vor fi considerate pe termen scurt și se va tine seama de aceasta la recalcularea impozitului pe profit efectiv datorat.

Referitor la înregistrarea contabilă a producției în curs de execuție la finele anului 2004 s-a reținut că premisa de la care a plecat controlul este corectă, însă modul de calcul nu este cel adecvat din următoarele considerente:

Costul de producție cuprinde: costul de achiziție al materiilor prime și materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de producție, precum și cheltuielile indirecte de producție, determinate rațional ca fiind legate de produsele sau culturile respective. Nu există un sistem reglementat de determinare a cheltuielilor, reglementările contabile și literatura de specialitate făcând trimitere la determinarea acestuia pe o baza rațională.

Pornind de la această bază rațională, cheltuielile directe se alocă producției respective, iar cheltuielile care nu pot fi determinate ca fiind direct alocate unui produs sau unei culturi, se aloca pe o baza rațională produselor sau culturilor, de regulă prin chei de repartiție explicitate.

Articolul contabil care se aplică în acest caz este 331 -711, pe baza alocării raționale a cheltuielilor din clasa 6 a planului de conturi. Aceasta înregistrare, in cazul producției în curs (neterminate) se reia la începutul lunii următoare, prin înregistrare inversă, respectiv 711 = 331. În situația în care în luna următoare, producția în curs se transformă în produs finit, toate costurile respective se transferă asupra produsului finit prin articolul contabil 345 = 711, cu aceeași sumă sau chiar mai mare dacă în cursul lunii s-au mai efectuat cheltuieli suplimentare.

Cu alte cuvinte, pentru a se recunoaște cheltuielile efectuate pe parcursul perioadei este nevoie ca produsul finit să fie valorificat (vândut), contul 711 "venituri din producția stocată" fiind contul care prin creditare anulează cheltuielile, până la valorificarea producției prin vânzare, pentru a nu se distorsiona calculul impozitului în contabilitatea de angajamente. De aceea contul 711, se transferă lunar în contul de rezultate 121 "profit si pierderi", pe baza soldului rămas (debitor sau creditor), după efectuarea tuturor celorlalte înregistrări referitoare la producția neterminată sau la produsele finite. Pentru a calcula impozitului pe profit se determină mai întâi rezultatul diferenței dintre venituri si cheltuieli, după care se scad veniturile neimpozabile și se adaugă cheltuielile nedeductibile, conform legii.

Orice suma stornată, "în roșu" într-un articol contabil, cum este 711 = 121 [950.480] are același efect ca si înregistrarea inversa "în negru" (suma pozitivă), respectiv 121 = 711 cu suma pozitivă de 950.480, deci din punct de vedere al rezultatului care se impozitează nu este nici o diferență, din aceasta cauză nerezultând nici o premisa a denaturării rezultatului În fapt în formularul contul de profit si pierderi, parte a situațiilor financiare, la venituri din producția stocată se trece numai soldul final (debitor sau creditor), care influențează veniturile din exploatare (dacă este debitor acestea se diminuează, iar daca este creditor acestea cresc). În practică aceasta influență se mai transpune prin trecerea totalului sumelor creditoare și debitoare, numai a celor care au afectat rezultatul (în corespondență cu contul 121 "profit si pierderi"), veniturile fiind aceleași, în sensul că sumele creditoare se adună, iar sumele debitoare se scad, rezultatul care se impozitează fiind același.

Producția neterminată, exprimată valoric prin contul 331, la sfârșitul anului 2004, conform balanței de verificare de la data de 31.12.2004 întocmită de SRL. prezintă un sold de 293.278 lei, controlul nefăcând nici o referire la aceasta.

Controlul trece integral toate cheltuielile din perioada iulie-noiembrie, de natura cheltuielilor indirecte, asupra producției neterminate, făcând abstracție ca în aceeași perioadă, se desfășoară și campania de recoltare, o buna parte din cheltuielile indirecte (cheltuieli cu combustibilul, cu fungicide pentru tratarea semințelor sau a solului, cu amortizarea) sunt aferente și produselor finite recoltate și transportate la depozite sau către diverși clienți (societatea este și producătoare, respectiv furnizore de semințe pentru înființarea de culturi, fapt ce o obliga să efectueze tratamente cu insecto-fungicide la acestea).

Pornindu-se de la aceste premise reținute de instanță ca raționale și logic argumentate s-a refăcut calcul cheltuielilor cu producția neterminată comparându-se calculul efectuat cu soldul contului 331 de la sfârșitul anului 2004, existent in balanța de verificare încheiată de societate la 31.12.2004.

La calcularea cheltuielilor cu producția neterminată s-a avut în vedere că, singura cheltuială care se poate atribui direct producției neterminate este cheltuiala cu semințele pentru înființarea culturilor ce se regăsește în contul contabil 6025, iar celelalte cheltuieli sunt cheltuieli indirecte, care trebuie repartizate pe o baza rațională atât pentru producția neterminată cât și pentru produsele finite obținute la recoltare, dar și pentru desfacerea producției vândute. Apoi, pe baza rulajelor debitoare ale conturilor 331 "producția în curs", 345 "produse finite" și 701 "venituri din vânzarea produselor finite", s-a stabilit care este ponderea producției neterminate în total. Aceasta pondere s-a aplicat asupra rulajelor conturilor de cheltuieli indirecte, respectiv 6021 "cheltuieli cu materiale auxiliare", 6022,;cheltuieli cu combustibilii", 6024 "cheltuieli cu piese de schimb", 6028 "cheltuieli cu materiale consumabile" și 681 "cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor", obținându-se prin însumare cheltuielile indirecte aferente producției neterminate.

Din calculul efectuat de expert rezultă că producția neterminată a societății, la data de 31.12.2004, însumează costuri totale, calculate în baza raționamentului prezentat la alineatul precedent, de 290.068 lei, față de 293.278 lei cât sunt cumulate de societate și exprimate prin soldul contului 331 la finele anului, diferența de 3.210 lei, fiind total nesemnificativă pentru a considera ca ar fi fost necesare corecții în baza de impozitare. În plus diferența este in favoarea societății.

În ceea ce privește argumentul pe care s-a bazat controlul fiscal, prin înregistrarea contabilă 711= 121 (950.480), cumulat pe perioada respectivă, s-a arătat că acesta nu are suport, întrucât înregistrarea respectivă este similară cu înregistrarea conformă 121=711 cu (950.480), producând același rezultat din punct de vedere fiscal. Astfel, dacă se anulează înregistrările neconforme din lunile in care au fost efectuate (iulie, septembrie și noiembrie 2004) și se efectuează înregistrările conforme cu normele contabile, se obține un sold debitor al contului 711, care se închide prin creditarea contului respectiv în corelare cu debitul contului de rezultate 121, rezultatul fiind același din punct de vedere fiscal

În concluzie, s-a arătat că nivelul cheltuielilor cu producția neterminată la 31.12.2004 este cel determinat de societate, respectiv 293.278 lei și nu produce efecte fiscale suplimentare în raport cu declarația făcută de societate; articolul contabil 711 = 121 (950.480), "în roșu sau storno", produce aceleași efecte ca și articolul contabil 121=711 cu aceeași sumă, "în negru", respectiv 950.480.

Referitor la arenda datorată de societate pentru anul 2004 expertiza a reținut că în acest an societatea a înregistrat cheltuieli cu arenda prin contul 6121 în suma de 695.549 lei, din care prin corespondență cu contul 462 "creditori diverși" suma de 693.804 lei. Diferența a fost înregistrată pe cheltuieli prin plata directă prin casierie.

Analizând din punct de vedere al trecerii pe cheltuieli, ca si documente justificative de bază s-a arătat că sunt contractele de arendă, iar tabelele cu plată, în produse sau în numerar, sunt documentele ajutătoare.

Contractele de arendă au fost încheiate în anul 2002, iar cuantumul arendei este prevăzut la 600 kg de la hectar. Din centralizarea acestora în tabelul cu arenda, rezultă că suprafața totală arendată este de 3007,96 hectare, iar cantitatea de pe unitatea de suprafață este de 600 kg/ha, rezultând un total de 1.805 t de, evaluate de societate la suma de 695.549 lei, din care prin contul 462 suma de 693.804 lei.

În ceea ce privește triplarea cuantumului cheltuielilor cu arenda, față de anul precedent, s-a remarcat faptul că în anul 2003, deși contractele prevăd tot 600 kg/ha, in realitate s-au acordat numai 300 kg/ha din cauza recoltei slabe ca urmare a secetei, iar prețul mediu de evaluare a fost de 240,99 lei/t de la hectar, iar în 2004 s-au acordat 600 kg/ha de, evaluat la un preț de 385,35 lei/

Referitor la considerarea sumei de 345.115 lei ca nedeductibilă fiscal, pe baza faptului ca societatea nu a prezentat balanța analitică a contului 462, in opinia expertizei s-a arătat că nu plata este proba relevantă ci contractele dublate de tabelul cu arendă cuvenită. Astfel din tabelul respectiv rezultă numărul și data contractului, numărul și data înregistrării acestuia la primărie, CNP-ul, seria si numărul buletinului sau cărții de identitate și semnătura de primire a arendei în natură sau numerar. Nici raportul de inspecție fiscală și nici informațiile oferite de societate nu au creat suspiciuni în legătură cu legalitatea semnăturilor sau nereguli în plata arendei către arendatori.

Din punct de vederea al înregistrărilor contabile și a rezultatului acestora referitoare la contul 462 "creditori diverși", s-a arătat că exista nereguli in contabilitatea societății. fiind depistate și prezentate în raportul de expertiză extrajudiciară pe care reclamanta și-a întemeiat prezenta acșiune și pe care expertul le-a reținut ca justificate.

Deoarece nu rezultă că arenda nu ar fi fost plătită, expertul a opinat că înregistrarea pe cheltuieli a cuantumului arendei în anul 2004, este justificată.

În concluzie, s-a arătat că suprafața arendată în anul 2004 este de 3.007,96 hectare, iar nivelul arendei de 695.549 lei este o cheltuială aferntă veniturilor. În acest sens suma de 345.115,600 lei este deductibilă din punct de vedere fiscal.

Referitor la contractului de concesiune a terenului din pentru anul 2006 în urma analizei documentelor prezentate de societate, 5117/31.10.2007 și raportul de expertiza contabilă extrajudiciară s-a reținut că suma de 205.620 lei este în cea mai mare parte nedeductibilă fiscal, respectiv 6.283 lei sunt deductibili fiscal, iar 199.337 lei nu sunt deductibili fiscal.

Referitor la achiziționare de servicii de la în anul fiscal 2006 în urma analizei anexei nr. 1 la contractul de închiriere nr. 137/01.06.2006, cuprinzând mijloacele de transport care se închiriază, procesului verbal de predare-primire a mijloacelor de transport ce fac obiectul contractului, încheiat la data de 19.06.2006, notelor de recepție și constatare diferențe referitoare la producția anului 2006 pentru orzoaică de primăvară, de toamnă și rapiță semințe, situației producției obținute și a vânzării acesteia pe anul 2006, avizelor de însoțire a mărfii referitoare la transportul producției obținute din câmp la locul de depozitare sau către clienți, din care rezultă numărul de înmatriculare a mijloacelor de transport folosite, facturii nr. 2003-2/2006/01.08.2006 emisă de - Franța către C SRL. C, listei de inventariere a mijloacelor fixe care nu există în evidența contabilă a SRL. întocmită de controlul fiscal la data de 08.10.2007 și 5117/2007 s-a reținut că:

Conform contractului încheiat între - Franța ți - SRL. C, firma franceză închiriază firmei române 3 camioane Renault și o remorcă. Conform procesului verbal încheiat la data de 19.06.2006, mijloacele de transport s-au predat în bună stare de funcționare pentru a le folosi pe perioada campaniei de recoltare. Pentru punerea la dispoziție a camioanelor respective, în funcție de cantitatea transportată, firma franceză facturează c/v chiriei cu factura nr. 2003-2/01.08.2006, în sumă de 41.131 Euro, echivalent în lei 145.933 lei.

Din analiza documentelor prezentate expertizei s-a reținut că mijloacele de transport au fost puse la dispoziția prin închiriere, iar chiria este calculată în euro/t, în funcție de produsele transportate (6,49 euro/t la și rapiță și 5,74 euro/t la orzoaică), iar mijloacele de transport s-au predat cu rezervorul plin, urmând a fi restituite la fel. Documentele din care se poate constata că mijloacele de transport au fost folosite de către SRL. sunt avizele de însoțire a mărfii, pentru transportul recoltei din câmp în bazele de depozitare, documente care sunt înseriate si numerotate. Pe aceste documente, la rubrica "Date privind expediția", la mijlocul de transport este înscris numărul de circulație al camioanelor ce fac obiectul închirierii.

Existența mijloacelor de transport pe teritoriul României și în custodia este confirmată și de lista de inventariere a mijloacelor fixe care nu sunt în evidența contabilă a societății, întocmită de controlul fiscal la data de 08.10.2007. De asemenea, pentru folosirea acestora, cheltuielile pe perioada recoltării se suportă de firma română. Comparând producția obținută în anul 2006 cu cantitățile înscrise în factură, s-a reținut că întreaga producție a fost transportată cu mijloacele de transport închiriate de la firma franceză. Volumul de producție obținut fiind confirmat de Notele de recepție și constatare diferențe, întocmite de societate, pe feluri de produse, pentru recolta anului 2006.

Prin urmare, cheltuielile cu închirierea mijloacelor de transport respective sunt aferente veniturilor obținute și sunt deductibile fiscal la calculul impozitului pe profit pe anul 2007.

Referitor la determinarea impozitului pe veniturile persoanelor nerezidente aferent anului fiscal 2003 potrivit facturii nr. 2/01.07.2003 si factura nr. 3/20.12.2003.

În urma analizei 5117/310.2007, împreună cu anexele relevante (facturi), raportului de expertiză contabilă extrajudiciară întocmit la data de 07.07.2008 și certificatului administrativ fără număr si nedatat, emis de serviciul de impozite si fiscalitate al Primăriei din --, cantonul, arondismentul, departamentul - Republica Franceză, pus la dispoziția expertizei de către reclamantă expertul a reținut că singura problemă care se pune este aceea dacă certificatul administrativ emis de Primăria -- - Franța, exonerează societatea de la reținerea și declararea obligației fiscale legate de impozitul pe veniturile persoanelor nerezidente, conform convenției de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu Republica Franceză, precum și a legislației fiscale romanești. Astfel, certificatul administrativ confirma faptul ca societatea: are sediul administrativ in localitatea --, plătește impozit pe societate în Franța, acesta aplicandu-se asupra veniturilor rezultate din activitatea sa comerciala exercitată în Franța și la nivel internațional asupra investițiilor (activităților) indiferent de locul unde acestea se desfășoară, are dreptul de exonerare pe baza convenției stabilita între Franța si România pentru evitarea dublei impuneri.

Certificatul este însoțit de copii ale declarațiilor societății pe anii 2003 si 2004.

Având în vedre faptul că certificatul administrativ nu are număr de înregistrare și dată, precum și faptul că nici în raportul de inspecție fiscală și nici în raportul de expertiză contabilă extrajudiciară (întocmit în luna iulie 2008) acest document nu este menționat sau prezentat, expertiza a opinat că societatea datorează impozitul pe veniturile persoanelor nerezidente în sumă de 33.734 lei și accesoriile aferente de 13.782 lei calculate de inspecția fiscală.

Deoarece obligația fiscală de 33.734 lei a fost achitată în datele de 25.09.2006 și 25.10.2006, iar societatea consideră că nu datora impozitul respectiv, s-a arătat că aceasta are dreptul de a solicita restituirea sumei și anularea accesoriilor, după prezentarea documentelor respective la organul fiscal (certificatul administrativ), iar acesta poate restitui suma după verificările proprii care să ateste dreptul nerezidentului de a beneficia de prevederile convenției de evitare a dublei impuneri dintre România si Franța.

Prin răspunsul la obiecțiuni expertul a precizat că, la reverificarea unor documente legat de răspunsul la obiecțiuni, societatea a prezentat expertizei originalul certificatului administrativ de rezidență fiscală a Franța și un certificat eliberat de controlorul de impozite din cadrul Serviciului de fiscalitate din - Franța, transmis prin fax la data de 11.12.2007, care confirmă că societatea franceză este plătitoare de impozit pe societate. În aceasta situație s-a făcut aplicarea Convenției de evitare a dublei impuneri reținându-se că societatea nu mai datorează impozit in România, iar pe cale de consecința nici accesorii;

În concluzie calculându-se impozitul pe profit, ținând seama și de plățile făcute de societate în anul 2004, în contul impozitului pe profit, pentru care societatea a prezentat documente cu ocazia verificării impuse de răspunsul la obiecțiuni a rezultat un impozit pe profit suplimentar stabilit de expertiza de 101.060 lei față de 467.264 cat a fost stabilit de organul de control fiscal.

În funcție de documentele de plată a impozitului pe profit, prezentate de societate în sumă totală de 21.503 lei, din care: 16.713 lei cu Nota de compensare nr. 10448/30.03.2004 și 4.790 lei cu OP fn/28.04.2004, cf. extras cont BCIT și de TVA aferentă celor două facturi de la & SRL, impozitul suplimentar stabilit s-a diminuat cu sumele respective rezultând un impozit pe profit suplimentar de plata de 31.646 lei si accesorii in suma de 8.165 lei, rezultând un total suplimentar de plata de 39.811 lei.

Avându-se în vedere că expertiza efectuată în cauză a răspuns obiectivelor stabilite și a justificat din punct de vedere economic și probator concluziile sale instanța urmează să confirme concluziile acesteia așa cum au fost refăcute ca urmare a răspunsului la obiecțiunile formulate de părți și în consecință va admite în parte acțiunea formulată de reclamantă și va anula în tot decizia nr. 27/03.03.2008 a DGFP D privind soluționarea contestației și în parte decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală cu nr.548/31.10.2007 înregistrată la DGFP D sub nr. 5117/31.10.2007 pentru sumele de: 435.618 lei reprezentând impozit pe profit datorat de persoane juridice române, 250.753 lei majorări de întârziere, 33.734 lei impozit pe veniturile obținute din România de nerezidenți persoane fizice și 13.782 lei majorări de întârziere.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta - SRL C în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE D, așa cum a fost precizată.

Anulează în tot decizia nr.27/03.03.2008 a DGFP D privind soluționarea contestației formulată de reclamantă și în parte decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală cu nr.548/31.10.2007 înregistrată la DGFP D sub nr. 5117/31.10.2007 pentru sumele de: 435.618 lei reprezentând impozit pe profit datorat de persoane juridice române, 250.753 lei majorări de întârziere, 33.734 lei impozit pe veniturile obținute din România de nerezidenți persoane fizice și 13.782 lei majorări de întârziere.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 29 Mai 2009

Președinte, - -

Grefier, - -

Red. jud.

4 ex.

Președinte:Gabriel Viziru
Judecători:Gabriel Viziru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ: