Anulare act de control taxe și impozite. Sentința 24/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția de contencios Administrativ și Fiscal
SENTINȚA NR.24/ Dosar Nr-
Ședința public din 4 februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa judecător
GREFIER - - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii formulate în temeiul Legii contenciosului administrativ de reclamanta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al Municipiului B - Direcția Fiscală.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 28 ianuarie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în temeiul art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 4 februarie 2009.
CURTEA
Constată că prin cererea înregistrată la această instanță sub nr- în data de 10.11.2008 reclamanta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Bas olicitat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local B - Direcția Fiscală B să se dispună anularea Dispoziției nr.132/22.10.2008 emisă de Biroul Contestații din cadrul Direcției Fiscale B și pe cale de consecință să se anuleze decizia de impunere nr.-/18.08.2008 cu exonerarea Direcției Regionale de Drumuri și Poduri la plata sumei de 3.723.361 lei ca fiind nelegale operațiunile administrative cu privire la modul de calcul.
S-a solicitat și suspendarea executării deciziei de impunere -/18.08.2008.
În motivarea cererii se arată că Direcția Regională de Drumuri și Poduri Baf ormulat contestație administrativă la Direcția Fiscală împotriva Deciziei de impunere nr. -/18.08.2008 prin care au fost obligați la plata sumei de 3.723.361 lei reprezentând redevență recalculată de Direcția Fiscală, contestația i-a fost respinsă. Arată că s-a efectuat un control reținându-se în sarcina sa o sumă mare de plată cu titlu de redevență teren concesionat pe perioada 1.01.2003-31.03.2008 și accesorii la acestea. Menționează că baza de impunere este eronată, s-au emis titluri executorii cu sume diferite, s-au majorat de 10 ori datoriile sale, deși a plătit de fiecare dată atât cât i s-a comunicat. Consideră că în mod abuziv i s-au calculat dobânzi și penalități. S-a stabilit un cuantum de 3222,11 lei/mp teren concesionat ca și redevență în condițiile în care această sumă depășește cu mult prețul de vânzare al terenului.
În drept își întemeiază cererea pe dispozițiile Legii nr. 554/2004 și OG92/2003.
La cerere sunt anexate înscrisuri: adresa ( somația) Direcției Fiscale nr. 98983/28.10.2008; Dispoziția nr. 132/22.10.2008; Decizie de impunere privind creanțele datorate bugetului local; contracte de concesiune; extras CF 31393 localității B; raport privind inspecția fiscală nr. 34/18.08.2008; proces verbal de aducere la cunoștință a rezultatelor inspecției fiscale nr. 129.781/13.08.2008; adresa nr. 62M/4002/21 noiembrie 2005 emisă de Direcția Regională de Drumuri și Poduri B; somația nr. -/10.11.2006 emisă de Direcția Fiscală B; sentința civilă nr. 5416/11.06.2007 a Judecătoriei Brașov; adresa nr. 75/26/12.02.2008 a Direcției Regionale de Drumuri și Poduri B; adresa nr. 21535/18.02.2008 emisă de Direcția Fiscală B; somația nr. -/1.04.2008 a Direcției Fiscale B; titlu executoriu nr. -/1.04.2008; somație emisă în dosarul de executare nr. /1/2004 de Direcția Fiscală B; ordine de plată; adresa nr. 16811/4.02.2005 emisă de Consiliul Local B - Direcția Fiscală; adresa nr. 64732/12 martie 2007 emisă de Direcția Fiscală B către Direcția Regională de Drumuri și Poduri
Pârâta a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea acțiunii. Arată că temeiul legal în baza căruia s-a calculat taxa pentru terenurile concesionate sunt clauzele contractelor de concesiune și prevederile art. 91 din OG 92/2003. Organul fiscal s-a bazat pe documentele avute la dispoziție. Se menționează că taxele de concesiune sunt venituri publice ele regăsindu-se în anexa la Legea nr. 273/2006. Se citează prevederile art. 35 din OG 92/2003 și art. 4 din HCL nr. 318/26.08.2008 privind înființarea Direcției Fiscale Se prezintă modul de calcul al redevenței începând cu anul 2003 aferente terenurilor pe care se află spațiile deținute de reclamantă.
Prin încheierea pronunțată în ședința publică din 11.12.2008 instanța, după punerea cererii în discuția contradictorie a părților a dispus suspendarea executării deciziei de impunere nr. -/18.08.2008 emisă de Direcția Fiscală B până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Părțile au arătat că nu se impune efectuarea unei expertize tehnice contabile față de motivele invocate în acțiune; nu se contestă calculul matematic al sumelor care a constat în înmulțirea unor sume stabilite de organul fiscal cu un indice.
Analizând actele și lucrările dosarului raportat la probele administrate instanța reține următoarele:
În anul 1992 se încheie de către Primăria Municipiului B în baza prevederilor Legii nr.50/1991 și a Raportului de adjudecare întocmit cu ocazia organizării licitației concesionării terenurilor din Centrul Civic B, contractul de concesiune nr.59/1992 cu concesionarul SC SRL cu privire la suprafața terenului aferent obiectivului C2 scara A VIII în suprafață de 967/19 mp (filele 14 - 15) și contractul fără număr din data de 15.04.1992 concesionar firma SC SRL aferent obiectivului de construcție C2 scara A I - VII birouri de firme în suprafață de 967 mp. (filele 18-19 dosar). Prin contractul de schimb imobiliar autentificat sub nr. 333/22.04.1999 Direcția Regională de Drumuri și Poduri B preia de la ultimul proprietar al construcției SC Universul SA spațiul în construcție situat în centrul civic în suprafață de 1878 mp situat în Blocul C2 terenurile aferente acestui spațiu fiind -VII - birouri pentru sediu firme, în construcție, cu cota de 193/967 mp; - birouri pentru sediu firme, în construcție + terasă circulabilă în construcție cu cota de 12/967 mp.
În baza acestui contract de schimb imobiliar se încheie la data de 10.02.2006 Actul adițional nr.1 din 10.02.2006 la contractul de concesiune nr.59/1992 (file 16 -17 dosar).
În acest act adițional se menționează că acesta s-a încheiat și în baza adresei Direcției Fiscale B nr.2811/10.01.2006 privind plata la zi a redevenței. Actul adițional menține clauzele contractelor de concesiune inițiale, obiectul acestuia constituindu-l doar modificarea părților contractante ale contractului de concesiune.
Conform înscrisurilor de la dosar reclamanta Direcția Regională de Drumuri și Poduri Bap lătit începând cu anul 1999 redevența aferentă terenului concesionat în cuantumul precizat și comunicat de către Direcția Fiscală. De menționat că în data de 10.01.2006 s-a eliberat adeverința cu nr.2811 (fila 53 dosar) de către pârâtă din care rezultă că nu au datorii la acest capitol. În data de 15.11.2006 se emite o somație de plată pentru suma totală de 24.523 lei reprezentând redevență și o somație pentru suma de 6661 lei cu același titlu (fila 39 dosar). Direcția Regională de Drumuri și Poduri Bac ontestat executarea cerere înregistrată în dosarul nr- al Judecătoriei Brașov. Pe parcursul desfășurării procesului a achitat și aceste sume stabilite în sarcina sa (filele 40-41 dosar).
În cursul anilor 2007 - 2008 cu adresele nr.64732/18.04.2007 (fila 55) și 21535/12.02.2008 (fila 42) Direcția Fiscală B comunică cuantumul redevenței aferente terenului concesionat iar reclamanta achită aceste sume cu Ordinele de plată nr.299/21.03.2007 (fila 56) și Ordinul de plată nr.397/19.03.2008 (fila 57). După achitarea redevenței pe anul 2008 la nici o lună de zile reclamanta este somată să achite o diferență de taxă în sumă de 36.102 lei pe care de asemenea o plătește (fila 44 și respectiv 59 dosar).
În cursul lunii august se efectuează o inspecție fiscală la sediul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri în urma căreia se întocmește Procesul verbal de constatare a inspecției fiscala e nr.-/13.08.2008 prin care se stabilește că suma pe care trebuie să o mai plătească reclamanta cu titlu de redevență este în cuantum de 3.723.361 lei. În baza acestui Raport de inspecție fiscală s-a emis Decizia de impunere nr. - (fila 13) în data de 18.08.2008. Această decizie a fost contestată de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri
Prin Dispoziția nr. 132 din 22.10.2008 Biroul Contestații din cadrul Direcției Fiscale B respinge contestația. Se motivează că potrivit contractelor redevența stabilită în sumă de 110.000/mp se indexează cu indicele oficial pe economie de indexare a taxelor fiscale, iar din studiul înscrisurilor au rezultat diferențe de plată aferente anilor 2003, 2004, 2005, 2006, 2007 și trimestrul I 2008. La diferențele de sume calculate după aplicarea indicilor de majorare a taxelor fiscale începând cu anul 1992 și până a zi Direcția Fiscală Bac alculat dobânzi de întârziere, penalități de întârziere și majorări de întârziere.
Decizia de impunere contestată a fost emisă în baza prevederilor OG nr.92/2003 și a HG nr.1050/2004, iar prin dispoziția de soluționare a contestației se invocă și prevederile contractului de concesiune. În contractele încheiate în anul 1992 se menționează că neplata redevenței anuale atrage după sine majorări aplicate la sumele datorate conform legii, iar concedentul poate cere rezilierea contractului de concesiune. Modificarea sau adaptarea contractului se poate face cu acordul părților prin acte adiționale. În contract se menționează într-adevăr că redevența se indexează cu indicele oficial pe economie de indexarea taxelor fiscale dar se prevede în mod expres și faptul că această operațiune se realizează anual. Direcția Fiscală a recalculat taxele pe ultimii cinci ani fără a ține cont de propriile acte prin care a stabilit sumele datorate cu acest titlu de redevență. Din înscrisurile depuse la dosar rezultă că în mod constant până în luna august 2008 s-a recunoscut că Direcția Regională de Drumuri și Poduri Baa chitat la zi obligațiile ce îi reveneau din contractele de concesiune.
Într-adevăr sumele rezultate din concesiuni, închirieri reprezintă venituri la bugetul local. dar nu sunt taxe sau impozite. Ele sunt stabilite prin contractul încheiat de părți, contract care reprezintă legea părților conform art. 969 Cod civil. Impozitele și taxele sunt stabilite prin legislația fiscală, iar această redevență este stabilită prin contracte încheiate conform legii în vigoare în 1992 și modificate prin act adițional în 2006.
În cuprinsul dispoziției nr. 132/2008 se invocă și dispozițiile art. 54 alin.1 din OG nr. 54/2006.
OG nr. 54/29006 invocată de pârâtă se referă la "modificarea OUG nr. 214/2000 privind reabilitarea Corpului 1 din Centrala din -D", probabil temeiul legal avut în vedere a fost OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică. Acest act normativ nu se poate însă aplica retroactiv. În speță există contracte de concesiune valabil încheiate, conform prevederilor Legii nr. 50/1991 în vigoare la data întocmirii lor. Numai după o eventuală reziliere a contractelor se poate proceda la organizarea unei noi licitații. iar rezilierea se poate pronunța doar de către instanța de judecată cu analizarea îndeplinirii condițiilor. Potrivit art. 2 alin.1 lit. c din Legea nr. 554/2004 sunt asimilate actelor administrative și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică. În aceste situații, competența de soluționare a litigiilor aparține instanțelor de contencios administrativ. În speță nu se precizează dacă terenul concesionat aparține domeniului public sau domeniului privat al localității.
Conform art. 286 din OUG nr.34/20906 pentru soluționarea litigiilor apărute după încheierea contractelor de achiziție publică altele decât cele referitoare la despăgubiri este competentă numai instanța de judecată. Admițând că aceste dispoziții sunt dispoziții de procedură și se aplică conform art. 725 Cod procedură civilă după intrarea lor în vigoare, că terenul concesionat aparține domeniului public, instanța reține că pârâta Direcția Fiscală B nu putea modifica în mod unilateral clauzele contractuale și să stabilească obligațiile de plată în sarcina reclamantei la care să calculeze dobânzi și penalități prin decizie de impunere.
Doar instanța de judecată putea interpreta clauzele contractuale și soluționa litigiile apărute între cocontractanți.
Decizia de impunere atacată a fost emisă în baza art. 86 și 91 din OG nr. 92/2003. Decizia de impunere se emite atunci când se modifică baza de impunere. În speța de față s-au recalculat sumele datorate în baza unor contracte de concesiune apreciindu-se că se impunea recalcularea redevenței cu indicele prețurilor de consum de la data încheierii contractelor 1992 și până la data efectuării controlului 2008. Pârâta susține că indexarea redevenței s-a realizat conform voinței părților exprimate prin contract. Ea vizează doar parțial clauzele contractuale și își invocă propria culpă prin faptul că nu a procedat anual la indexarea sumelor și a emis adrese prin care a calculat și a comunicat un alt cuantum al redevenței decât cel pretins în prezent.
De menționat și un alt aspect la capitolul, litigii din contractele de concesiune, se prevede că acestea se vor soluționa pe cale amiabilă și apoi prin instanțele judecătorești competente. Pârâta nu a respectat nici aceste clauze contractuale, a efectuat un control și a stabilit obligații de plată substanțiale prin decizie de impunere. Părțile din contracte nu au întocmit acte adiționale la contractele de concesiune prin care să se stabilească clar suma de plată cu titlu de redevență și nici nu s-a încercat soluționarea diferendelor prin conciliere directă.
Nu este de neglijat nici apărarea reclamantei în sensul că sumele stabilite cu titlu de redevență pentru terenul aferent spațiului pe care îl deține sunt nepotrivit de mari rupând echilibrul financiar al concesiunii față de valoarea redevenței pretinse de pârâtă, sumă care depășește valoarea de piață a proprietății asupra unui teren în suprafața menționată.
Pentru toate considerentele arătate, prevederile art. 969 Cod civil, art.13 și 17 din Legea nr. 50/1991 văzând și dispozițiile art. 286 din OUG 34/2006 și art. 1 și 86 din OG nr. 92/2003 instanța apreciază cererea reclamantei ca fiind fondată. În consecință, în baza art. 18 din Legea nr.554/2004 urmează să admită acțiunea formulată de reclamanta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri și să dispună anularea dispoziției nr. 132/22.10.2008 de soluționare a contestației și decizia de impunere nr. -/18.08.2008 emisă de Direcția Fiscală
Raportul de control poate fi o bază de discuție pentru renegocierea clauzelor contractuale și/sau pentru conciliere. Reclamanta a solicitat doar anularea dispoziției și deciziei de impunere emise.
Se vor vedea și prevederile art. 274 Cod procedură civilă și faptul că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri B cu sediul în B,-, - scara 1, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local al municipiului B - Direcția fiscală B cu sediul în B,- și în consecință:
Anulează Dispoziția nr. 132/22.10.2008 de soluționare a contestației și Decizia de impunere nr. -/18.08.2008 emise de pârâtă.
Ia act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Definitivă. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 4 februarie 2009.
Președinte, Grefier,
- - - -
Red.MC 04.02.2009/dact.VP 04.02.2009/4ex
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa
