Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 259/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 259
Ședința publică de la 21 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Canțăr Președinte Secție
JUDECĂTOR 2: Carmen Ilie
JUDECĂTOR 3: Sanda Lungu
Grefier - -
XXXXX
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta - SRL, împotriva sentinței nr. 146 din data de 26 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
La apelul nominal s-a prezentat pentru recurenta reclamantă - SRL administratorul societății - asistată de avocat lipsind intimata pârâtă DGFP
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, după care:
Nemaifiind alte cereri, Curtea apreciind cauza în stare de soluționare a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii:
Avocat pentru recurentă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat arătând că își menține concluziile scrise depuse la dosar.
Precizează că la dosarul de fond a depus decizia nr.105/17.01.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în care se precizează că mențiunile ce trebuiau să fie cuprinse în "documentele justificative" au fost reglementate abia începând cu anul 2003, când prin 571/2003 au fost prevăzute în mod expres. Facturile depuse la dosarul de fond au fost prezentate organului de control însă au fost emise în anul 2002 și 01.02.2003 situație în care nu sunt aplicabile prevederile legale menționate în actul de control.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.146 din 26 februarie 2008, Tribunalul Olta respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta - SRL, în contradictoriu cu intimata DGFP
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că sunt legale actele emise de pârâtă, respectiv raportul de inspecție fiscală, decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare și decizia 201/2007.
Față de constatările înscrise în raportul de inspecție fiscală coroborate și cu copiile facturilor depuse de reclamantă, s-a constatat că într-adevăr facturile astfel cum au fost întocmite nu au calitate de document justificativ în înțelesul legii pentru a se efectua deducerea TVA.
Avându-se în vedere că operațiunile de vânzare cumpărare au fost derulate pe perioada anterioară intrării în vigoare a codului fiscal, a legii 571/2003, dispozițiile acestuia nu sunt aplicabile, regimul juridic fiind supus Legii 345/2002.
Astfel, potrivit art. 29 lit. a din acest act normativ, persoanele impozabile ce realizează operațiuni cu drept de deducere au obligația să consemneze livrările de bunuri în facturi fiscale și să completeze în mod obligatoriu denumire, adresă, cod fiscal, furnizor - beneficiar, iar la lit. se prevede obligația cumpărătorilor de a solicita furnizorilor facturi fiscale de a verifica întocmirea corectă a acestora.
Acest act normativ sancționează primirea și înregistrarea în contabilitate a facturilor fiscale care nu conțin datele prevăzute a fi completate obligatoriu la lit.a cu pierderea dreptului de deducere a TVA.
Art. 61 alin.1 din HG 598/2002 pentru aprobarea normelor de aplicare a Legii 345/2002 precizează că documentele legale în baza cărora se poate deduce TVA sunt exemplarul original al facturii aprobat prin HG 831/97 privind aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiar contabilă.
S- constatat că deși sunt folosite formularele de factură fiscală potrivit legii, aceste formulare nu sunt completate corespunzător mențiunilor existente pentru furnizor lipsind sediul, ceea ce implică localitate, stradă, cont, bancă și chiar și pentru cumpărător.
Corespunzător dispozițiilor legale mai sus menționate aceste acte trebuiau să cuprindă în principal sediul(adresa) persoanei juridice-furnizor, ori lipsa acestuia atrage pierderea dreptului de deducere TVA, așa cum de altfel a și reținut organul fiscal.
Tribunalul a reținut că prin completarea necorespunzătoare a facturilor fiscale, la care se adaugă constatările efectuate de pârâtă cu privire la societățile furnizoare de bunuri, reclamanta a pierdut dreptul de deducere a TVA, deoarece actele respective nu îndeplinesc condițiile unui document justificativ în înțelesul legii.
Tribunalul a apreciat că în mod corect contestația petentei a fost respinsă de intimată potrivit deciziei nr. 201/2007, considerându-se că raportul de inspecție fiscală a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta -" "SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
S-a arătat în motivele de recurs că justificarea deducerii TVA s-a făcut cu documente legal aprobate, respectiv facturi fiscale care, așa cum s-a constatat și de către organele de urmărire penală, sunt originale și perfect valabile, deci consideră că s-a dovedit pe deplin dreptul de deducere a TVA.
A susținut recurenta că nu s-a intrat într-o reală cercetare a fondului cauzei, prin respingerea cererii de probatoriu a expertizei contabile solicitată de aceasta la tribunal, evaluarea superficială având ca efect o soluție greșită.
Examinând recursul, probele cauzei și legislația aplicabilă, Curtea reține următoarele:
Direcția Generală a Finanțelor Publice Oae fectuat un control fiscal la reclamantă, stabilind că aceasta datorează la bugetul statului suma de 42.067 lei, compusă din: 24.831 lei TVA, 13.402 lei dobânzi TVA și 3824 lei penalități de întârziere TVA-.
Organul de control a apreciat că reclamanta a achiziționat mijloace fixe și obiecte de inventar, cu factura nr.CJ -/20.12.2002, de la -""SRL C N, în valoare totală de 21.521 lei, din care TVA 3436 lei și că din adresele DGFP CNr ezultă că firma care a livrat bunurile nu există, facturile respective fiind achiziționate de altă firmă.
Față de împrejurarea că datele înscrise în factură nu sunt reale, organul de control a exclus de la deductibilitate TVA aferentă acestei facturi, soluție adoptată în baza art.67 alin.1 din HG 598/2002.
De asemenea, s-au avut în vedere prevederile art.29 pct.B lit.b din Legea 345/2002, conform cărora primirea și înregistrarea în contabilitate de facturi fiscale sau alte documente legal aprobate care nu conțin datele prevăzute pentru a fi înregistrate în mod obligatoriu determină în mod obligatoriu pierderea dreptului de deducere a TVA.
S-a apreciat că factura cu nr. -/03.11.2002, înregistrată în evidența contabilă și care demonstra achiziționarea de la -" SRL a unui mijloc fix în valoare de 20.230 lei, din care TVA 3230 lei nu îndeplinea condițiile de document justificativ, întrucât la data de 29.03.2002 societatea furnizoare era radiată din evidențele fiscale.
A fost exclusă de la deductibilitate și TVA în sumă de 4446 lei aferent facturii -/01.12.2003, emisă de -""SRL B N, deoarece această factură nu a fost înregistrată în evidențele contabile ale furnizorului.
În același mod s-a procedat și cu privire la facturile emise de -" COM"SRL, întrucât administratorul societății furnizoare a declarat că nu a achiziționat facturi pentru această firmă, precum și cu facturile emise de -" "SRL sau cele emise de -""SRL.
Analiza dosarului evidențiază faptul că instanța de fond a soluționat cauza fără a examina facturile și mențiunile din cuprinsul acestora.
Ca urmare, se impune casarea cu trimitere a dosarului la aceeași instanță, pentru a se avea în vedere facturile care au fost excluse de la deductibilitate, dacă acestea conțin elementele prevăzute de lege,m urmând a se avea în vedere și Decizia nr.5/15.01.2007, pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și Rezoluția Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina.
În consecință, recursul va fi admis, se va casa sentința primei instanțe și se va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanta - SRL, împotriva sentinței nr. 146 din data de 26 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Decizie irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 21 Ianuarie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red E -
LF/ 3 ex/26.02.2009
Jud.fond.
Președinte:Elena CanțărJudecători:Elena Canțăr, Carmen Ilie, Sanda Lungu