Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 26/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 26/2010
Ședința publică de la 12 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 2: Axente Irinel Andrei
JUDECĂTOR 3: Claudia
GREFIER:
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M, împotriva sentinței civile nr. 1738/03.06.2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații - SRL și intimat DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite -taxă de primă înmatriculare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, părțile sunt lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită. Recurenta este scutită de plata taxelor judiciare.
S-a prezentat referatul cauzei, constatându-se că s-a solicitat de către recurentă judecarea cauzei și în lipsă. S-au înregistrat la dosar concluzii scrise din partea intimatei - SRL. Curtea, în urma deliberării, în lipsa vreunei cereri prealabile, constată că prezentul recurs se află în stare de judecată și lasă cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 1.738 din data de 3 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Maramureșs -a admis în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta BMî mpotriva pârâtelor DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M și DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE C și s-a anulat decizia nr. 100/03.12.2008 pronunțată de Biroul pentru soluționarea contestațiilor de pe lângă M și s-a dispus rejudecarea în fond a contestației formulate de reclamantă și înregistrată la. M sub nr. 20321/09.10.2008, de către organul administrativ jurisdicțional.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că la originea litigiului stă procesul-verbal de control din 26.08.2008 încheiat de Biroul vamal sub nr. 2978/26.08.2008, care a stabilit o datorie vamală (taxe + comision) de 36.452 lei, pe considerentul că nu s-a dovedit originea preferențială a mărfurilor. Actul constatator face trimitere la dispozițiile legale aplicabile pe care le interpretează în sensul celor arătate mai sus.
A mai arătat prima instanță că la data de 29.09.2008 sub înregistrată sub nr. 3.472 constatatoarea-reclamantă a formulat contestație. adevărului că această contestație este sumară și greșit motivată în drept, cu trimitere la dispozițiile art. 7 din Legea 554/2004, care nu se aplică în materie fiscală.
În mod justificat Biroul de soluționare a contestațiilor, cu adresa nr. 20321/09.10.2008 a cerut reclamantei să-și completeze contestația, ceea ce ea a și făcut prin adresa nr. 454/18.11.2008.
Examinând această adresă a reclamantei, a arătat instanța de fond, se constată că toate motivele de fapt și de drept necesare pentru soluționarea pe fond a contestației sunt enumerate în cuprinsul ei. Concluzia la care a ajuns Biroul de soluționare a contestațiilor, la pagina 7 din decizia nr. 100/2008, în sensul că reclamanta nu a prezentat "motivele de drept pe care își întemeiază contestația" a fost apreciată de instanța de fond ca fiind excesivă și neîntemeiată.
A mai precizat prima instanță, că dacă reclamanta susține că interpretarea unor texte de lege dată de organul de control este eronată, nu trebuie să invoce "temeiuri de drept pentru aceste susțineri", fiind de atributul organului de control jurisdicțional să verifice dacă legea a fost corect interpretată la stabilirea obligației vamale. A proceda în alt mod ar însemna încălcarea prevederilor art. 21 din Constituție, care garantează accesul la justiție, cunoscând că procedura administrativă jurisdicțională în materie fiscală este parte obligatorie în procedura judiciară. Pentru considerentele de mai sus, prima instanță a dispus ca organul administrativ jurisdicțional să reia judecata, de această dată pe fond a contestației formulate de reclamantă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M solicitând admiterea recursului si modificarea sentintei in sensul mentinerii ca fiind legala si temeinica a Deciziei 100/3.12.2008 a Directiei Generale a Finantelor Publice M - Biroul de Solutionare a Contestatiilor.
In fapt, recurenta a invocat faptul ca intrucat contestatia nu cuprindea motivele de drept pe care se intemeiaza, printr-o adresa a comunicat contestatoarei faptul ca are obligatia sa precizeze temeiul juridic al argumentelor invocate. Reclamanta intimata - SRL a dezvoltat prin raspunsul la aceasta adresa temeiurile de fapt, insa nu a prezentat temeiurile de drept in baza carora considera ca nu a datoreaza obligatiile fiscale stabilite in sarcina sa de catre Biroul vamal.
Societatea contestatoare trebuia sa precizeze motivele de drept pe care se intemeiaza acesta, respectiv actul normativ, articolul sau alineatul in baza caruia considera ca are dreptul sa beneficieze de regimul vamal preferential, organele de solutionare nepurtandu-se substitui contestatoarei cu privire la motivele pentru care intelege sa conteste un act administrativ fiscal. Reclamanta intimata a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului si mentinerea sentintei recurate ca fiind pe deplin legala si temeinica.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta de recurs retine urmatoarele:
Asa cum in mod legal si temeinic a retinut prima instanta, la originea litigiului sta procesul verbal de control din 26.08.2008 incheiat de catre Biroul Vamal sub numarul 2978/26.08.2008 prin care s- stabilit o datorie vamala de 36.452 Ron. Actul constatator face referire la dispozitiile legale incidente pe care le interpreteaza in sensul celor aratate sus.
Este real faptul ca initial, contestatia fomulata de catre societatea comerciala a fost sumara si gresit motivata in drept prin invocarea dispozitiilor art. 7 din Legea 554/2004 care nu sunt incidente in materie fiscala. In mod justificat, Biroul de solutionare al contestatiilor a solicitat prin adresa 20321/9.10.2008 reclamantei sa-si precizeze contestatia, obligatie pe care contestatoarea a indeplinit- Astfel, contestatia a fost motivata in drept ( 52) pe dispozitiile art. 43 lit. b si j din Codul d e Procedura Fiscala, coroborate cu dispozitiile art. 87 din acelasi act normativ. Cu privire la competenta au fost invocate dispozitiile art. 86 si 33 din Codul d e Procedura Fiscala, iar in ceea ce priveste procedura de efectuare a controlului, contestatoarea a considerat incalcate dispozitiile art. 101-102 si 107. fiscala.p.
Examinand aceasta adresa a reclamantei intimate, rezulta ca organul de control avea la indemana toate argumentele de fapt si de drept pentru a analiza pe fond temeinicia contestatiei. Mai mult, temeiurile de drept invocate de catre contestatoare puteau fi coroborate cu temeiurile de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ fiscal contestat.
Este real faptul ca potrivit dispozitiilor art. 206 alin. 1 lit c din Codul d e procedura Fiscala Contestația se formulează în scris și va cuprinde: c) motivele de fapt și de drept, existand posibilitatea solicitarii completarii acestor motive printr-o adresa comunicata contestatorului. Cu toate acestea, textul nu trebuie interpretat intr-o maniera formala si rigida, asa incat sa fie blocat in esenta accesul contribuabilului la parcurgerea procedurii administrative.
Daca din ansamblul motivelor expuse rezulta intr-o maniera neechivoca, chiar si pe cale de interpretare care sunt argumentele de drept invocate in sustinerea contestatiei, organul administrativ are obligatia de a proceda la analizarea pe fond a temeinciei contestatiei. Respingerea contestatiei pe considerente formale, desi din cuprinsul acesteia rezulta fara echivoc care sunt nemultumirile contestatoarei fata de concluziile activitatii de control echivaleaza cu negarea dreptului persoanei supuse controlului la parcurgerea procedurii administrative, desi acest drept este legal garantat.
In cazul concret dedus judecatii, in mod just a retinut prima instanta ca respingerea contestatiei ca nemotivata este o solutie deopotriva excesiva si neintemeiata. Daca contestatorul sustine ca texte de lege incidente au fost interpretate intr-o maniera eronata, este datoria organului de control jurisdictional sa verifice daca legea a fost corect aplicata si interpretata la stabilirea obligatiei vamale, fara a astepta ca in mod formal aceste texte sa fie din nou reluate si indicate expres, deoarece este evident care sunt textele de lege la care se refera contestatorul: exact normele aplicate de catre organul de control la stabilirea obligatiei de plata si la emiterea actului administrativ fiscal.
Pentru toate aceste considerent, in baza dispozitiilor art. 312 alin. 1. recursul declarat va fi respins ca neintemeiat si sentinta recurata va fi mentinuta ca fiind pe deplin legala si temeinica.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M, cu sediul înB M,-, jud. M, in contradictoriu cu intimatii - SRL cu sediul in B M,-,. 32, jud.siDirectia Regionala pentru Accize si Operatiuni Vamale C-N, cu sediul in O, Calea Armatei Romane, nr. 4, jud. împotriva sentinței civile nr. 1.738 din 03 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
Red.
Dact./6 ex.
Jud.fond:Șt.
Președinte:Danusia PușcașuJudecători:Danusia Pușcașu, Axente Irinel Andrei, Claudia
