Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 297/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
- Secția de contencios administrativ și fiscal
DECIZIA NR. 297/ Dosar nr-
Ședința publică din data de 17 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa judecător
- - - - - judecător
- - - judecător
Grefier -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice C, precum și a recursului declarat de pârâta Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale B împotriva Sentinței civile nr.1673/21 2008, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, având ca obiect "anulare act control taxe și impozite".
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 14 aprilie 2009, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în temeiul art. 146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 17 aprilie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată că:
Prin sentința civilă nr. 1673/21 2008, pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr- a fost admisă cererea formulată de reclamanta - -, în contradictoriu cu pârâtele Directia Generală a Finantelor Publice C si Directia Judeteana de Accize si Operatiuni Vamale
Au fost anulate Deciziile cu nr. 1291/27.02.2008; nr. 1292/27.02.2008; nr. 1360/29.02.2008; nr. 1363/29.02.2008 emise de pârâta Directia Judeteană de Accize si Operatiuni Vamale
A fost anulată Decizia nr. 115/14.05.2008 emisa de parata Directia Generală a Finantelor Publice
S-a dispus restituirea către reclamantă a sumei totale de 20.481 lei achitată în executarea actelor de impunere sus mentionate.
S-a luat act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond reținut următoarele considerente:
În fapt, societatea reclamantă a încheiat cu o firma din Ungaria, - SRL, un contract de prestări servicii în baza căruia s-a obligat să efectueze în beneficiul firmei din Ungaria operațiunea de bobinare a unor statoare de motor-proprietatea acesteia din urma, materia primă urmând a fi asigurată de către beneficiar. În executarea acestui contract, firma din Ungaria a exportat temporar către - SRL materia prima necesară bobinării, această marfă fiind plasată din punct de vedere vamal în regim de perfecționare activă în sistem de suspendare, conform art. 134 Cod vamal (fiind întocmita nr. 1/20007/15.11.2006.
Inițial reclamanta a beneficiat de regim vamal suspensiv până la data de 31.12.2006, conform autorizatiei nr. 11.630/15.11.2006, iar apoi, autoritatea vamală a aprobat cererea de prelungire a regimului vamal suspensiv, noul termen de încheiere a acestuia fiind stabilit pentru data de 31.03.2007. După ce societatea reclamantă prestatoare a finalizat serviciul de bobinare a statoarelor de motor, a inițiat în 01.02.2007 procedura de reexportare a produselor finite către beneficiarul din Ungaria. Marfa a fost vămuita la Directia Judeteană de Accize si Operatiuni Vamale C, întocmindu-se documentele vamale.
a fost îndrumat să se prezinte la biroul vamal de destinatie din în vederea lichidării operatiunilor de transit. Chiar dacă reexportul nu a fost înregistrat în Ungaria la acea dată, datorită faptului că, potrivit susținerilor reclamantei, biroul vamal de destinație a refuzat atunci înregistrarea operațiunii având în vedere statutul României de nou stat membru al Comunitătii Europene, marfa a fost livrată la destinație, în acest sens fiind semnat si ștampilat -ul de către firma beneficiara din Ungaria, împrejurare necontestată de pârâte.
Încheierea exportului temporar s-a efectuat în luna 2007 prin emiterea Hotărârii cu nr- de către autoritatea vamală din Ungaria, ca urmare a cererii înaintate de către firma beneficiară.
In drept, instanța de fond a reținut că regimurile vamale suspensive reglementate de Codul Vamal au fost create pentru a răspunde în mod eficient diferitelor necesități ale operatorilor economici, ele permițând promovarea unei politici orientate spre export și dezvoltarea capacității agenților economici autohtoni de a face față concurenței pe piața internațională.
Regimul vamal suspensiv încetează conform art. 11 alin. 1 din Codul vamal atunci când mărfurile plasate sub acest regim primesc în mod legal o altă destinație vamală admisă.
În speță, instanța de fond a apreciat, față de situația de fapt mai sus reținută, că societatea reclamantă și-a respectat obligația de a scoate din țară, în termenul fixat pentru finalizarea regimului suspensiv, bunurile importate temporar, reexportul având loc în luna februarie 2007. Bunurile au fost predate firmei beneficiare din Ungaria, ca urmare împrejurarea că Biroul vamal din nu a executat operațiunile de înregistrare vamală a mărfii decât cu întârziere, nu poate fi imputat reclamantei și în nici un caz nu poate da naștere în sarcina acesteia a obligației de plată a taxelor vamale imputate de pârâte (regimul suspensiv încheindu-se în 2007, în cauză putând fi pusă eventual în discuție întârzierea în finalizarea operațiunii de tranzit). Atâta vreme cât faptic reclamanta a respectat obligația de reexportare a mărfurilor, în speță nu este incident art. 226 alin. 1 lit. a din Codul Vamal.
Având în vedere aceste considerente, instanța de fond admis cererea reclamantei ca fiind întemeiată si a dispus anularea Deciziilor cu nr. 1291/27.02.2008; nr.1292/27.02.2008; nr.1360/29.02.2008; nr. 1363/29.02.2008 emise de pârâta Direcția Județeană de Accize si Operațiuni Vamale C; anularea Deciziei nr. 115/14.05.2008 emisă de parata Direcția Generală a Finantelor Publice C; restituirea către reclamantă a sumei totale de 20.481 lei achitată în executarea actelor de impunere sus menționate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs, în termen legal, pârâtele Direcția Generală a Finanțelor Publice C și Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale B solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
În motivare recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice C a arătat că în mod greșit instanța de fond a reținut susținerea reclamantei potrivit căreia Biroul vamal de destinație a refuzat înregistrarea operațiunii având în vedere statutul României de membru al Comunității Europene.
Recurenta a susținut că intimata - a fost îndrumată să se prezinte la Biroul vamal de destinație în vederea lichidării operațiunilor de tranzit inițiate potrivit documentului de tranzit T1-M-V-/01.02.2007, însă societatea nu s-a conformat acestei recomandări. Astfel, regimul vamal suspensiv nu s-a încheiat întrucât acest document de tranzit nu a fost înregistrat la biroul vamal de destinație.
Recurenta a mai arătat că, declarația vamală de export și Hotărârea nr- s-a emis de către Autoritatea Vamală din Ungaria, la solicitarea firmei beneficiare și se referă doar la materialele exportate de partea ungară în vederea prelucrării de către -. Această operațiune vamală a fost închisă de din Ungaria, având în vedere că materialele au intrat în România pentru a fi prelucrate, urmând ca după prelucrare să fie exportate sub formă de produse finite, acordându-se o altă destinație vamală.
Recurenta Autoritatea Națională a Vămilor prin Baa rătat că în data de 13.11.2006 firma din Ungaria a efectuat un export temporar către SRL, cu valabilitatea exportului temporar până în data de 13.11.2007. Materialele au fost prelucrate de. -, obținându-se produse finite - statoare bobinate.
La data de 01.02.2007, intimata - a inițiat reexportul produselor finite rezultate în urma prelucrării materialelor către firma.
Operațiunea de tranzit inițiată nu s-a realizat întrucât nu a fost înregistrată, astfel cum rezultă din adresa nr. 68783/TZ/05.12.2007 emisă de Serviciul Vamal și Tehnici de din cadrul Autoritatea Națională a Vămilor.
Recurenta a susținut că nu au fost respectate prevederile art. 111 alin. 1 din Legea nr. 86/2006 Codul vamal.
Intimata - a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității recursului declarat de Autoritatea Națională a Vămilor prin B pentru C susținând că aceasta nu are legitimație procesuală activă.
Pe fond, intimata a solicitat respingerea ambelor recursuri ca neîntemeiate, arătând că toate criticile aduse hotărârii recurate sunt rodul unei abordări formaliste a problemei și omiterii unei fapte evidente care probează că bunurile importate în regim vamal au fost reexportate în Ungaria.
Instanța, a solicitat la termenul din 31 martie 2009 precizări cu privire la partea în numele căreia a fost formulat recursul de către
Prin precizarea depusă la dosar la data de 10.04.2009 Baa rătat că are dreptul de a reprezenta în instanță interesele Autoritatea Națională a Vămilor, și că numai direcțiile regionale, nu și direcțiile județene au dreptul de a reprezenta în instanță Autoritatea Națională a Vămilor, organ cu personalitate juridică. Acest drept de reprezentare judiciară, izvorăște din Ordinul circular nr. 948/2004 și art. 4 pct. 21 din Hotărârea de Guvern nr. 110/2009.
Având în vedere aceste precizări și dispozițiile legale invocate, Curtea constată că excepția inadmisibilității este nefondată, în speță B, în calitate de reprezentantă legală a Autoritatea Națională a Vămilor a declarat recurs în numele Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale C, structură fără personalitate juridică în cadrul Autoritatea Națională a Vămilor.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, instanța de control judiciar constată că recursurile promovate împotriva sentinței civile nr. 1673/21.11.2008 a Tribunalului Covasna sunt nefondate.
Criticile formulate de recurente cu privire la faptul că nu a fost încheiată operațiunea de tranzit vamal de către biroul vamal de destinație, din culpa intimatei reclamante sunt neîntemeiate.
Intimata - și-a îndeplinit obligațiile asumate față de partenerul de afaceri din Ungaria, prelucrând materia primă ce a fost introdusă în România în baza unui regim vamal de tranzit și reexportând produsele finite - statoare bobinate.
Faptul că, Biroul vamal de destinație a refuzat înregistrarea operațiunii nu echivalează cu o culpă a intimatei, deoarece nu aceasta avea obligația legală de a finaliza operațiunea vamală de tranzit, ci inițiatorul acesteia din Ungaria.
În mod corect instanța de fond a reținut că intimata și-a respectat obligația de a scoate din țară, în termenul fixat pentru finalizarea regimului vamal suspensiv, bunurile importate temporar. Prin urmare, faptul că Biroul vamal din nu a înregistrat operațiunea și nu a finalizat regimul vamal suspensiv, nu poate crea obligații de plata taxelor vamale în sarcina intimatei. Aceasta, a efectuat operațiunile de prelucrare a materiei prime și a reexportat produsele finite în termenul stabilit de regimul vamal suspensiv.
Pentru aceste considerente, Curtea va respinge, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, recursurile declarate de Direcția Generală a Finanțelor Publice C, Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale împotriva Sentinței civile nr.1673/21 2008 Tribunalului Covasna.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile formulate de Direcția Generală a Finanțelor Publice C și Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale B împotriva Sentinței civile nr.1673/21 2008 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 17.04.2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Clara Elena Ciapă
- - - - - -
Grefier,
Red. CEC 15.05.2009/dact. VP 25.05.2009
Judecător fond
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Clara Elena Ciapă, Lorența
