Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 302/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--19.01.2009
DECIZIA CIVILĂ NR. 302
Ședința publică din 26 februarie 2009
PREȘEDINTE: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 3: Maria Cornelia
GREFIER: -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții recurenți Municipiul A, Primăria Municipiului A prin Primarul Municipiului A, împotriva sentinței civile nr.1016 din 26 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat în reprezentarea reclamantului intimat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind formulate cereri, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentantul reclamantului intimat solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată și depune la dosar concluzii scrise.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 1016 din 26 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- a fost admisă acțiunea în contencios administrativ exercitată de reclamantul, împotriva pârâților Municipiul A și Primăria Municipiului A, a fost anulată Dispoziția nr.93/01.09.2008 emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Primăriei A și constată nulitatea Notei de constatare și înștiințării de plată seria - din 22.08.2008 emisă de Serviciul de Administrare din cadrul pârâtei.
A fost obligat Municipiul A să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 595 lei.
În motivarea sentinței recurate, prima instanță a reținut în esență, următoarele:
Prin Nota de constatare și înștiințare de plată încheiată la data de 22.08.2008, s-a stabilit în sarcina proprietarului autovehiculului cu numărul de înmatriculare -, marca Ford, o taxă suplimentară de parcare în cuantum de 30 lei pentru parcarea autovehiculului fără a achita taxa de parcare stabilită prin Hotărârea A nr.249/2006.
Nota de constatare reprezintă un act administrativ fiscal în înțelesul dat acestei noțiuni prin art.41 Cod procedură fiscală, fiind un act emis de organul fiscal competent în aplicarea legislației pentru stabilirea unei obligații fiscale și ca urmare trebuia să cuprindă elementele prevăzute de art.43 (2) din nr.OG92/2003 sub sancțiunea nulității prevăzute de art.46 din aceeași ordonanță.
Cum nota de constatare nu a cuprins mențiunile privind numele și prenumele contribuabilului, lipsa acestora atrage nulitatea actului.
Ca urmare, neluând în considerare lipsurile actului administrativ fiscal care atrag nulitatea acestuia, organul de soluționare a contestației a emis o dispoziție nelegală.
Pentru aceste considerente, instanța a admis acțiunea și a anulat Dispoziția nr.93/01.09.2008 și a constatat nulitatea Notei de constatare și înștiințare de plată încheiat la data de 22.08.2008, seria nr.-
Împotriva acestei hotărâri, au declarat recurs pârâții Municipiul A și Primăria Municipiului A prin Primarul Municipiului A, solicitând admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii reclamantului, iar pe cale de consecință, constatarea temeiniciei și legalității Notei de constatare și Înștiințare de plată, respectiv a dispoziției nr. 93/01.09.2008, emisă de Comisia de soluționare a contestațiilor privind notele de constatare și Înștiințare de plată.
În motivarea recursului, recurenții au arătat că în mod eronat a reținut prima instanță nulitatea actelor atacate în baza art.43 alin.2 din nr.OG92/2003, cu neluarea în considerare a faptului că înscrisul contestat îndeplinește condițiile minime prevăzute de lege, omisiunile privind numele și prenumele contribuabilului urmând a fi completate ulterior, odată cu identificarea proprietarului.
Au mai arătat recurenții că A nr.249/2006 a fost, cu prilejul adoptării sale, supusă procedurii de transparență decizională, potrivit Legii nr.52/2003 nefiind contestată și că în realitatea reclamantul nu contestă săvârșirea faptei, respectiv parcarea autoturismului într-un loc nepermis.
În drept, recurenții au invocat dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Intimatul reclamant nu a formulat întâmpinare, însă a depus la dosar concluzii scrise, solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței civile atacate ca fiind legală și temeinică.
În apărare, intimatul susține că actele atacate, respectiv nota de constatare și înștiințarea de plată nu îndeplinesc minimele condiții cerute de Cod procedură fiscală, fiind lovite de nulitate absolută.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate de către recurent cât și în conformitate cu dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, Curtea apreciază că acesta este neîntemeiat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Potrivit art.43 alin.2 Cod procedură fiscală, actul administrativ fiscal cuprinde mai multe elemente printre care și datele de identificare ale contribuabilului. Aceste mențiuni sunt prevăzute sub sancțiunea nulității instituite de dispozițiile art.46 Cod procedură fiscală, nulitate care poate fi constatată la cerere sau din oficiu.
Din interpretarea dispozițiilor art.46 Cod procedură fiscală, în special din împrejurarea că sancțiunea poate fi constatată și din oficiu, rezultă că nulitatea instituită este una absolută, ceea ce atrage regimul juridic al nulităților absolute.
Această interpretare, coroborată și cu regimul nulităților exprese instituite de art.105 alin.2 teza finală Cod procedură civilă, conduce la concluzia că Tribunalul Arada pronunțat o hotărâre temeinică și legală.
Astfel, potrivit art.105 alin.2 teza finală Cod procedură civilă, în cazul nulităților prevăzute anume de lege, vătămarea se presupune până la dovada contrarie, ceea ce înseamnă că pârâtul avea sarcina de a dovedi că întocmirea actelor fiscale cu nerespectarea formelor legale nu i-a produs o vătămare reclamantului, dovada pe care acesta nu a făcut-
Cât privește critica potrivit căreia instanța nu a luat în considerare faptul că reclamantul nu a contestat săvârșirea faptei și s-a pronunțat exclusiv pe neîndeplinirea condițiilor formale ale actelor administrative atacate, Curtea apreciază că această critică este nefondată având în vedere că, reținând nulitatea actelor menționate, prima instanță nu mai avea posibilitatea să facă aprecieri asupra stării de fapt descrise în cuprinsul acestora, conform principiului de drept potrivit căruia ceea ce este nul nu poate produce efecte.
Constatând așadar neîntemeiat recursul, Curtea urmează a-l respinge ca atare în conformitate cu dispozițiile art.312 alin.1 Cod procedură civilă.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă, recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată către intimat în cuantum de 595 lei, reprezentând onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de către Municipiul A, Primăria Municipiului A prin Primarul Municipiului A, împotriva sentinței civile nr.1016/26.11.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat.
Obligă recurentul la plata cheltuielilor de judecată către intimat în cuantum de 595 lei, reprezentând onorariu avocat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - LIBER - -
GREFIER
-
Red.D/23.03.2009
Tehnodact /2 ex./23.03.2009
Prima instanță: Tribunalul Arad
Judecător
Președinte:Mircea Ionel ChiuJudecători:Mircea Ionel Chiu, Claudia, Maria Cornelia
