Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 3140/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 3140/2009
Ședința publică din 07 decembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 2: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 3: Mihaela Sărăcuț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 1980 din 26.06.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu - ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C N și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI G, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite - taxă de poluare.
La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu taxa judiciară în sumă de 19,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de 05.11.2009 s-a înregistrat la dosarul cauzei din partea recurentului un înscris la care s-au anexat dovezile ce atestă achitarea taxelor de timbru datorate pentru recursul promovat în cauză ( 6-7) și o cerere pentru comunicarea sentinței recurate, cerere soluționată favorabil ( 8 - 9).
În data de 04.12.2009 intimata Caî nregistrat la dosar o cerere prin care a solicitat comunicarea motivelor de recurs și în conformitate cu prevederile art. 303 alin. 1 coroborat cu 301.pr.civ. să se constate nulitatea recursului.
Curtea, a invocat excepția nulității recursului în temeiul art. 306 al. 1.pr.civ. în condițiile în care acesta nu a fost motivat în termenul legal cu raportare la art. 137 al. 1.pr.civ. reținând că excepția a fost invocată și de intimata
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1980 pronunțată la data de 26 iunie 2009 de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, s-a luat act de renunțarea reclamantei - SRL, la judecarea cererii formulate în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a mun. C-
A fost admisă cererea formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice a mun. G astfel cum a fost extinsă și în consecință a fost obligată pârâta să restituie reclamantului suma de 9.580,37 lei, reprezentând taxa de primă înmatriculare.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că reclamanta a achiziționat un autoturism marca, autoturism care era înmatriculat într-un stat membru al Uniunii Europene. Cu ocazia înmatriculării în România a autoturismului, i s-a întocmit o fișă de calcul din care rezulta faptul că avea de achitat echivalentul în lei a sumei de 9.580,37 lei cu titlu de taxă specială de înmatriculare, taxă pe care a achitat-o la Administrația Finanțelor Publice a mun. Considerând nelegală perceperea acestei taxe, s-a adresat pârâtei cu solicitarea de a-i fi restituită, dar cererea sa a fost respinsă.
Potrivit dispozițiilor art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar.
Conform dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, aplicabil prezentei spețe, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, fiind interzise, astfel, taxele discriminatorii și protecționiste. Aceste dispoziții au făcut obiectul unei largi jurisprudențe a Curții de Justiție a Comunităților Europene, care a decis ca fiind esențial în stabilirea caracterului unei taxe ca fiind discriminatorie aspectul că aceasta este determinată de traversarea graniței de către bunul supus taxei, dintr-o țară comunitară în alta.
Tribunalul a reținut că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 343/2006 prin OUG nr. 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate. Potrivit reglementării în vigoare, la data importului autoturismului, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art. 214 ind. 1 din Codul fiscal. Tribunalul a observat, însă, că taxa specială de înmatriculare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară. Rezultă din aceste dispoziții legale, că taxa specială de înmatriculare impusă autoturismului reclamantului, autoturism cumpărat dintr-un stat membru al Uniunii Europene și care era înmatriculat într-un stat comunitar este determinată de traversarea graniței de către acesta dintr-o altă țară comunitară în România, astfel încât această taxă impusă de autoritățile române este una discriminatorie, fiind interzisă de dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunității Europene.
Este real că în lipsa unei armonizări la nivelul Uniunii Europene statele membre au o oarecare libertate în stabilirea diferitelor taxe sau impozite, dar acestea nu trebuie să contravină dispozițiilor comunitare privind interzicerea discriminării sau a principiului liberei circulații a mărfurilor, așa cum este cazul de față.
De asemenea, nu pot fi reținute nici aplicarea dispozițiilor art. 11 din OUG nr. 50/2008, pe de o parte dat fiind faptul că acest act normativ intră în vigoare la data de 1 iulie 2008 și pe de altă parte, având în vedere incompatibilitatea taxei de primă înmatriculare cu dreptul comunitar, nu se poate face o eventuală compensare între taxa de poluare și taxa prevăzută de dispozițiile art. 214 ind. 1 Cod fiscal. Mai mult decât atât, acest act normativ nu poate fi aplicat decât situațiilor născute după intrarea sa în vigoare, în caz contrar fiind încălcat principiul neretroactivității legii.
Constatându-se că taxa specială de primă înmatriculare achitată de reclamant este una interzisă de dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunităților Europene și că, începând cu data de 1 ianuarie 2007, dată la care România a aderat la Uniunea Europeană reglementările comunitare sunt direct aplicabile în ordinea juridică internă, având prioritate față de dispozițiile interne, tribunalul a apreciat ca fiind nejustificat refuzul pârâtei Administrația Finanțelor Publice a mun. G de a dispune restituirea acesteia, motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 8, 18 din Legea nr. 554/2004, a admis cererea reclamantului privind obligarea acestei pârâte la restituirea taxei de primă înmatriculare.
Reclamantul a formulat recurs împotriva acestei hotărâri la data de 1 iulie 2009 comunicând împrejurarea că va proceda la depunerea motivelor de recurs printr-un memoriu separat.
La data de 7 decembrie 2009 s-a comunicat instanței prin fax înscrisul purtând denumirea motive de recurs susținându-se necesitatea analizării hotărârii atacate prin prisma dispozițiilor art.3041pr.civ.
Intimata Administrația Finanțelor Publice C-N prin scriptul denumit cerere a solicitat instanței să constate nulitatea recursului având în vedere că acesta nu a fost motivat în termenul legal în conformitate cu art.303 alin.1 coroborat cu art.301 pr.civ.
Sentința recurată a fost comunicată potrivit dovezii de primire și a procesului verbal de predare la data de 24 iulie 2009 de către agentul procedural.
Dispozițiile art.303 pr.civ. statuează că recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau în termenul de recurs iar termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte.
Termenul de recurs a fost stabilit în regulă generală de dispozițiile art.301 pr.civ. ca fiind de 15 zile de la comunicarea hotărârii, iar interpretarea coroborată a dispozițiilor legale enunțate și raportarea acestora la starea de fapt reținută anterior relevă că termenul până la care recurentul avea obligația de a comunica motivele de recurs până la data de 9 august 2009 astfel că înregistrarea acestora la termenul din 7 decembrie 2009 apare ca fiind realizată cu nerespectarea termenelor stabilite de lege.
Recursul apare ca apare ca nefiind motivat în termenul legal împrejurare care atrage nulitatea acestuia potrivit dispozițiilor art.306 alin.1 pr.civ. astfel că pentru aceste motive Curtea în temeiul dispozițiilor legale enunțate va constata nul recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1980 din 26.06.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o va menține în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Constată nul recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1980 din 26.06.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 07 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./5 ex./16.12.2009
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu, Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț
