Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 387/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 387
Ședința publică de la 15 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Robert Emanoil Condurat
JUDECĂTOR 2: Alina Răescu
JUDECĂTOR 3: Costinel
Grefier:
Pe rol rezultatul dezbaterilor privind recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței nr.2002 din 20 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G, și ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință de la 01.02.2010, încheiere care face parte din prezenta hotărâre, când a fost amânată cauza la 08.02.2010 și, ulterior, la prezentul termen.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.2202 din 20 noiembrie 2009, Tribunalul Gorja respins acțiunea reclamantului, în contradictoriu cu pârâții ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G, și ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:
Taxa de poluare este reglementată juridic de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2008 ce instituie taxa de poluare pentru autovehicule, act normativ ce în conformitate cu art. 14 alin. (1) a intrat în vigoare la 01 iulie 2008.
Cadrul legal ce guvernează materia este completat de Hotărârea nr. 686 din 24 iunie 2008, privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2008 de instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și deOrdinulnr. 986 din 30 iunie 2008 pentru aprobarea procedurii privind stabilirea taxei de poluare pentru autovehicule.
impozabili sunt persoanele menționate în art. 5 alin. (2) din nr.OUG 50/2008.
Determinarea taxei de poluare se realizează în condițiile art. 6 din nr.OUG 50/2008.
Pentru a se preveni cazurile în care s-ar stabili greșit cuantumul taxei, în art. 5 alin. (1) din nr.OUG 50/2008 se prevede că taxa urmează a fi calculată de autoritatea fiscală competentă, aceasta fiind cea menționată la art. 2 lit. d) din ordonanță.
Datorită criticilor formulate de Comisia Europeană a fost instituită o procedură de contestare a cuantumului taxei, reglementată deart. 10din nr.OUG 50/2008.
Potrivit alin. (8) din art. 10 din nr.OUG 50/2008, persoana nemulțumită de răspunsul primit în urma contestației are posibilitatea de a se adresa instanței de judecată.
În legătură cu acest aspect, instanța competentă este cea de contencios administrativ, dat fiind că respingerea contestației s-a realizat cu privire la un act administrativ fiscal.
Actul administrativ fiscal prin care se stabilește taxa de poluare, după cum stabilește art. 85 alin. (1) pr. fisc. este declarația fiscală și decizia emisă de organul fiscal.
Prin prisma art. 5 alin. (1) din nr.OUG 50/2008 organul fiscal competent să determine taxa " trebuie să emită în acest sens o decizie de impunere".
Menționarea sumei datorate sub forma unui act administrativ fiscal apare ca o garanție a dreptului contribuabilului de a contesta modul de determinare a taxei.
Cu privire la momentul exigibilității taxei, aceasta este prevăzută de art. 4 din nr.OUG 50/2008.
Titlul de creanță și orice alt act administrativ fiscal, poate fi contestat la organul fiscal competent, potrivit regulilor de la art. 205 și urm. din Cap. I Titlul IX proc. fisc.
Competența de soluționare a contestațiilor este prevăzută de art.209 din codul d procedură fiscală ce stabilește că: "împotriva deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, precum și a deciziilor pentru regularizarea situației, emise în conformitate cu legislația în materie vamală, se soluționează după cum urmează: a) contestațiile care au ca obiect impozite, taxe, contribuții, datorie vamală, precum și accesorii ale acestora, al căror cuantum este sub 1.000.000 lei, se soluționează de către organele competente constituite la nivelul direcțiilor generale unde contestatarii au domiciliul fiscal;"
Dispozițiile art. 218 alin 2 din codul d procedură fiscală prevăd că:" (2) Deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar sau de către persoanele introduse în procedura de soluționare a contestației potrivit art. 212, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii".
Ca urmare a dispozițiilor art. 209 din codul d procedură fiscală, contestațiile care au ca obiect impozite, taxe, contribuții, datorie vamală, precum și accesorii ale acestora, al căror cuantum este sub 1.000.000 lei, se soluționează de către organele competente constituite la nivelul direcțiilor generale unde contestatarii au domiciliul fiscal și în conformitate cu art.218 alin 2 din codul d procedură fiscală deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă.
În cauză petiționarul investit instanța de judecată după ce formulatcontestație împotriva deciziei de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule, astfel că respectat dispozițiile art. 209 din codul d procedură fiscală.
Reclamantul a considerat ca fiind nelegală soluția dată de organul jurisdicțional administrativ prin decizia de soluționare a contestației nr. 59/09.09.2009 a Direcției Generale a Finanțelor Publice G privitoare la respingerea contestației formulate împotriva deciziei nr. 2230/31.07.2009 a Administrația Finanțelor Publice, investind instanța de contencios administrativ competentă.
Raportul juridic de drept material fiscal dedus judecății de reclamant se referă la modul în care s-a calculat și perceput taxa de poluare.
Taxa de poluare este în același timp o creanță la fondul de mediu și o obligație a reclamantului, momentul nașterii creanței și a obligației cu referire la taxa respectivă fiind momentul în care poluatorul (reclamantul ) dorește să folosească autovehiculul prin înscrierea lui în circulație, înmatriculându-
Baza de calcul taxei de poluare este reprezentată de caracteristicile tehnice ale autovehiculului poluatorului, persoana fizică sau juridică, autovehicul ce se dorește să fie înscris în circulație.
Reclamantul solicitat înscrierea în circulație autovehiculului proprietatea sa, manifestându-și indirect dorința să devină poluator prin folosirea autovehiculului, dar nu dovedit că baza de taxare reprezentată de caracteristicile tehnice ale autovehiculului său i-ar fi dat dreptul la taxă de poluare mai mică ( ajustată ) decât i s- calculat de pentru fondul de mediu.
Prin contestație la decizia de calcul a Administrației Finanțelor Publice, reclamantul nu invocat și dovedit eventualele modificări ale bazei de taxare reprezentate de caracteristicile tehnice ale autovehiculului său, astfel ca în baza legii Direcția Generală a Finanțelor Publice Gac onsiderat ca fiind real calculul taxei de poluare.
Baza de calcul al taxei de poluare este reprezentată de caracteristicile tehnice ale autovehiculului și fiind aceeași bază cu cea din cererea reclamantului de înscriere a autovehiculului în circulație, contestația formulată împotriva deciziei nr. 2230/31.07.2009 a Administrației Finanțelor Publice a fost respinsă ca fiind neîntemeiată prin decizia nr. 59/09.09.2009 a Direcției Generale a Finanțelor Publice
Reclamantul putea depune documentele doveditoare ale bazei de taxare, prevăzute la cap.V, art.5 "Determinarea deprecierii reale a unui autovehicul rulat ", din nr.HG686/2008, care stipulează, că:,(1) Suma reprezentând taxa ce urmează a fi plătită, calculată potrivit prevederilor art. 6 din ordonanță, poate fi ajustată atunci când persoana care solicită înmatricularea unui autovehicul rulat declară pe propria răspundere că rulajul mediu anual real al autovehiculului în cauză este mai mare decât rulajul mediu anual considerat standard pentru categoria respectivă de autovehicule, prevăzut la art. 4 alin. (4) lit.b).
În cazul prevăzut la alin. (1), calculul taxei se face pe baza cotei de reducere rezultate din cota prevăzută în anexa nr. 4 la ordonanță, majorat cu reducerea suplimentară prevăzută în anexa nr. 1.
Atunci când noua cotă de reducere este mai mare de 95% se aplică
cota de reducere de 95%.
mediu anual real se calculează prin raportarea rulajului
afișat de indicatorul de kilometraj al autovehiculului la vechimea
calculată în funcție de data primei înmatriculări.
Declarația pe propria răspundere se întocmește de persoana în cauză potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 2 și se depune la
organul fiscal competent. Declararea rulajului autovehiculului constituie infracțiune și se pedepsește conform prevederilor art. 292 din Codul
penal.)
Suma reprezentând taxa ce urmează a fi plătită,calculată potrivit prevederilor art. 6 din ordonanță, poate fi ajustată și atunci când persoana care solicită înmatricularea unui autovehicul rulat face dovada,pe baza expertizei tehnice efectuate de "Registrul Auto Român", că deprecierea autovehiculului rulat este mai mare decât cea indicată de grila fixă prevăzută în anexa nr. 4 la ordonanță."
Prin nr.HG686/2008, nivelul taxei este dat de norma de poluare corelat cu vechimea, rulajul mediu anual și starea generală caracteristicilor tehnice autovehiculului, reprezentând reflecția în plan fiscal a principiului"poluatorul plătește",principiu unanim acceptat la nivelul Uniunii Europene.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivele de recurs a arătat că în mod neîntemeiat, instanța de fond i-a respins acțiunea, invocând în esență faptul că potrivit principiului "poluatorul plătește, avea obligația ca, în conformitate cu prevederile OUG 50/2008, să achite această taxă și că potrivit aceluiași act normativ, posibilitatea contestării în instanță revine persoanelor interesate, doar în situația în care există pretenții cu privire la modul de calcul al taxei de poluare.
A susținut recurentul-reclamant că prin cererea de chemare în judecată a invocat aspecte privitoare la nelegalitatea încasării acestei taxe (nu la modalitatea de calcul a acesteia), ca urmare a incompatibilității dintre legea națională (în speță OUG nr.50/2008) și legea comunitară (art.90 din tratatul CE).
A mai susținut că într-o speță similară, același complet de judecată, în urmă doar cu 30 de zile, a pronunțat sentința nr.2073/23.10.2009, prin care s-a admis acțiunea reclamantului și s-a dispus obligarea pârâtei Tg J să restituie suma ce a constituit taxă de poluare, întemeind sentința tocmai pe neconcordanța dintre normele de drept interne ce reglementează taxa de poluare, raportate la prevederile art.90 din Tratatul CE și pe modul discriminator al nomelor naționale (OUG 50/2008).
Analizând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și a dispozițiilor art.3041Cod pr.civilă, Curtea le apreciază ca fiind nefondate, pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr.2202/2009, Tribunalul Gorj - Secția CAF a respins acțiunea promovată de reclamantul, prin care a solicitat restituirea taxei de poluare pentru autoturismul marca Ford Escort, adus dintr-un stat aparținând Uniunii Europene.
Analizând compatibilitatea taxei pe poluare cu dreptul comunitar, Curtea constată că în speță nu sunt încălcate dispozițiile art.90 din Tratatul de Instituire a Comunităților Europene.
Astfel, OUG 50/2008 stabilește, în art.1, cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, taxă care constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar, potrivit dispozițiilor art.4, obligația de plată a taxei intervine în momentul în care utilizatorul unui autoturism intenționează utilizarea acestuia, plata fiind percepută cu ocazia primei înmatriculări sau la repunerea în circulație a unui autovehicul.
Totodată, potrivit dispozițiilor art.90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, nici un stat membru nu poate să impună, în mod direct sau indirect, asupra produselor altor state membre, impozite interne de orice natură în plus față de cele impuse direct sau indirect asupra produselor interne similare. Mai mult, nici un stat membru nu poate să impună asupra produselor altor state membre impozite interne de natură să acorde protecție indirectă altor produse.
Aceste dispoziții constituie cadrul legal pentru reglementarea principiilor europene ale liberei circulații a mărfurilor, al liberei concurențe în interiorul Pieței Comune și al neutralității impozitării interne.
În ceea ce privește taxarea autovehiculelor, pentru care nu există legislație europeană primară sau secundară de reglementare, trebuie analizată, în raport de principiile generale de drept comunitar referitoare la transparență, neutralitate fiscală sau taxare excesivă, criteriile obiective, caracter adecvat și proporțional sau poluatorul plătește (art.174 pct.2 din Tratat), conform art.30 din Tratat pot fi impuse interdicții sau restricții la importuri, exporturi sau mărfuri în tranzit care ar putea fi justificate de considerente de moralitate publică, politică publică sau securitate publică, protejarea sănătății și vieții oamenilor, animalelor sau a plantelor (.), fără ca acestea să constituie un mijloc de discriminare arbitrară sau o restricție mascată privind relațiile comerciale dintre statele membre.
Pornind de la aceste principii generale de drept comunitar, Curtea reține următoarele: conform preambulului la OUG 50/2008, taxa pe poluare a fost instituită în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte pentru îmbunătățirea calității aerului și pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în acest domeniu, ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței CJCE.
Evident, obiectivul taxei este de protejare a mediului, atât prin modul de utilizare a resurselor constituite, cât și prin modul de impunere.
De asemenea, determinarea taxei poluare se realizează conform art.6 din OUG 50/2008 pe baza unor criterii obiective și transparente, ținând de tipul motorului, capacitatea cilindrică, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului conform coeficienților descriși în anexa 4.
Caracterul proporțional al taxei rezultă din aceea că este stabilită în funcție de gradul de poluare și de eficiența energetică, cuantumul acesteia fiind mai mare pe măsură ce performanțele de mediu scad. Elementele ce stau la baza acesteia sunt emisiile de noxe și de dioxid de carbon, iar criteriile de calcul au un caracter adecvat scopului instituit, de protejare a mediului.
În acest sens, prin OUG 50/2008 s-a stabilit grilă de depreciere ce corespunde unor valori reale de pierdere a valorii de piață, fiind prevăzută totodată posibilitatea contestării de către contribuabil dacă face dovada că autovehiculul său s-a depreciat într-o măsură mai mare decât cea indicată în grila fixă.
Cu privire la interdicția creării unei discriminări între bunurile importate și cele autohtone, se reține că o astfel de discriminare nu există, legislația națională aplicându-se deopotrivă bunurilor din producția internă și celor din producția externă.
OUG nr.50/2008 nu cuprinde dispoziții referitoare la diferențierea taxei pe criterii ce ar putea fi apreciate drept măsuri cu caracter echivalent.
Cum se constată din dispozițiile OUG 50/2008, taxa se percepe la prima înmatriculare sau la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri pentru toate autovehiculele din categoriile M1- M3 și N1 - N3, indiferent din ce stat comunitar provine autovehiculul, condiția esențială și singulară fiind aceea de a fi la prima înmatriculare.
Cu privire la existența unei discriminări între bunurile importate și cele autohtone, CJCE a stabilit că neimpunerea taxei de primă înmatriculare pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, la data intrării în vigoare a dispozițiilor legale ce reglementează taxa de primă înmatriculare, concomitent cu impunerea taxei autovehiculelor second-hand importate din statele membre nu contravine art.90 CE. Astfel s-a stabilit că "o comparație cu autoturismele second-hand plasate în circulație în statul membru înainte de intrarea în vigoare a legii privind taxele de primă înmatriculare nu este relevantă. Scopul art.90 nu este acela de a împiedica statele membre să introducă noi impozite și taxe sau să schimbe cota de impunere sau baza de impunere a unor impozite existente".
Având în vedere și reglementarea legală a posibilității de contestare a cuantumului taxei de mediu, conform art.10 alin.8, se reține respectarea principiului neutralității absolute a taxei.
În raport de cele arătate anterior Curtea reține că taxa de poluare reglementată de dispozițiile OUG 50/2008 nu este contrară art.90 paragraf 1 din Tratatul CE, respectând principiile generale comunitare.
Curtea Europeană de Justiție a arătat în mod constant că o consecință a dreptului comunitar actual este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehiculele un sistem de taxă al cărei cuantum crește progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv ( a se vedea deciziile Curții de Justiție a Comunităților Europene în cauzele 112/84 Humblot Directorului serviciilor fiscale, parag.12; cauza C-132/88 Comisia Comunităților Europene, parag.17).
De asemenea, Eaa rătat că sunt criterii obiective cele precum capacitatea cilindrică sau clasificarea în funcție de performanțele de mediu ( a se vedea decizia E în cauzele conexate C-290/05 și 333-05 și, parag.52).
S-a statuat, de asemenea, că dacă taxa pentru poluarea autovehiculelor este bazată pe elemente precum cilindreea, normele de poluare chimică sau emisiile de dioxid de carbon, este evident că aceste criterii de impunere sunt eminamente obiective și nu lasă loc unei decizii arbitrare sau neconforme cu jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene.
Jurisprudența Eas tabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și, în consecință, i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase neamortizată încorporată într-un autovehicul național similar (a se vedea decizia E în cauza C-345/93, parag.20).
Cât privește o comparație cu privire la autovehiculele deja existente în parcul auto național, Curtea s-a pronunțat în sensul că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale, deoarece art.90 nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxei noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente (a se vedea decizia E în cauzele conexate C-290/05 și 333-05 și Hona, parag.49).
În raport de motivele expuse anterior,în temeiul art 312. se va respinge recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței nr.2002 din 20 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G, și ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Februarie 2010
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.jud.
MF/ 2 ex/15.04.2010
Jud.fond:
Președinte:Robert Emanoil ConduratJudecători:Robert Emanoil Condurat, Alina Răescu, Costinel
