Anulare act de control taxe și impozite. Sentința 41/2010. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR --

SENTINȚA CIVILĂ -. 41/2010

Ședința publică din data de 01 februarie 2010

Instanța este constituită din:

PREȘEDINTE: Augusta Chichișan

GREFIER: - -

S- luat în examinare, pentru pronunțare, acțiunea promovată de reclamanta - LEASING SA, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.

În data de 22.01.2010, s-au înregistrat la dosarul cauzei concluzii scrise din partea reclamantei și a pârâților ( 423-428).

dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 18 ianuarie 2010, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.

CURTEA

Reclamanta, - LEASING SA, prin acțiunea promovată mpotriva AGENȚIEI NAȚIONALE DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C, solicitat instanței de judecată ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună:anularea parțială a deciziei de impunere nr.69/30.05.2008 emisă În baza Raportului de inspecție fiscala înregistrat la pentru Contribuabili Mijlocii CNs ub nr.4343/30.05.2008, în sensul exonerării societății de la plata sumei de 4.036.706 lei reprezentând TV A suplimentara 2.475.938 lei; dobanzi aferente 1.538.900 lei; penalități de Întârziere- 17.370 lei, precum și 2612 lei cu titlu de impozit, 1858 lei majorări aferente acestui impozit și 33 lei penalități de Întârziere și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivarea acțiunii s-a realizat prin invocarea împrejurării că, prin decizia de impunere nr. 69/30.05.2008 s-a stabilit obligarea societății la plata sumei de 4.038.510 lei cu titlu de debit TV A suplimentar, impozit pe profit, dobânzi și penalități de întârziere aferente acestor sume.

Reclamanta a contestat decizia mai sus menționată, contestație Înregistrată sub nr. 23206/02.07.2008,

1. Prima sumă contestată este cea stabilită cu titlu de debit TVA colectată. Aferent acestei categorii de debite, organul fiscal stabilește obligarea societății la plata unor sume care corespund unor operațiuni comerciale diferite.

Prima operațiune comercială despre care organele fiscale au afirmat că nu ar fi fost corect fiscalizată a fost o închiriere a unui imobil, stabilind în sarcina societății obligarea la plata sumei de 190.000 lei cu majorările și penalitățile aferente. Astfel, in data de 28.03.2007, societătea a emis o factura in suma de 2.415.000 lei, TVA aferent 458.850 lei, reprezentând contravaloare chirie imobil.

Deși aceasta operațiune se încadra în categoria celor menționate la art.141 alin.2 lite din Codul fiscal, fiind scutita de TV A, din greșeală factura a fost emisa cu TV Sesizând acest lucru, in luna noiembrie 2007 stornat factura, adică a emis o altă factură cu minus suma reprezentând contravaloarea chiriei și a TV A-ului. Această operațiune contabila se încadrează in prevederea legala, fiind bine explicata la pct 40 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr. 44 din 22 ianuarie 2004:

Ulterior acestui moment, societătea a emis o nouă factură, cu taxare inversă, deci fără TV A, corespunzător, sumei pe care locatarul trebui a să o plătească, factură care înlocuia factura emisă.

Conform prevederilor Titlului VI pct38 din HG- nr 44/2004, societătea avut posibilitatea de a opta pentru plata sau neplata TVA. raportat la operațiunile de închiriere imobile. În acest sens a depus o "notificare adresată organelor fiscale, în care a arătat faptul că începând cu data 46 12.04.2007 a optat pentru taxarea operațiunilor de închiriere. Această opțiune avea Însă aplicabilitate la operațiunile contabile ulterioare momentului 12.04.2007. Ori, cu privire la factura emisă la 28.03.2007, chiar corectată la un moment ulterior, această opțiune de taxare nu se putea aplica, dat fiind faptul că se referea la o operațiune contabilă anterioară momentului În care a optat pentru plata TV

De altfel, și dispoziția legală cuprinsă În Titlul VI pct 38 alin. 3 din al HG

44/2004 dispune același lucru:Opțiunea prevăzută la alin. (1) se va notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat in anexa 1 la prezentele norme metodologice si se va exercita de la data depunerii notificării sau de la o alta data ulterioara înscrisă in notificare. Ca și concluzie, era imposibil pentru societăte să aplice TV A aferent unei facturi care În timp se situează anterior momentului în care a optat pentru taxarea operațiunilor de închiriere, motiv pentru care consideră că obligarea la plata sumei de 190.000 lei cu titlu de debit TV A colectată este nefondată și atrage, totodată, anularea majorărilor de întârziere și penalităților aferente.

A doua operațiune pe care organele fiscale o amendează este specifică

societății, fiind vorba de o serie de contracte de leasing având ca obiect bunuri

. imobile, iar sumele care se impun reprezintă TVA, precum și majorări și penalități întârziere, ca urmare a unei ipotetice nerespectări a prevederilor art. 1601din Codul fiscal.

Anterior acestui control, din dorința de a respecta regimul fiscal aplicabil operațiunilor de leasing si pentru a evita interpretările organelor fiscale, a solicitat in scris C N sa comunice dacă masurile simplificate prevăzute la art.1601din Legea 571/2003 (taxare inversă a TV A-ului) privind Codul fiscal se aplica si in cazul leasingului financiar imobiliar.

ANAF C, prin adresa nr.16146/28.03.2005, anexată, comunicat: măsurile de simplificare se aplică "numai pentru livrările de bunuri prevazute la art.1601alin.2 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal", livrări care sunt definite la art.128 din Codul fiscal. In continuare, organul fiscal concluzionează ca leasingul financiar este o prestare de servicii in baza preved.art.129 alin.2 din Codul fiscal, si nu poate beneficia de aplicarea masurilor simplificate de tv cuprinse în art. 1601Cod fiscal.

Pe baza acestei comunicări, venită din partea unui organ abilitat a emite răspunsuri si soluții cu caracter fiscal, activitatea LEASING ACs -a desfasurat prin aplicarea regimului de taxare, respectiv a dedus TVA la achiziții si a colectat TVA la vânzare.

Inspectorii fiscali care au efectuat controlul la societăte au avut însă o cu totul altă viziune asupra acestui aspect, motiv pentru care s-a impus societății plata unei sume de 2.283.423 lei reprezentând TVA aferenta unor contracte de cumparare a unor imobilizări

Mai exact, a fost sancționată pentru că nu a aplicat măsurile simplificate cuprinse în art. 1601din Codul fiscal. Acest articol, În aliniatul 3 precizează modalitatea de completare a facturilor (cu taxare inversă) in cazul livrărilor anumitor bunuri, bunuri care sunt specificate în aliniatul 2, printre care se numără și terenurile sau clădirile de orice fel. Articolul 128 din același cod, articol care definește Însă livrările de bunuri, arată expres În aliniatul 3 că, contractele de leasing nu fac parte din categoria livrărilor de bunuri.

Este de altfel de notorietate, iar dispozițiile legislației fiscale sunt În acest sens (art.129 din Codul fiscal) faptul că, contractele de leasing se . În categoria prestărilor de servicii, nu a livrărilor de bunuri. Pentru acest motiv taxarea inversă nu le este aplicabilă.

Interpretarea pe care au dat-o inspectorii cu privire la aplicarea acestor dispoziții fiscale este cel puțin bizară. Din punctul lor de vedere operațiune a de leasing este doar transmiterea către utilizator a bunului achiziționat de către finanțator, nu și achiziționarea bunului ce face obiectul leasingului de către finanțator. În acest context, trebuia să nu aplice TVA pentru cumpărarea imobilelor, această operațiune fiind o livrare de bunuri, iar operațiune a de transmiterea a dreptului de folosință asupra acestor bunuri cumpărate trebui a taxată cu TVA, dat fiind faptul că este o operațiune de prestări servicii. Cu alte cuvinte, din punctul de vedere al inspectori lor fiscali care au efectuat controlul la societătea o operațiune de leasing reprezintă doar transmiterea dreptului de folosință asupra bunului, fără a include aici și cumpărarea de către finanțator a bunului transmis, cumpărare făcută la cererea utilizatorului și în condițiile expres formulate de către acesta. această interpretare, Legea 51/1995 în capitolul III stabilește obligațiile părților În cadrul unei operațiunii de leasing, analizând distinct În art. 9 care sunt obligațiile finanțatorului

Consideră că nu mai este nevoie de alte argumente care să ateste faptul că operațiunea de leasing, din punctul de vedere al finanțatorului, este compusă din cumpărarea unui bun a cărui folosință este ulterior transmisă utilizatorului. Cu alte cuvinte o singură operațiune complexă de prestări servicii, formată dintr-o cumpărare și o transmitere a dreptului de folosință asupra bunului cumpărat.

Cum dispozițiile art. 1601din Codul fiscal se referă la livrarea bunurilor, nicidecum la prestări le de servicii, consideră că nu există temei juridic care să motiveze obligarea societății la plata sumei de 2.283.423 lei reprezentând TV A și implicit nici la plata majorărilor și a penalităților de întârziere.

De asemenea aferent perioadei verificate echipa de control nu a acordat

drept de deducere pentru TVA înscrisă in factura nr.-/05.05.2006

emisa de catre L, prin care au fost achiziționate: flotor, cartu, rulment pompa, avans racord, furtun, in valoare de 2769,73 lei, TV A aferenta 526,25 lei;factura nr.-/10.05.2006 emisa de catre Trans L, prin care au fost achiziționate: instalație de alimentare cu apa -4- 0812, in valoare de 8606,14 lei, TV A aferenta 1635,17 lei;factura nr.-/15.05.2006 emisa de catre Trans L, prin care au fost achiziționate: 11; 4, in valoare de 870 lei, TV A aferenta 165,30 lei; factura nr.-/04.02.2007 emisa de catre Metro Cash &, prin care au fost achiziționate: mașină de spălat, in valoare de 999 lei, TVA aferenta 189,81 lei.

Echipa de control nu a acordat drept de deducere pentru aceste achiziții deoarece, a apreciat ca nu se încadrează in prevederile art.145, alin 2 din Legea 571/2003 cu, întrucât in opinia ei, produsele achiziționate nu concura la realizarea de operațiuni impozabile.

Reclamanta considera ca achiziția bunurilor mentionate in facturile in cauza reprezintă o livrare de bunuri in acceptiunea Codului fiscal.

Astfel, echipa de control incorect nu a acordat dreptul de deducerea pentru TV A deductibila înscrisă in facturile in cauza in suma de 2.515 lei plus dobânzi si majoră ri de întârziere.

II. A doua categorie de sume care a fost impusă are ca și sursă impozitul pe profit, inspectorii fiscali stabilind că societătea mai are de plătit suplimentar impozit pe profit, dat fiind faptul că nu s-a acordat dreptul de deducere aferent unor investiții. Și această sumă stabilită suplimentar poate fi tratată distinct, fiind raportată la cheltuieli cu amortizarea unei cabane, pe de o parte, respectiv la cheltuieli deductibile aferente anumitor bunuri achiziționate de societăte.

Echipa de control nu a acordat drept de deducere aferent cheltuielilor efectuate cu amortizarea Muntele in perioada 01.07.2003 - 31.12.2006, deoarece, in opinia acesteia, au fost încălcate prevederile art.21, alin.l din Legea 571/2003. Astfel, echipa de control a stabilit un impozit pe profit suplimentar (prin neacordarea dreptului de deducere aferent amortizarii) de 494 lei.

Muntele a fost achiziționată in aprilie 2003 cu scopul de aoa menaja si de a desfasura o activitate economica in scopul realizării de venituri. In perioada 2003-2005 s-a amenajat si intretinut această cabană, nereusindu-se demararea activitatii turistice in ea. Odata cu aparitia OG28/2006 prin care se limita obiectul de activitate al societilor de leasing s-a luat decizia transmiterii acestui activ prin divizare unei alte societăti care sa o exploateze in continuare in scopuri turistice.

Echipa de control face confuzie între "cheltuielile efectuate in scopul realizării de venituri impozabile" si realizarea efectiva de activitati aducatore de venituri, asa cum a constatat in la pagina 4: "din evidenta contabila a societătii a rezultat ca la Muntele nu au fost realizate activitati aducatoare de venituri ".

Este evident ca reclamanta a achiziționat si implicit a inceput amortizarea imobilizarii corporale potrivit legii, cu scopul de a realiza venituri. Legiuitorul a statuat clar ca, sunt cheltuieli deductibile si cele efectuate in SCOPUL realizarii de venituri si nu numai cele care sunt "aducatoare" de venituri.

Intr-o societătea comerciala sunt o serie de cheltuieli care sunt efectuate in scopul realizării de venituri, dar care nu generează direct venituri.

Echipa de control a considerat că, cheltuielile de amenajare si intretinere la Muntele sunt deductibile, deci sunt realizate in scopul realizarii de venituri, dar, ciudat au considerat ca insusi amortizarea cladirii (recuperarea prin trecerea pe cheltuieli a valorii de intrare) nu reprezinta o cheltuiala deductibila.

Mai mult decât atât, odata cu aparitia OG28/2006 prin care se limita obiectul de activitate al societilor de leasing s-a luat decizia transmiterii acestui activ prin divizare unei alte societăti care sa o exploateze in continuare in scopuri turistice. In schimbul acestei transmiteri de activ, Portal Leasing a dobandit parti sociale in societătea carei i-a transmis activul in cursul divizarii. Deci, subscrisa ar putea realiza venituri prin faptul ca, asociata fiind in acea societăte, va incasa dividende in situațiarealizarii de profit si repartizarea acestuia in acest sens.

Dupa cum se observa din Raportul de Inspecție fiscală, echipa de control U a acordat drept de deducere cheltuielii cu amortizarea pentru perioada 01.07.2003 -31.12.2006. perioada supusa controlului. Ori, Muntele a fost achiziționata si amortizata incepand cu aprilie 2003, iar pentru perioada aprilie 2003- iunie 2003. echipa de control care a întocmit pentru aceea perioadă a acordat drept de deducere a cheltuielii cu amortizarea aferente acelei perioade.

Situația in sine este aceeași, difera doar perioadele, dar, interpretarile echipelor de control din aceeasi institutie sunt diferite.

In concluzie, consideră că, cheltuiala cu amortizarea este deductibila fiscal si echipa de control incorect a stabilit un impozit pe profit suplimentar de 494 lei plus majorari si penalitati de întârziere.

De asemenea echipa de control nu a considerat ca si cheltuiala deductibila pentru urmatoarele facturi:factura nr.-/05.05.2006 emisa de catre L,prin care au fost achiziționate: flotor, cartu, rulment pompa, avans racord, furtun, in valoare de 2769,73 lei, TV A aferenta 526,25 lei; factura nr.-/10.05.2006 emisa de catre Trans

L, prin care au fost achiziționate: instalatie de alimentare cu apa -4 - 0812, in valoare de 8606,14 lei, TV A aferenta 1635,17 lei; factura nr.-/15.05.2006 emisa de catre Trans L, prin care au fost achiziționate: 1 i4, in valoare de 870 lei, TV A aferenta 165,30 lei; factura nr.-/04.02.2007 emisa de catre Metro Cash &, prin care au fost achiziționate: masina de spalat, in valoare de 999 lei, TV A aferenta 189,81 lei.

Echipa de control a considerat aceste cheltuieli ca si nedeductibile întrucât, in opinia ei, bunurile achiziționate nu sunt aferente realizării de venituri in conformitate cu prev. art.21, alin.l din Legea 571/2003 si Anexa nr.l, Titlul II, pct.22 din 44/2004 si a stabilit un impozit pe profit suplimentar, in valoare de 2.118 lei.

In fapt, reclamanta are sediul social in C N,--40, iar activitatea si-o desfasoara intr-un imobil închiriat situat in C N,-. Imobilul situat pe--40, sediul social, este impropriu pentru desfășurarea activității. In anul 2006 acționarii au luat decizia ca in viitor in aceasta locație sa se construiască un imobil, unde societătea sa-si desfasoare activitatea.

Datorita faptului ca zona unde se situeaza str. - (cartierul ) este o zona mai inalta, unde alimentare a cu apa este deficitara, primul pas in realizarea proiectului a fost rezolvarea problemei alimentarii cu apa si a presiunii acesteia. Dupa cum se observa si din enumerarea bunurilor care au fost achiziționatecu facturile prezentate, aceste reprezinta de fapt o investitie menita sa stocheze apa si care sa o poata pompa la nevoie,toate aceste bunuri au fost receptionate legal ele sunt in proprietatea sa și se gasesc la locatia de pe--40, fapt ce putea fi verificat si de catre echipa de control.

Considera ca echipa de control incorect a apreciat ca aceste cheltuieli sunt nedeductibile fiscal intrucit bunurile achiziționatenu sunt aferente realizarii de venituri vointa legiuitorul a fost aceea de a acorda dreptul de deducere acelor cheltuieli care sunt efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.

Or, realizarea unei parti dintr-o investitie menita sa reduca cheltuielile cu functionarea societătii, in speta economisirea cheltuielilor cu chiria platita in prezent, se încadrează in prevederile legale prin faptul ca, reducerea cheltuielilor duce la o marire a bazei impozabile care echivaleaza exact cu o realizare de venituri impozabile.

Baza impozabila este formata din diferenta dintre veniturile impozabile si cheltuielile deductibile, astfel asupra ei se poate actiona atat prin marirea veniturilor, in sensul realizarii lor, cat si prin micsorarea cheltuielilor deductibile, având acelasi efect.

In ceea ce priveste factura nr.-/04.02.2007 emisa de catre Metro Cash &, prin care a fost achiziționata: masina de spalat, in valoare de 999 lei, TV A aferenta 189,81 lei, pentru care nu s-a acordat dreptul de deducere pentru suma reprezentând cheltuiala precizează că prin aceasta s-a urmărit micșorarea cheltuielilor în scopul măririi bazei impozabile.

MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE-DIRECȚIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C, pentru Agentia Nationala de Administrare Fiscala, in, formuleaza in conformitate cu art.115 si urmatoarele din Codul d e procedura civila, prezenta a formulat întâmpinare,prin care a solicitat respingerea ca nelegală si netemeinică a actiunii in contencios administrativ precizata de reclamanta AL LEASING, impotriva deciziei nr.386/24.11.2008 emisa de Directia Generala de Solutionare a Contestatiilor din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si implicit impotriva deciziei de impunere nr.69/30.05.2008 a Administratiei Financiare pentru Contribuabili Mijlocii C, având in vedere urmatoarele.

Primul aspect evidentiat de rec1amanta se refera la stabilirea in mod nelegal in sarcina sa a sumei in cuantum de 190.000 lei reprezentând TV A aferenta operațiunii de inchiriere a unui imobil printr-un contract încheiat cu in data de 09.03.2007 pe erioada aprilie - noiembrie 2007.

Sustinerile reclamantei sunt total nelegale întrucât, optând pentru taxarea operațiunilor prevăzute la art.141 alin.2 lite din Legea 571/2003, aceasta opțiune se aplica de la data depunerii notificării respectiv 12.04.2007 si nu de la o data anterioara (10.03.2007) specificata in notificare, situație in care factura nr. -/28.03.2007 in valoare de 2.415.000 lei si TV A aferenta in suma de 458.850 lei reprezentând chirie imobil pentru toata perioada de închiriere, la momentului emiterii era scutita de taxa pe valoare adăugată conform prevederilor mentionate.

Menționează că, chiar si in situația in care s-ar lua in considerare data de 10.03.2007, data de la care reclamanta considera ca a optat pentru taxarea operațiunii nu are relevanta din punct de vedere al stabilirii diferenței de TV A întrucât, așa cum rezulta din constatările cuprinse in raportul de inspecție fiscală (pag.l2), organele de inspecție fiscală au anulat TV A colectata pe aceasta perioada, situatie favorabila Portal Leasing

Mai mult in baza art.l60 alin. 2 din acelasi act normativ, text legal care reglementează situațiile in care pot fi aplicate masurile simplificate, rezulta ca închirierea bunurilor imobile nu se încadrează acestor prevederi, iar factura emisa cu taxare inversa a fost si aceasta emisa eronat, reclamanta având obligația emiterii facturii fiscale cu TV A pentru operațiunea de inchirierea aferenta perioadei 12.04.2007-31.11.2007, perioada pentru care a renuntat la regimul de scutire al operațiunii, optâd pentru taxarea acesteia.

In ceea ce priveste notificarea privind anularea opțiunii de taxare a operațiunilor prevazute la art.141 alin.2 lit.e din Codul fiscal, inregistrata in data de 23.04.2008, de care se prevaleaza reclamanta arată ca aceasta nu poate produce efecte in privinta operațiunii in discutie întrucât, imobilul inchiriat a fost vandut catre inca din luna octombrie 2007, motiv pentru care la data depunerii notificarii bunul imobil nu se mai afla in proprietatea reclamantei si nu mai avea regimul unui bun inchiriat.

Nu este intemeiata nici sustinerea reclamantei potrivit careia avea dreptul de a storna o factura emisa eronat cu TVA in baza pct. 40 din HG 44/2004 privind Normele de aplicare ale Codului Fiscal, întrucât aceasta omite un aspect important si anume faptul ca pentru perioada 12.04.2007-30.11.2007 a depus Notificarea din 12.04.2007 prin care a optat pentru taxarea operațiunilor facturate in 28.03.2007 si in consecinta pentru aceasta perioada avea obligația sa colecteze TVA, facturarea cu TVA nefiind emisa eronat, având in vedere ca aceasta a intrat sub incidenta mafifestarii de vointa exprimata in baza unui act care isi produce efecte valabile pentru perioada respectiva.

La punctul doi din actiune reclamanta critica legalitatea si temeinicia actului administrativ emis de ANAF sub aspectul stabilirii in sarcina sa a sumei in cuantum de 2.283.423 lei reprezentând TVA, considerand ca sumele respective a fost stabilite in mod gresit "ca urmare a unei ipotetice nerespectarii a dispozitiilor art.1601din Codul Fiscal".

Sustinerile reclamantei, sunt total nefundamentate fiind rodul unei interpretari eronate a dispozitiilor legale incidente, raportate la situațiade fapt concreta care vizeaza operațiunile efectuate.

In acest sens precizează că reclamanta avea obligația, sa aplice masurile simplificate pentru achiziția de cladiri si terenuri, respectiv sa inscrie pe facturile primite de la furnizor taxare inversa fara a inscrie taxa aferenta, chiar daca furnizorul nu a efectuat aceasta mentiune.

De altfel, facturile de achizitie la care face referire au la baza contracte de vanzare-cumparare autentificate prin care reclamanta devenea proprietarul bunurilor imobile, sens in care face referire la dispozitiile art.1294 din Codul Civil care defineste vanzarea ca fiind "o conventie prin care cele doua parti se obliga intre ele, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru si aceasta a platii celei dintai pretul lui".

Din analiza contractelor de vanzare-cumparare care au statia baza emiterii facturilor in discutie, rezulta ca vointa comuna a partilor a fost aceea de a transfera dreptul de proprietate catre reclamanta.

Argumentele invocate de reclamanta potrivit carora acestor facturi nu le sunt aplicabile masurile de simplificare deoarece, in speta este vorba o operatiune de leasing financiar, mai exact o vanzare de active pe termen si de inchiriere a aceluiasi activ in regim de leasing, nu pot fi luate in considerare in conditiile in care din cuprinsul acestor conventii rezulta fara putinta de tagada ca reclamanta devine proprietar deplin al bunurilor imobile respective, iar ulterior aceste bunuri imobile devin obiectul unor contracte de leasing financiar, care reprezintă o noua operațiune distincta, si anume o prestare de servicii care potrivit art. 129 alin.2 din Codul fiscal nu poate beneficia de aplicarea masurilor simplificate de TVA.

Se poate observa ca aceste contracte de vanzare-cumparare, având in vedere obiectul lor, respectiv terenuri si cladiri, au fost autentificate in conformitate cu dispozițiile legale in materie, ori in cazul contractelor de leasing nu poate fi vorba de asa ceva, ceea ce intareste si mai mult imprejurarea existentei a doua operațiuni.

Reclamanta nu este deacord nici cu stabilirea sumei de 2.515 lei reprezentând TVA, ca urmare a neacordarii dreptului de deducere a Tva evidentiata intr-o serie de" facturi reprezentând achiziții de bunuri materiale, desi nu justifica intrebuintarea acestora in vederea realizarii de operațiuni impozabile, potrivit art.145 din Codul Fiscal.

Motivele invocate de reclamanta nu sunt pertinente întrucât, nu justifica faptul ca aceste investitii sunt efectuate la noul al societătii, fiind realizate in scopul realizarii de operațiuni taxabile in viitor.

Dealtfel, asa cum au retinut in mod corect organele de inspectie in masura in care aceste achiziții vor fi inregistrate pe costuri, pentru realizarea de operațiunii taxabile cu drept de deducere, acestea fiind in mod evident justificate cu documente, reclamanta are posibilitatea ajustarii dreptului de deducere a TV A potrivit procedurii reglementate de art.149 din Codul Fiscal.

Impozitul pe profit stabilit in mod suplimentar nu este "rodul unor interpretari diferite, a unor echipe de control din cadrul aceleiasi institutii", asa cum mentioneaza reclamanta, având in vedere ca situațiafiscala existenta in perioadele verificate nu este nici pe departe identica.

Întrucât, potrivit dispozitiilor legale incidente, (art.21 alin.1 din Codul fiscal), pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cele efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, reclamantei i-a fost refuzat dreptul de deducer, in conditiile in care in perioada verificata, nu a realizat nici o activitate a aducatoare de venituri.

In mod firesc la momentul efectuarii primului control aprilie-iunie 2003, nu se cunostea faptul ca in anul 2006 investitia respectiva avea sa fie instrainata, fara sa fie obtinut vreun venit in urma expluatarii sale.

Chestiunea privind neacordarea dreptului de deducere in cazul cheltuielilor evidentiate in facturi reprezentând achiziții de materiale, stabilindu-se profit impozabil in suma de 2.118 lei este identica cu situațiaprezenta anterior, având in vedere ca reclamanta nu este in masura sa justifice ca realizarea acelor cheltuieli a fost destinata realizarii de venituri, potrivit art.21 din Codul Fiscal.

Analiza probatoriului administrat susținerilor părților în raport de normele legale incidente în cauză relevă următoarele:

MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANȚELOR AGENȚIA NAȚI0NALĂ DE ADMINISTRARE FISCALA Direcția generala de soluționare a contestațiilor a emis DECIZIA - 386/24.11.2008 prin care a reținut că Direcția generala de soluționare a contestațiilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscala a fost sesizata de Administratia finantelor publice pentru contribuabili mijlocii a judetului C - Activitatea de inspecție fiscală prin adresa nr. 5166/09.07.2008 inregistrata la Agentia Nationala de Administrare Fiscala - Directia generala de solutionare a contestatîîlor sub nr. -/15.07.2008 cu privire la contestatia formulata de LEASING S,A impotriva deciziei de impunere nr. 69/30.05,2008 încheiata de catre organele de inspecție fiscală din cadrul Administratiei finantelor publice pentru contribuabili mijlocii a judetului C - Activitatea de inspecție fiscală.

Referitor la taxa pe valoarea adăugată in suma de 190.000 s-a reținut că hiar si in conditiile in care s-ar lua in considerare data de 10.03.2007, data de la care societătea considera ca a optat pentru taxarea-operațiunii, nu are relevanta din punct de vedere al stabilirii diferenței de taxa. pe valoarea adăugată, întrucâtasa cum rezulta din raportul inspecție fiscala pag.12, organele dt: inspecție fiscală au anulat taxa pe valoarea adăugată colectata pe perioada de referință, situatie favorabila iar - LEASING SA era obligata sa emita faCtura cu taxa pe valoarea adăugată, pentru perioada 12 04.2007 - 31.11.2007, deoarece din data 12.4.2007 si.pana la 30.11.2007, cand societătea a stornat factura initiala si a emis factura nr. -/30.11.2007 cu mențiunea "taxare inversa", societătea contestatoare a optat pentru taxarea acestei operațiuni in conformitate cu prevederile art.141_alin.egea nr,571/2003.

Se retinenchirierea bunurilor imobile nu se încadrează acestor prevederi iar factura-emisă cu taxare inversa. a fost si aceasta emisă eronat,societătea contestatoare având obligația să emită factura pentru operațiunea de închiriere aferenta perioadei pentru care societătea contestatoare a renunțat la regimul de scutire al operațiunii, optând pentru taxarea acesteia.

2) Referitor la taxa pe valoarea adăugată in suma de 2.283.423 lei, Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin Directia generala de solutionare a contestatiilor s-a considerat investita sa se pronunțe daca societătea contestatoare avea obligația sa aplice masurile de simplificare, respectiv taxare inversa pentru achiziții de terenuri si bunuri imobile in baza facturilor emise in perioada 2005- 2007, in conditiile in care furnizorul nu a mentionat pe factura "taxare inversa".

In fapt, se LEASING SA a achiziționat cladiri, terenuri si a inregistrat taxa pe valoarea adăugată deductibila conform urmatoarelor facturi fiscale emise de la diversi furnizori in baza unor contracte de vanzare-cumparare pe care le-a considerat ulterior ca fiind bunuri imobile care fac obiectul unor contracte de leasing financiar, astfel:In anul2005:-factura nr.-/28.02.2005 in valoare de 890.400 lei, TVA aferenta in suma de 169.176 lei, emisa de se SRL reprezentând imobil si teren conform contractului de vanzare-cumparare având încheiere de autentificarenr.411/10.02.2005; -facturanr.-/26.04.2005in valoare de 535.500 lei, TVA aferenta in suma de 101.745 lei, emisa de se SRL, reprezentând imobil si teren conform contractului de vanzare-cumparare având încheiere de autentificare nr.530/01.04.2005;-factura nr.-/31.05.2005 in valoare de 660.450 lei, TVA aferenta in suma de 125.484 lei, emisa de se SRL, reprezentând imobil si teren conform contractului de vanzare-cumparare având încheiere de autentificare nr.846/31.05.2005;In anul 2006:-factura nr.-/15.07.2006 in valoare de 866.966 lei,TVA aferenta in suma de 164.729 lei, emisa de se SRL, reprezentând teren conform act aditional la contractul de leasing nr.1061/03.09.2003:-factura nr.-/09.08.2006 in valoare de 8.000.000 lei, NA aferenta in suma de 1.520.000 lei, emisa de V, reprezentând imobil si teren conform contractului de vanzare-cumparare având încheiere de autentificare nr.1111/09.0B.2006;In anul2007:-facturanr.9/28.03.2007in valoare de 1.064.680 lei, TVA aferenta in suma de 202.289 lei, emisa de V, reprezentând "cval creanta reactivata"

Organele de inspecție fiscală au constatat ca societătea contestatoare a dedus in mod eronat taxa pe valoarea adăugată inscrisa in facturile de achiziții, nerespectand prevederile art.160"1alin.2 lit.b SI C din Legea nr.- cu modificarile si completarile ulterioare SI a pct.65"1 al1n.1,3,4,8,9 din HG nr.44/2004, in vigoare pentru anii 2005 si 2006. si a art.160 alin.1.3,5 din Legea nr.571/2003 cu modificarile si completarile ulterioare si Titlul IV, pct.82 din HG 44/2004 cu modificarile si completarile ulterioare in vigoare de la 01.01.2007.

Potrivit prevederilor lega le mentionate rezulta ca atat furnizorii cat si beneficiarii bunurilor reprezentând terenuri si cladiri sau parti de cladire sunt obligați sa aplice masurile de simplificare si sa inscrie pe facturile fiscale mentiunea "taxare inversa", sa inscrie atat in jurnalul de cumparari cat si in jurnalul de vanzari aceste achiziții si sa inscrie in decontul de taxa pe valoarea adăugată deductibila cat si la rubrica taxa pe valoarea adăugată colectata sumele aferenta acestor achiziții in vederea realizarii autolichidarii taxei pe valoarea adăugată, cu conditia obligatorie de a fi ambii inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adăugată. Furnizorii sunt obligați sa emita facturi pe care sa inscrie mentiunea "taxare inversa" fara sa inscrie taxa aferenta si fara a se face plata taxei intre furnizor si beneficiar iar in situațiain care furnizorul nu a facut aceasta mentiune in facturile emise, beneficiarul este obligat sa aplice taxarea inversa si sa faca autolichidarea taxei pe valoarea adăugată.

Prin urmare se LEASING SA avea obligația conform art.160A1 din Codul fiscal, sa aplice masurile simplificate pentru achiziția de cladiri si terenuri, respectiv sa inscrie pe facturile primite de la furnizor "taxare inversa" fara a inscrie taxa aferenta, ch.iar daca furnizorul nu a facut aceasta mentiune, facturi primite in anul 2005 si anume: factura nr.-/28.02.2005 in valoare de 890.400 lei, TVA aferenta in suma de 169.176 lei; factura nr. -/26.04.2005 in valoare de 535.500 lei I TV A aferenta in suma de 10 1. 745 lei; factu ra nr.-/31.05.2005 in valoare de 660.450 lei, TVA aferenta in suma de 125.484 lei, iar pentru anul 2006 facturile: nr.-/15.07.2006 in valoare de 866.966 lei, TVA aferenta in suma de 164.729 lei, si nr.-/09.08.2006 in valoare de 8.000.000 lei, TVA aferenta in suma de 1.520.000 lei, sa efectueze inregistrarea 4426=4427 in evidentele contabile si sa inscrie sumele in jurnalul de cumparari si de vanzari precum si in deconturile de TVA ca taxa pe valoarea adăugată duductibila si taxa pe valoarea adăugată colectata.

Din documentele existente la dosarul cauzei se retine ca facturile de achizitie precizata, au la baza contracte de vanzarecumparare autentificate prin care se LEASING SA devenea proprietarul bunurilor imobile, respectiv terenuri si cladiri.

Art.1294 din Codul civil defineste vanzarea ca fiind conventie prin care cele doua parti se obliga intre sine, una a transmite celeilalte proprietatea unui lucru si aceasta a plăti celei dintâi pretul".

Din interpretarea contractelor de vanzare-cumparare încheiate de se LEASING SA, se retine ca vointa comuna a partilor a fost aceea de a transfera dreptul de proprietate catre se LEASING SA. Or, argumentul societătii prin care acestor facturi nu le sunt aplicabile masurile de simplificare deoarece in cazul in speta este o operatiune de leasing financiar, mai exact o vanzare a unui activ pe termen si de inchiriere a aceluiasi activ in regim de leasing(leaseback), nu poate fi luat in considerare deoarece contractele au stat la baza acestor achiziții sunt contracte de vanzarecumparare autentificate, prin care se LEASING SA devina proprietarul deplin al bunurilor imobile, respectiv terenurilor si cladirilor, iar ulterior aceste bunuri imobile fac obiectul unor contracte de leasing financiar care reprezinta o noua operatiune distincta, si anume o presta re de servicii care potrivit art,129, alin.2 din Codul fiscal nu poate beneficia de aplicarea masurilor simplificate de TVA, asa cum rezulta si din adresa DGFP C nr.16146/28.03.2005, anexata la dosar, adresa interpretata in mod eronat de societăte a contestatoare.

Din analiza contractului de vanzare-cumparare încheiat de societătea contestatoare cu se SRL, in care partile mentioneaza ca se AL LEASING SA a încheiat un contract de leasing financiar cu o alta societăte, care are ca obiect imobilul din contractul de vanzare-cumparare. nu este relevant (in solutionarea contestatiei) întrucâteste vorba de o cu totul alta operatiune juridica care nu schimba cu nimic natura juridica a contractului de vanzare-cumparare. si care nu poate duce la o reincadrare a acestuia, respectiv la o vanzare a unui activ si de inchiriere a acestuia in regim de leaseback. Rezulta asadar ca avem doua contracte distincte cu operațiuni total diferite.

Se poate observa ca aceste contracte de vanzare-cumparare, având in vedere obiectul lor respectiv.terenuri si cladiri, au fost autentificate asa cum prevede legea. or in cazul contractului de leasing nu poate fi vorba de asa ceva, ceea ce intareste si mai mult aspectul ca avem doua contracte diferite si nu o singura operatiune, asa cum sustine societătea.

Invocarea notiunii de leaseback de catre societăte nu poate fi retinuta întrucâtCodul fiscal aplicabil pentru perioada verificata, respectiv 01.11.2004 -31.12.2007, nu reglementeazăaceasta notiune.

In ceea ce priveste factura nr.9/28.03.2007 in valoare de 1,064.680 leÎ si TVA aferenta in suma de 202.289 lei, reprezentând /vai creanta reactivata", a fost pus la dispozitia organelor de inspecție fiscală un Proces verbal din data de 27.03,2007, anexat la dosarul cauzei, încheiat de executorul judecatoresc, privind punerea in posesie a societătii contestatoare a unor obiective constand in teren si constructii - prin executarea se Costructii Montaj V, ca urmare a cererii de executare formulata de se LEASING SA.

Societătea contestatoare nu aduce nici un argument in sustinerea contestatiei referitoare la exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată evidentiata in acesta factura având in vedere obiectul acesteia "creante reactivate", in sensul de a justifica daca operațiuneaare la baza o livrare de bunuri prin executare silita sau o operatiune de leasing de bunuri imobile sau reprezinta o operatiune care nu intra in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată.

Chiar si in situațiain care din Procesul verbal din data de 27.03.2007, anexat la dosarul cauzei, încheiat de executorul judecatoresc, rezulta ca s-a pus in posesie se LEASING SA, "teren si constructii aferente", in baza unui contract de leasing financiar nr.4008 din 2006, operațiuneaeste scutita de taxa pe valoarea adăugată conform prevederilor art.141 alin.(2) lit.e) din Legea nr.571/2003 modificarile si completarile ulterioare in vigoare de la 01.01.2007.

In consecinta, organele de inspecție fiscală in mod legal au constatat ca se LEASING SA datoreaza taxa pe valoarea adugata aferenta achiziții/or de bunuri imobile, fapt pentru care se va respinge ca neintemeiata contestatia formulata de se AL LEASING SA pentru suma de 2.283.423 lei, reprezentând taxa pe valoarea adăugată.

3) Referitor la taxa pe valoarea adăugată in suma de 2.515 lei, Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin Directia generala de solutionare a contestatiilor s-a considerat Investita sa se pronunte daca societătea contestatoare are drept de deducerea taxei pe valoarea adăugată evidentiata in facturi reprezentând achiziții de bunuri materiale, in conditiile in care nu justifica ca achizițiile sunt folosite in vederea realizarii de operațiuni impozabile.

In fapt, se LEASING SA a achiziționat bunuri materiale si a dedus taxa pe valoarea adăugată inscrisa În urmatoarele facturi de achiziții, pe motiv ca acestea sunt necesare constituirii unui imobil nou situat pe--040 din C-,respectiv:facturanr.-.05.2006emisa de catre, in valoare de 2769 lei, TVA aferenta 526 lei achizitie flotor, cartus, rulment pompa;- factura nr.-/10.05.2006 lei in valoare de 8606 lei, TVA aferenta 1635 lei si facturanr.-f15.05.2006in valoare de 870 lei, TVA aferenta 165 lei, emise de catre Trans, reprezentând achizitie de instalatie de alimentare cu apa -4-0812 si 11/4.- factura nr./04.02.2007 emisa de catre Metro Cash&, in valoare de 999 lei, TVA aferenta 189 lei, prin care s-a achiziționat o masina de spalat.

Organele de inspecție fiscală nu au acordat drept de deducere pentru aceste achiziții întrucât pana la data finalizării inspectiei fiscale contestatoarea nu a putut justifica ca s-au întreprins demersurile in vederea construirii unui imobil nou la adresa invocata de societăte sau reamenajarii sediului firmei, astfel ca produsele achiziționate nu concura la realizarea de operațiuni impozabile pentru societăte, incalcand astfel prevederile art.145 alin.2 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare.

Având in vedere prevederile legale mai sus mentionate, se retine ca orice persoana impozabila inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adăugată are dreptul sa deduca taxa pe valoarea adăugată doar in situațiain care bunurile sau serviciile achiziționatesunt destinate utilizarii in folosul operațiunilor taxabile.

Se retine ca - LEASING SA a dedus taxa pe valoarea adăugată aferenta unor achiziții de bunuri materiale reprezentând instalatie de alimentare cu apa, flotor, cartus, rulment pompa, masina de spalat, fara a justifica ca acestea au fost foloslte pentru realizarea unei investitii demarate sau viitoare si care urmeaza sa reprezinte noul al firmei.

Argumentul societătii prin care societătea contestatoare sustine ca primul pas in realizarea proiectului a fost rezolvarea problemei alimentarii cu apa si a presiunii acesteia la social, nu poate fi retinut in solutionarea favorabila a contestatiei întrucâtasa cum rezulta din dosarul cauzei, societă1ea nu justifica intentia in sensul ca aceste investitii sunt pentru noul al firmei si sunt in scopul realizarii de operațiuni taxabile in viitor.

Mai mult, in masura in care aceste achiziții vor fi inregistrate pe costuri pentru realizarea unei investitii destinate realizarii de operațiuni taxabile cu drept de deducere iar societătea contestatoare justifica cu documente destinatia acestora, are posibilitatea ajustarii dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată conform procedurii prevazuta de art.149 din Legea 571/2003 cu modificarile si completarile ulterioare în consecinta, organele de inspecție fiscală in mod legal nu au acordat drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată in suma de 2.515 lei, fapt pentru care contestati a se va respinge ca neintemeiata pentru acest capat de cerere.

4. Referitor la accesoriile in suma de 1.538.900 lei, reprezentând majorari de întârziere si suma de 17.370 lei, reprezentând penalitati de întârziere aferente taxei pe valoarea adăugată stabilita suplimentar de plata prin Decizia de impunere nr. 69/30.05.2008 care are la baza raportul de inspecție fiscală nr.4343/30.05.2008, se retine ca stabilirea de accesorii aferente taxei pe valoarea adăugată in sarcina contestatoarei reprezinta masura accesorie in raport cu debitul.

Deoarece in sarcina contestatoarei a fost retinut debitul de natura taxei pe valoarea adăugată, aceasta datoreaza si majorarile si penalitatile de întârziere aferente taxei pe valoarea adăugată reprezentând masura accesorie, conform principiului de drept "accesorium sequitur principale" potrivit caruia bunul accesoriu urmeaza soarta juridica a bunului principal, drept pentru care contestatia referitoare la acest capat de cerere urmeaza sa fie respinsa ca neintemeiata.

Referitor la impozitul pe profit de plata in suma de 494 lei, Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin Directia generala de solutionare a contestatiilor s-aconsiderat investita sa se pronunte daca cheltuielile cu amortizarea imobilului " Muntele " este deductibila fiscalla calculul profitului impozabil in conditiile in care societătea nu justifica realizarea de venituri.

- LEASING SA a achiziționat in anul 2003 un imobil - Muntele - in scopul de aoa menaja si de a desfasura activitati economice, in scopUl de a realiza venituri. In perioada 2003-2006, se LEASING SA a calculat si a inregistrat cheltuieli cu amortizarea cladirii pana la data la care cabana a fost transmisa unei alte societăti pentru aoe xploata in scopuri turistice.

Organele de inspecție fiscală nu au acordat drept de deducere aferent cheltuielilor cu amortizarea Muntele, deoarece imobilul respectiv nu a fost folosit la realizarea de venituri si au calculat impozit pe profit suplimentar conform prevederilor art.21, alin.1} din Legea nr.571/2QO3 cu modificarile si completarile ulterioare.

Potrivit prevederilor legale mentionate rezulta ca societătea poate deduce cheltuielile doar daca sunt aferente veniturilor realizate sau sunt efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.

Prin urmare - LEASING SA avea obligația conform prevederilor de mai sus sa deduca cheltuielile cu amortizarea Muntele numai daca din exploatarea imobilului se obtineau venituri. Din explicatia directorului executiv, prin Nota explicativa aflata la dosarul cauzei si din constatările organelor de inspecție fiscală privind evidentele contabile ale societătii contestatoare a rezultat ca pentru perioada 01.07.2003-31.12.2006, Muntele nu a realizat activitati aducatoare de venituri.

Argumentul societătii prin care se sustine ca se AL LEASING SA i s-a acordat drept de deducere a cheltuielii cu amortizarea pe perioada aprilie 2003-iunie 2003 de către o alta echipa de control pentru perioada anterior verificata, pana la 30.06.2003, acesta nu poate fi retinut in solutionarea favorabila a contestatiei întrucât așa cum rezulta din dosarul cauzei, - LEASING SA cedând prin divizare in cursul anului 2006 unei alte societăti sa exploateze imobilul In scopuri turistice, nu au fost obținute venituri nici din exploatarea lui, nici In urma divizarii, fapt care a rezultat ulterior efectuarii verificarii perioadei aprilie - iunie 2003.

Totodata, argumentul societătii contestatoare referitoare la partile sociale dobandite la data cedării cabanei nu poate fi luat in considerare deoarece se refera la perioada urmatoare controlului cand se LEASING SA va incasa posibile dividende din profitul realizat de catre cealalta societăte care a primit cladirea respectiva prin divizare.

In consecinta, organele de inspecție fiscală in mod legal nu au acordat drept de deducere a cheltuielilor cu amortizarea, fapt pentru care contestati a se va respinge ca neintemeiata pentru acest capat de cerere.

Referitor la impozitul pe profit in suma de 2118 lei, Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin Directia generala de solutionare a contestatiilor s-aconsiderat investita sa se pronunte daca cheltuielile evidentiate in facturi reprezentând achiziții de materiale sunt deductibile fiscal la calculul profitului impozabil in conditiile in care societătea nu justifica realizarea de venituri.- LEASING SA a achiziționat bunuri materiale cu urmatoarele facturi pe care le-a inregistrat in evidentele contabile, astfel:- factura nr.-/05.05.2006 emisa de catre, prin care au fost achiziționate: flotor, cartus, rulment pompa, etc. In valoare de 2769,73 lei, TVA aferenta 526,25 lei;- factura nr.-/10.05.2006 lei emisa de catre Trans, prin care au fost achiziționate: instalatie de alimentare cu apa -4- 0812, in valoare de 8606,14 lei, TVA aferenta 1635.17 lei;- factura nr.-/15.05.2006 emisa de catre Trans, prin care au fost achiziționate: 11/4 in valoare de 870 lei, TVA aferenta 165,30 lei;- factura nr.-.02.2007 emisa de catre Metro Cash& $. prin care au fost achiziționate: masina de spalat. in valoare de 999 lei, TVA aferenta 189,81 lei.

Organele de inspecție fiscală nu au considerat aceste achiziții cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, întrucât bunurile achiziționate nu sunt aferente realizarii de venituri in conformitate cu prevederile art.21,alin.1 din Legea nr.571/2003. cu modificarile si completarile ulterioare si Anexa nr.1, Titlul II, pct.22 din HG 44/2004.

In drept, potrivit art.21, alin.1) din legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare si Anexa nr.1 I Titlul II, pct.22 din HG 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, se prevede:

Potrivit prevederilor legale mentionate rezulta ca societătea poate deduce cheltuielile doar daca sunt aferente veniturilor realizate sunt efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile.

Prin urmare - LEASING SA avea obligația conform prevederilor de mai sus sa deducă cheltuielile cu bunurile achiziționate numai daca aceasta justifica ca aceste bunuri au fost achiziționate pentru realizarea de venituri.

Argumentul societătii prin care motiveaza achiziționarea acestor bunuri ca fiind necesare pentru rezolvarea problemei presiunii si a alimentarii cu apa a unui nou social destinat desfasurarii activitatii societătii, nu poate fi luat in considerare deoarece societătea nu justifica intentia in sensul ca aceste investitii sunt pentru noul al firmei si sunt in scopul realizarii de venituri impozabile.

Mai mult, din documentele puse la dispozitia organelor de inspecție fiscală nu rezulta ca societătea ar fi inceput demersurile necesare construirii unui imobil nou la adresa mentionata sau a reamenajarii sediului vechi.

Totodata, daca aceste echipamente achiziționatear fi reprezentat o investitie la un bun propriu sau la unul inchiriat, societătea ar fi trebuit sa amortizeze pe durata de utilizare sau pe durata de derulare a contractului de inchiriere aceste achiziții. si nu sa le inregistreze direct in conturile de cheltuieli considerandu-Ie cheltuieli deductibile fiscaL

In consecinta, organele de inspecție fiscală in mod legal nu au acordat drept de deducere a cheltuielilor cu achiziții de materiale I fapt pentru care contestatia se va respinge ca neintemeiata pentru acest capat de cerere.

Referitor la accesoriile in suma de 1.858 lei, reprezentând majorari de întârziere si suma de 33 lei, reprezentând!itati de întârziere aferente impozitului pe profit stabilit suplimentar de plata prin Decizia de impunere nr. 69/30.05.2008 care are la baza raportul de inspecție fiscală nrA343/30.05.2008, se retine ca stabilirea de accesorii aferente impozitului pe profit in sarcina contestatoarei reprezinta masura accesorie in raport cu debitul.

Deoarece in sarcina contestatoarei a fost retinut debitul de natura impozitului pe profit, aceasta datoreaza si majorarile si penalitatile de întârziere aferente impozitului pe profit reprezentând masura accesorie, conform principiului de drept "accesorium sequitur principale", potrivit caruia bunul accesoriu urmeaza soarta juridica a bunul principal, drept pentru care contestatia referitoare la acest capat de cerere urmeaza sa fie respinsa ca neintemeiata.

Pentru considerentele aratate in conținutul deciziei si in temeiul prevederilor art. 141 alin. (2) lit.e I alin. (3): art 160"1 alin.(1),(2) lit.b) si c), alin.(3),(5); art.160 alin.(1 )(2) lit.b,alin.(3),(5); art.145, alin.3, art.21 alin.1) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal: art.9 alin(1) din Legea nr.414/2002 privind Impozitul pe profit; Titlului VI pct. 38, pct.65"1

alin.(1 ),(3), (4), (8),(9), pct.82, din Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii 571/2003, art. 205 alin. (1), art.216 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul d e procedura fiscala, republicata, s-a respins ca neÎntemeiata contestația formulata de - LEASING SA impotriva Deciziei de impunere nr. 69/30.05.2008 pentru suma totala de 4.036.706 lei reprezentand: Taxa pe valoarea adăugată in suma de 2.475.938 lei, de întârziere in suma de 1.538.900 lei aferente taxei pe valoarea adăugată, Penalitati de întârziere in suma de 17.370 lei aferente taxei pe valoarea adăugată, Impozit pe profit in suma de 2.612 le; de întârziere in suma de 1.858 lei aferente impozitului pe profit,enalitati p. de întârziere in suma de 33 lei aferente impozitului pe profit.

- LEASING SA la data de data de 09.03.2007 a încheiat un contract de închiriere pentru perioada 10.03.2007-31.12.2007 cu - SRL, pentru un complex de imobile si diferite utilaje si echipamente industriale, chiria fiind stabilita la suma de "250.000 lei /luna la care se adaugă tva", chirie care conform art 3.2 din contract a fost achitata integral de către Chirias in momentul semnarii contractului, pentru intreaga durata a acestuia, respectiv suma de 2.873.850 (inclusiv tva). LEASING SA emite factura nr. -/28.03.2007 pentru suma totala de 2.873.850 lei din care chirie 2.415.000 lei si tva 458.850 lei.

Consultantul fiscal desemnat în cauză a reținut că faptul generator si exigibilitatea tva pentru contractul de inchiriere încheiat la data de 09.03.2007 intre LEASING SA si - SRL este data specificata in contract pentru efectuarea platii, respectiv datade 09.03.2007, conform art 3.2 din contract.

taxei, conform Legii nr.571/2003, art.134(2) reprezinta data la care autoritatea fiscala devine îndreptățită, in baza legii, să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar daca plata acestei taxe poate fi amânată ".

plății taxei reprezintă data la care o persoana are obligația de a plăti taxa la bugetul statului, conform prevederilor art.157 alin(1). Aceasta data determina si momentul de la care se datorează majorări de întârziere pentru neplata taxei potrivit art.134 alin.(3) din Legea nr 571/2003

Prevederile art.134(5) lit.b) din Legea nr.571/2003 cu modificarile si completarile ulterioare precizeaza ca faptul generator in cazul operațiunilor de inchiriere, leasing, concesionare si arendare de bunuri" intervine "la data specificata in contract pentru efectuarea plății iar la art.134 alin 2 din Legea nr.571/2003 este prevăzut ca"exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator".

Curtea reține că faptul generator reprezintă punctul de reper față de care se stabilește reglementarea legală aplicabilă în analiza unei situații concrete, pentru ipoteza existenței unei succesiuni de dispoziții legale survenite întru-un anumit interval de timp,situație de altfel frecventă.

Aplicarea legii în timp în ipotezele evidențiate trebuie realizată prin raportare la faptul generator de obligații, în raport de care se determină și care sunt obligațiile ce se.

Faptul generator, astfel cum a fost acesta definit de prevederile art 134 alin1 coroborat cu dispozițiile art 1341alin 5 lit din Legea ne 571/2003, îl reprezintă în cauză operațiunea de închiriere încheiată la data de 09.03.2007, contract de închiriere pentru perioada 10.03.2007-31.12.2007 cu - SRL, pentru un complex de imobile si diferite utilaje si echipamente industriale.

Data specificată in contract pentru efectuarea plății, este datade 09.03.2007, conform art 3.2 din contract, moment în care intervine faptul generator în conformitate cu normele evidențiate anterior.

Faptul generator intervine la data plății specificate în contract astfel că având exibilitatea în acel moment prestatorul avea obligația plății TVA, la acele date.

Orice persoana poate opta pentru taxarea operațiunilor prevăzute la alin 2 lit.e) potrivit art.14l alin 3 din Legea nr.571/2003 iar in Hotarirea Guvernului nr.44/2004 privind Normele de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscalla Titlul VI Taxa pe valoare adăugată punctul 38 (3) se prevede ca opțiunea mai sus mentionata "se va notifica organelor fiscale competente pe formularul prezentat in anexa 1 si se va exercita de la data depunerii notificarii sau de la o alta data ulterioara inscrisa in notificare."

Reclamanta - LEASING SA a completat si depus aceasta opțiune la DGFP C in data de 12 aprilie 2007.

Data depunerii notificarii este ulterioara datei de 10 martie 2007, opțiunea pentru taxarea inchirierii bunurilor imobile produce efecte incepind cu data de 12 aprilie 2007 si întrucât exigibilitatea tva este la data de 10.03.2007, conform convenției,și potrivit art 1341alin 5 lit din Legea nr 571/2003,opțiunea pentru taxare nu mai poate produce efecte în raport de acest fapt generator.

Obligația de plată a tva stabilită prin raportul de inspecție fiscală întocmit la data de 29.05.2008 de catre Administratia Finatelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii care se referă la tva suplimentara aferenta inchirierii bunurilor imobile catre - SA, pentru perioada 10.03.2007 la 30.11.2007, in valoare 190.000 lei" apare în concluzie ca fiind nelegală susținerea că in perioada 12.04.2007-30.11.2007, trebuia sa se emita factura cu tva, conform notificarii depuse de se. LEASING SA nefiind susținută cu argumente juridice corecte.

Aserțiunea pârâtei că nchirierea bunurilor imobile nu se încadrează în aceste prevederi iar factura emisă cu taxare inversă. a fost si aceasta emisă eronat, societatea contestatoare având obligația sa emită factura pentru operațiunea de închiriere aferenta perioadei pentru care societatea contestatoare a renunțat la regimul de scutire al operațiunii, optând pentru taxarea acesteia, apar ca nesusținute de prevederile legale apreciate ca fiind incidente și care determină în mod neechivoc momentul în care s-a produs faptul generator și a devenit exigibilă obligația. Momentul astfel determinat este cel în raport de care se stabilește existența sau inexistența obligației de plată a TVA și nu momentul opțiunii, intervenite ulterior, care nu poate efecte retroactiv.

Referitor la taxa pe valoarea adăugată in suma de 2.283.423 lei, Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin Directia generala de solutionare a contestatiilor a apreciat că societătea contestatoare avea obligația sa aplice masurile de șjmplificare, respectiv taxare inversa pentru achiziții de terenuri si bunuri imobile in baza facturilor emise in perioada 2005- 2007, in conditiile in care furnizorul nu a mentionat pe factura "taxare inversa".

Organele de inspecție fiscală au constatat ca societatea contestatoare a dedus in mod eronat taxa pe valoarea adăugată înscrisă in facturile de achiziții, nerespectând prevederile art.160"1alin.2 lit.b și C din Legea nr.- și a pct.65"1 al1n.1,3,4,8,9 din HG nr.44/2004, in vigoare pentru anii 2005 si 2006. si a art.160 alin.1.3,5 din Legea nr.571/2003 si Titlul IV, pct.82 din HG 44/2004 in vigoare de la 01.01.2007.

Organele fiscale au reținut că atât furnizorii cât si beneficiarii bunurilor reprezentând terenuri si cladiri sau parti de cladire sunt obligați sa aplice masurile de simplificare si sa inscrie pe facturile fiscale mentiunea "taxare inversa", sa inscrie atat in jurnalul de cumparari cat si in jurnalul de vanzari aceste achiziții si sa inscrie in decontul de taxa pe valoarea adăugată deductibila cat si la rubrica taxa pe valoarea adăugată colectata sumele aferenta acestor achiziții in vederea realizarii autolichidarii taxei pe valoarea adăugată, cu conditia obligatorie de a fi ambii inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adăugată. Furnizorii sunt obligați sa emita facturi pe care sa inscrie mentiunea "taxare inversa" fara sa inscrie taxa aferenta si fara a se face plata taxei intre furnizor si beneficiar iar in situațiain care furnizorul nu a facut aceasta mentiune in facturile emise, beneficiarul este obligat sa aplice taxarea inversa si sa facă autolichidarea taxei pe valoarea adăugată.

Reclamanta,- LEASING SA,avea obligația conform art.1601din Codul fiscal, sa aplice masurile simplificate pentru achiziția de cladiri si terenuri, respectiv sa inscrie pe facturile primite de la furnizor "taxare inversa" fara a inscrie taxa aferenta, chiar dacă furnizorul nu a făcut aceasta mentiune, facturi primite in anul 2005 si anume: factura nr.-/28.02.2005 in valoare de 890.400 lei, TVA aferenta in suma de 169.176 lei; factura nr. -/26.04.2005 in valoare de 535.500 lei I TV A aferenta in suma de 10 1. 745 lei; factu ra nr.-/31.05.2005 in valoare de 660.450 lei, TVA aferenta in suma de 125.484 lei, iar pentru anul 2006 facturile: nr.-/15.07.2006 in valoare de 866.966 lei, TVA aferenta in suma de 164.729 lei, si nr.-/09.08.2006 in valoare de 8.000.000 lei, TVA aferenta in suma de 1.520.000 lei, sa efectueze înregistrarea 4426=4427 in evidentele contabile si sa înscrie sumele in jurnalul de cumpărări si de vânzări precum si in deconturile de TVA ca taxa pe valoarea adăugată deductibilă și taxa pe valoarea adăugată colectata.

Reclamanta susține că organele de control fiscal au reținut în mod eronat că o operațiune de leasing reprezintă doar transmiterea dreptului de folosință asupra bunului, fără a include aici și cumpărarea de către finanțator a bunului transmis, cumpărare făcută la cererea utilizatorului și în condițiile expres formulate de către acesta.

această interpretare, Legea 51/1995 în capitolul III stabilește obligațiile părților În cadrul unei operațiuni de leasing, analizând distinct în art. 9 care sunt obligațiile finanțatorului.

Determinarea TVA corespunzător operațiunilor realizate de societatea LEASING SA in temeiul contractelor încheiate cu - SRL, - SRL, -, cu - si - V si cu se realizeză în raport de calificarea convențiilor analizate ca fiind operațiuni de leasing sau simple contracte de cumpărare a unor imobile.

Societățile de leasing pot încheia contracte de leasing având ca obiect: constructiile existente, proprietate a locatorului/finantatorului sau care urmeaza sa fie achiziționate de acestea, construite pe terenul proprietate a locatorului/finanțatorului ori care urmează să fie achiziționat de acesta. In acest caz, locatorul/finantatorul va transfera in sistem de leasing construcțiile si va avea un drept de proprietate asupra constructiilor si un drept de proprietate asupra terenului, in timp ce locatarul/utilizatorul va avea un drept de folosinta asupra constructiilor, cit si asupra terenului conform prevederilor art.24 alin 1 din Ordonanta nr.51 din 28 august 1997, privind operațiunile de leasing si societătile de leasing.

Analiza individuală convențiilor în litigiu relevă că deși au fost cercetate de către organele fiscale în mod unitar o astfel de verificare nu este de natură a oferi suficiente criterii de calificare în raport de care să se procedeze la determinarea obligațiilor fiscale care incumbă contibuabilului.

Leasing-ul reprezintă operațiunea comercială prin care o parte denumita finanțator transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosință a unui lucru al cărui proprietar este către alta parte, denumita utilizator, la solicitarea acesteia din urma, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing finantatorul se obliga sa respecte dreptul de opțiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale.

Aserțiunile reclamantei referitoare la greșita analiză a convențiilor cărora ea le-a dat valoare de contracte de leasing iar organele de control fiscal au analizat convențiile doar ca pe unele de vânzare cumpărare apar în raport de aceasta ca fiind nesusținute având în vedere că au fost prezentate doar contractele de achiziționare a bunurilor.

Așadar,operațiunile de leasing se concretizează în operațiuni triunghiulare. apartine, de regula, utilizatorului care are nevoie de un anumit bun sau grupuri de bunuri si procedează la prospectarea pieței pentru identificarea unui eventual furnizor si a unui finantator.

După ce furnizorul si utilizatorul s-au pus de acord asupra perfectării unui contract de vanzare-cumparare cu privire la bunul dorit de utilizator, utilizatorul va adresa finanțatorului o cerere, cuprinzând date referitoare la caracteristicile tehnico-functionale ale bunului dorit, la situația sa materiala si financiara, la identificarea furnizorului si detaliile negociate in privinta contractului de vanzare-cumparare.

, acceptând cererea, va intra in afacere preluând din acel moment, in nume propriu, negocierea cu furnizorul cu care încheie contractul de vanzare-cumparare. Vanzarea lucrului, desi se perfectează la momentul in care finantatorul intervine, intra in vigoare la data încheierii procesului verbal de predare-receptie, intervenit intre furnizor si utilizator ori în ceea ce privește convențiile analizate nu s-a susținut și nici nu s-a dovedit că subsecvent realizării operațiunii de achiziționare s-a procedat la valorificare bunului în maniera care să justifice incidența dispozițiilor art 1601Cod fiscal.

primeste mandat de la Beneficiar sa procure bunul ales de acesta din urma in scop de garanție, astfel încât beneficiarul sa răspundă de riscuri.

Contractul încheiat cu - SRL, are ca obiect bunuri imobile, achiziționate de către - LEASING SA, care devine proprietarul lor conform Contractul de vânzarecumparare având încheiere de autentificare nr.411/10.02.2005, de la - SRL. Bunurile imobile sint constituite din imobil si teren, care sint facturate de - SRL, cu factura nr.-/28.02.2005 in valoare de 890.400 lei, tva aferenta 169.176 lei. Formalitatile fiind indeplinite, - LEASING SA devine proprietar al bunurilor imobile.

Contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr nr.411/10.02.2005, cuprinde în mod expres clauza care confirmă caracterul de convenție supusă rigorilor referitoare la convențiile de leasing, respectiv clauza referitoare la încheierea anterior momentului perfectării acestei convenții contractului de leasing financiar nr 3009/09.02.2005, care are ca obiect imobilul din convenție și acordul părților referitor la înscrierea în Cf a contractului de leasing.

Calificarea acestei convenții ca fiind una de leasing transpare din chiar conținutul actului astfel că din această perspectivă analiza realizată de organele de control pentru această convenție nu a fost una corectă, circumscrierea acestuia sferei prevederilor care reglementează contractele de leasing.

Aserțiunea organelor de control fiscal din raportul de inspecție fiscală, nr.4343/30.05.2008, întocmit de organul de control al Administratiei Finanantelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii referitor la factura

nr.-/28.02.2005, potrivit cărora - LEASING SA a exercitat in mod eronat dreptul de deducere a taxei pe valoare adăugată pentru suma de 169.176 lei apare ca fiind nejustificată.

Stabilirea TVA corespunzător contractului de leasing încheiat cu - SRL se realizează în mod este similar.

- LEASING SA, a achiziționat, prin contractul de vânzarecumparare autentificat nr.530/0 1.04.2005 de la - SRL, bunuri imobile, constând din imobil si teren in valoare de 535.500 lei, tva aferenta 101.745 lei, care vor face ulterior obiectul unui contract de leasing, cu același - SRL.

- SRL, emis factura de vânzare a bunurilor imobile către - AL LEASING SA nr.-/26.04.2005, la care evidențiază tva in suma de 101.745 lei.

Aserțiunea organelor de control fiscal din raportul de inspecție fiscală, nr.4343/30.05.2008, întocmit de organul de control al Administratiei Finanantelor Publice pentru Contribuabilii Mijlocii referitor la factura

nr. -/26.04.2005, potrivit cărora - LEASING SA a exercitat in mod eronat dreptul de deducere a taxei pe valoare adăugată pentru suma de 101.745 lei apare ca fiind nejustificată.

Contractul încheiat cu - SRL, prin care - LEASING SA, achiziționat prin contractul de vânzare cumpărare autentificat nr.846/31.05.2005 de la - SRL, bunuri imobile, constând din imobil si teren in valoare de 660.450 lei, tva aferenta 125.484 lei.

- LEASING SA, a achiziționat de la - SRL, bunuri imobile, constând din imobil si teren in valoare de 866.966 lei, tva aferenta 164.729 lei.

- LEASING SA, a achiziționat de la - V SRL, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.ll 1 l/09.08.2006, bunuri imobile, constind din imobil si teren in valoare de 8.000.000 lei, tva aferenta 1.520.000 lei.

- LEASING SA, a achiziționat de la - V SRL, prin procesul verbal din data de 27.03.2007 încheiat de executorul judecatoresc, bunuri imobile, constind din imobil si teren in valoare de 1.064.680 lei, tva aferenta 202.289 lei.

Operațiunea de leaseback presupune că proprietarul bunului vinde bunul respectiv si încheie simultan înțelegere cu cumpărătorul pentru a închiria bunul respectiv in anumite conditii.

Cumpărătorul bunului poate fi o bancă, o firma de asigurări, o societate de leasing, un investitor particular. Vânzătorul primeste imediat pretul de cumpărare al bunului si utilizează bunul, plătind redevențe noului proprietar,cumpărătorul.

Convențiile evidențiate anterior nu cuprind clauze care să confirme posibilitatea calificării acestora ca fiind operațiuni de leasing potrivit susținerilor reclamantei.

De altfel, reclamanta nu a depus nici alte înscrisuri care să justifice calificarea convențiilor în analiză ca fiind operațiuni de leasing în nici una din posibilitățile existente, respectiv că a avut loc o singură operațiune complexă de prestări servicii, formată dintr-o cumpărare și o transmitere a dreptului de folosință asupra bunului cumpărat, astfel că pentru aceste convenții argumentele reclamantei nu pot fi primite, reținerile organelor fiscale nefiind infirmate.

Prin factura nr.-/05.05.2006 emisa de - SRL, - AL LEASING SA a achiziționat flotor,cartus, rulment pompa, avans racord, furtun, in valoare de 2.769,73 lei, tva aferenta 526,25 lei si prin factura nr.-/l0.05.2006 emisa de catre - Trans SRL prin care au fost achiziționateinstalatie de alimentare cu apa -4- 0812 in valoare de 8.606,14 lei, tva aferenta 1635,17 lei si prin factura nr.-/15.05.2006 emisa de -. Trans SRL, prin care a fost achiziționata o 1 in valoare de 870 lei, tva aferenta 165,30 lei.

Pentru a putea deduce TV A -ul Legea nr.571/2003, Codul Fiscal la art.145 alin(2) prevede:" orice persoana impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării in folosul următoarelor operațiuni: operațiuni taxabile".

Pentru exercitarea dreptului de deducere.trebuie indeplinite urmatorele cerinte: bunurile respective urmează a fi utilizate pentru operațiuni care dau drept de deducere; persoana impozabila trebuie sa detină o factura sau un alt document legal aprobat prin care sa justifice suma TVA aferente bunurilor achiziționate"punctului 45 din Normele de aplicare ale Legii nr.571/2003.

Bunurile au fost achiziționate pentru functionarea si intretinerea sediului social al - LEASING SA.

Cu factura nr.-/04.02.2007 - LEASING SA

achiziționat de la - ROMANIA SRL, o masina de spălat automata in suma de 999 lei, tva aferenta suma de 189,81 lei.

Cheltuielile de transport si cazare in tara si străinătate, efectuate pentru salariați si administratori sunt prevazute ca fiind cheltuieli in scopul realizarii de venituri potrivit art.21 lit.e) din Legea nr.571/2003, Codul Fiscal, însă achiziția realizată nu poate fi încadrată în această categorie

Aserțiunea reclamantei potrivit căreia realizarea unei părți dintr-o investiție menită să reducă cheltuielile cu funcționarea societătii, in speta economisirea cheltuielilor cu chiria plătită in prezent, se încadrează in prevederile legale prin faptul ca, reducerea cheltuielilor duce la o mărire a bazei impozabile care echivalează exact cu o realizare de venituri impozabile, nu pot fi primite în raport de prevederile legale enunțate care stabilesc în mod expres categoriile de cheltuieli care pot fi calificate de natură a exonera societătea de la plata tva.

În concluzie pentru factura nr./04.02.2007 - LEASING SA nu avea drept de deducere pentru suma de 189,91 lei, așa cum în mod corect au reținut organele de control fiscal.

- LEASING SA înregistrat amortizare aferenta imobilului Muntele, in valoare lunara de 49,33 lei pentru perioada 01.07.2003-31.12.2004, respectiv 70,84 lei pentru perioada 01.01.2005-31.12.2006.

Pentru determinarea profitului impozabil sint considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile iar următoarele au deductibilitate limitata: cheltuielile aferente achiziționării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunatatirii mijloacelor fixe se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii, mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii,pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative,are o valoare de intrare mai mare decât limita stabilita prin HG,are o durată normala de utilizare mai mare de un an.

Prin facturile nr.-/05.05.2006, -/10.05.2006, -/15.05.2006 au fost achiziționatepiese pentru o instalatie pentru apa, necesara la sediul societătii din--40.

- LEASING SA, a contabilizat aceste bunuri ca fiind piese de, schimb, si au fost trecute pe cheltuieli ca atare.

Pentru a avea cheltuieli cu reparatii, intretinere sau cheltuieli cu piesele de schimb trebuia sa detina un mijloc fix sau un obiect de inventar, o instalatie sau echipament receptionat si pus in functiune. se LEASING SA trebui a să înregistreze aceste achiziții intr-un cont de investiții in curs, sa aibă loc o recepție si un proces verbal de punere in funcțiune al instalației, urmând un regim de amortizare prevăzut de reglementările legale.

Cheltuielile generate de achizițiile efectuate prin facturile nr.-/05.05.2006, -/10.05.2006, -/15.05.2006,au fost apreciate ca nefiind cheltuieli deductibila fiscal, in ceea ce privește suma de 12.245,87 lei, interpretarea prevederilor art 21 din Legea nr 571/2003 realizată de organele de control fiind cea corectă în raport cu sensul prevederilor legale enunțate

Susținerile reclamantei potrivit cărora, realizarea unei parti dintr-o investitie menita sa reduca cheltuielile cu functionarea societătii, in speta economisirea cheltuielilor cu chiria platita in prezent, se încadrează in prevederile legale prin faptul ca, reducerea cheltuielilor duce la o marire a bazei impozabile care echivalează exact cu o realizare de venituri impozabile nu poate fi primită.

prevederilor legale invocate nefiind cel dat de reclamantă fiind necesară obținerea de venituri impozabile neputând fi circumscrise nici sferei cheltuielilor de exploatare astfel că din această perspectivă argumentele organelor de control apar ca fiind corecte aserțiunile reclamantei nefiind de natură să înlăture susținerile organelor fiscale.

Prin factura nr.-/04.02.2007 s-a achiziționat de catre se LEASING SA o masina de spalat in valoare de 999 lei, pentru sucursala de la B si pentru deservirea personalului aflat in delegatie sau detasare.

În condițiile în care In obiectul de activitate al sucursalei de la B nu sunt activități economice care ar necesita achiziționarea unei masini de spalat și în raport de prevederile art 21 suma de 999 lei, din factura nr.-/04.02.2007, reprezentând cheltuieli cu obiectele de inventar, este nedeductibila fiscal, argumentele prezentate anterior priminid aceeași relevanță.

Considerentele evidențiate au relevat că acțiunea reclamantei apare ca fiind întemeiată în parte așa cum s-a reținut mai sus astfel că în temeiul dis part 205 și urm Cod procedură fiscală, raportat la art 18 din Legea nr 554/20004, Curtea va admite, în parte, acțiunea formulată și precizată de reclamanta - LEASING în contradictoriu cu pârâtele ANAF B ȘI DGFP C, și în consecință va dispune anularea parțială a deciziei nr 69/30.05.2008 și deciziei nr 386 /24.11.2008 emise de pârâta DGFP C, si înlăturarea obligațiilor de plată, a dobânzilor aferente și penalităților de întârziere stabilite, după cum urmează:tva stabilită aferent operațiunii de închiriere a imobilului în favoarea - SRL pentru care s-a emis ff nr -/28.03.2007, în sumă de 190.000 lei și a dobânzilor aferente și penalităților de întârziere stabilite în raport de acesta,tva stabilită aferent operațiunii de leasing încheiată cu - SRL pentru care s-a emis ff nr -/28.02.2005, în sumă de 169.176 lei lei și a dobânzilor aferente și penalităților de întârziere stabilite în raport de acesta,tva stabilită aferent operațiunii de leasing încheiată cu - SRL pentru care s-a emis ff nr 03726/26.04.2005, în sumă de 101.745 lei lei și a dobânzilor aferente și penalităților de întârziere stabilite în raport de acesta,și va respinge celelalte pretenții formulate de reclamantă.

Curtea va constata că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite, în parte, acțiunea formulată și precizată de reclamanta - LEASING, cu sediulîn C N, str - - 38-40 în contradictoriu cu pârâtele ANAF B ȘI DGFP C, cu sediul în CNE., nr 19, jud C, și în consecință dispune:

Anularea parțială a deciziei nr 69/30.05.2008 și a deciziei nr.386 /24.11.2008 emise de pârâta DGFP C, si înlăturarea obligațiilor de plată, a dobânzilor aferente și penalităților de întârziere stabilite, după cum urmează:

- tva stabilită aferent operațiunii de închiriere a imobilului în favoarea - SRL pentru care s-a emis ff nr -/28.03.2007, în sumă de 190.000 lei și a dobânzilor aferente și penalităților de întârziere stabilite în raport de acesta.

- tva stabilită aferent operațiunii de leasing încheiată cu - SRL pentru care s-a emis ff nr -/28.02.2005, în sumă de 169.176 lei lei și a dobânzilor aferente și penalităților de întârziere stabilite în raport de acesta.

- tva stabilită aferent operațiunii de leasing încheiată cu - SRL pentru care s-a emis ff nr -/26.04.2005, în sumă de 101.745 lei lei și a dobânzilor aferente și penalităților de întârziere stabilite în raport de acesta.

Respinge celelalte pretenții formulate de reclamantă.

Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.

Definitivă.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 01.02 2010.

PREȘEDINTE

- - GREFIER

- -

Red.//5 ex./1.03.2010.

Președinte:Augusta Chichișan
Judecători:Augusta Chichișan

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act de control taxe și impozite. Sentința 41/2010. Curtea de Apel Cluj