Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 445/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 445/
Ședința publică din 6 iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Obreja Manolache Iustinian
JUDECĂTOR 2: Tăbăltoc Dan Mircea
Judecător - G -
Grefier -
S-a luat în examinare recursul introdus de reclamanta I împotriva sentinței civile nr. 291/ca din 01.04.2009 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la prezența părților, modul de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual al dosarului, care este la primul termen de judecată, că recursul nu este timbrat și că la dosarul cauzei s-au depus, prin serviciul de registratură, concluzii scrise formulate de intimata Primăria Municipiului P - Serviciul Taxe și Impozite Locale.
Instanța, din oficiu, invocă excepția netimbrării recursului și rămâne în pronunțare cu privire la această excepție.
CURTEA D APEL
Asupra recursului de contencios administrativ de față.
Prin sentința civilă 291/CA/1.04.2009 a Tribunalului Iașis -a dispus:
Admite excepția inadmisibilității acțiunii.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta "" I, cu sediul în I,--40, modul 9, județul în contradictoriu cu Primăria Municipiului P - Serviciul Taxe și Impozite, cu sediul în Municipiul P, județul
A reținut instanța de fond că:
Cu privire la excepția inadmisibilității, excepție ce trebuie soluționată cu precădere față de cea prematurității și cea lipsei calității procesuale pasive, instanța apreciază că este întemeiată urmând admite.
Astfel potrivit dispozițiilor art. 205 alin.1 din Cod procedură fiscală aprobat prin OG nr. 92/2003 împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație, contestație care potrivit dispozițiilor art. 206 alin.3 Cod procedură fiscală se depune la organul fiscal al cărui act administrativ este atacat.
Contestația formulată urmează fi soluționată printr- decizie emisă de organul competent stabilit de dispozițiile art. 209 Cod procedură fiscală, decizia fiind definitivă în sensul căilor administrative de atac și putând fi atacată la instanța de contencios administrativ.
Ori reclamanta din prezenta cauză înțeles să atace direct la instanță actul fiscal fără urma procedura specială prevăzută de dispozițiile mai sus indicate.
Nu sunt aplicabile dispozițiile art. 6 din Legea nr. 554/2004 având în vedere dispozițiile deciziei nr. 409/12.10.2004 Curții Constituționale și faptul că procedura prevăzută de Codul d procedură fiscală nu este una jurisdicțională în sensul dispozițiilor art. 21 alin.4 din Constituție.
Textele din Codul d procedură fiscală reglementează proceduri de recurs administrativ, prin care se lasă posibilitatea organelor care au emis actele administrative atacate, sau organelor superioare acestora, de reveni asupra măsurilor luate sau de le redimensiona în limitele prevăzute de lege.
Asemenea proceduri, în care soluționarea plângerilor și contestațiilor introduse de persoanele interesate este atribuită însuși organului care emis actul atacat sau organului ierarhic superior acestuia, nu întrunesc elementele definitorii ale activității de jurisdicție - caracterizată prin soluționarea de către un organ independent și imparțial litigiilor privind existența, întinderea sau exercitarea drepturilor subiective - ele fiind specifice funcției administrative.
Actele de soluționare de către organele administrative contestațiilor, respectiv reclamațiilor formulate potrivit dispozițiilor din Codul d procedură fiscală, nu sunt, așadar, acte de jurisdicție, ci acte administrative supuse cenzurii instanței de judecată.
Pentru aceste motive admițând excepția instanța respins acțiunea.
Împotriva acestei sentințe a formulat cerere de recurs reclamanta SRL I, în motivarea căreia arată că necesitatea achitării taxei de cultură, sport, artă stabilite pentru anul 2008 i-a fost adusă la cunoștință de pârâtă cu adresa 12571/11.06.2008, cu invocarea unor hotărâri de consiliu local.
Cu adresa sa 1/25.06.2008 a contestat această măsură la Primăria P, însă răspunsul a fost nefavorabil, astfel că a promovat acțiunea în contencios de față.
Instanța din oficiu a pus în vedere reclamantei necesitatea timbrării recursului de față cu sumele de 2 lei taxă judiciară și 0,15 lei timbru judiciar, însă aceasta nu a înțeles să-și respecte această obligație, deși a fost legal citată cu această mențiune.
Așa fiind, văzând și dispozițiile Legii 146/1996 privind taxele de timbru, cu modificările ulterioare, urmează a anula ca netimbrat recursul formulat de reclamanta - SRL I, cu menținerea sentinței 291/CA/2009 a Tribunalului Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Anulează ca netimbrat recursul introdus de reclamanta - SRL I împotriva sentinței nr. 291/CA/1.04.2009 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 6.07.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - G -
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
20.07.2009
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Obreja Manolache IustinianJudecători:Obreja Manolache Iustinian, Tăbăltoc Dan Mircea
