Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 485/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 485/ Dosar nr-
Ședința publică de la 23 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa judecător
- - - - judecător
- - - - judecător
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr. 248/CA/04.03.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 16 iunie 2009, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în temeiul art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 23 iunie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 248/CA/04.03.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul G în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Contestația înregistrată la intimată sub nr. 15615/30 octombrie 2007 viza în principal titlurile executorii emise la data de 22 august 2007 și somație de plată din 22 august 2007, astfel că în mod legale prin adresa nr. 15664/ 31 octombrie 2007, intimata a îndrumat reclamantul să formulele în instanță contestația la executare potrivit art. 172, 173 din OG nr. 92/2003.
În contestația formulată reclamantul a solicitat la punctul 4 și desființarea deciziei de impunere pentru anul 2007, însă această contestație nu respectă cerințele de formă și conținut prevăzute de art. 206 din G nr. 92/2003.
Potrivit acestora dispozițiile legale contestația va cuprinde datele de identificare a contestatorului, obiectul contestației, motivele de fapt și de drept dovezile pe care se întemeiată, semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia.
Potrivit art. 206 alin.2 din G nr. 92/2003 "obiectul contestației îl constituie numai sumele și măsurile stabilite și înscrise de organul fiscal în titlul de creanță sau în actul administrativ fiscal atacat, cu excepția contestației împotriva refuzului nejustificat de emitere a actului administrativ fiscal".
În contestația formulată reclamantul a solicitat desființarea deciziei de impunere pentru anul 2007 fără a indica numărul deciziei, sumele și măsurile stabilite prin această decizie, iar în considerente face referire la mai multe decizii de impunere emise la data de 9 noiembrie 2006, 19 iunie 2007, 1 aprilie 2007, astfel că nu se poate determina obiectul contestației administrative.
Decizia de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit privind venitul din activități independente pe anul 2007 din data de 19 iunie 2007 fost comunicată la domiciliul reclamantului la data de 12 iulie 2007.
Susținerile reclamantului cu privire la plecarea sa din țară și primirea deciziei de către soacra sa nu au relevanță sub aspect juridic, comunicare s-a efectuat la domiciliul fiscal al reclamantului, motiv pentru care acesta nu-și poate invoca propria turpitudine.
Potrivit art. 207 alin.1 din G nr. 92/2003 "contestația se va depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal sub sancțiunea decăderii".
Pe cale de consecință, reclamantul avea posibilitatea de a formula contestație administrativă în forma și conținutul stipulat de legiuitor până la data de 13 august 2007.
Decizia de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit pe anul 2007 fost emisă în baza prevederilor art. 82 din Legea nr. 571/2003 și a declarației privind serviciile estimate pe anul 2006.
Reclamantul a depus declarația specială privind veniturile estimate fila 30 din dosar înregistrată la intimată sub nr. 6970/14 mai 2007 în care a menționat la venitul brut suma de 130.955 lei, la cheltuieli suma de 73.219 lei și la venitul net suma de 57,736 lei.
Aceste sume au fost preluate în decizia de impunere potrivit prevederilor art. 82 alin.2 din Legea nr. 571/2003 și la venitul net estimat de 57.736 lei s-au stabilit plăți anticipate cu titlu de impozit de 9238 lei.
În aceste condiții, instanța de fond nu a reținut critica reclamantului relativ la faptul că impozitul s-a stabilit la venitul brut, întrucât venitul brute declarat este de 130.9554 lei și prin deducerea cheltuielilor în cuantum de 73.219 lei a rezultat venitul net de 57.736 lei.
În drept, potrivit art. 82 alin.1 din Legea nr.571/2003 "contribuabilii care realizează venituri din activități independente sunt obligații să efectueze în cursul anului plăți anticipate cu titlu de impozit", iar conform alin.2 "plățile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pentru fiecare sursă de venit, luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în cursul anului precedent, după caz.".
Dispozițiile art. 48 alin.1 din Codul fiscal stabilesc că, "venitul net din activități independente se determină că diferența între venitul brut și cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile ".
În speță, aceasta a fost modalitatea de stabilire a venitului net realizat de reclamant.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, instanța de fond a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul G criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în baza art. 304 pct. 7 și 9 Cod procedură civilă
În dezvoltarea motivelor de recurs a arătat că motivarea primei instanțe nu e clară, i s-a respins cererea ca tardivă sau pe fond, deciziile nu i-au fost comunicate niciodată, atât el cât și soacra au fost plecați din țară. Consideră că hotărârea este dată cu aplicarea greșită a legii s-a analizat o declarație care nu-i aparține s-au încălcat prevederile art 43 și 82 alin 2 de către pârâtă. S-a confundat procedura prealabilă din 30.10.2007 cu contestația în sine trimisă la data de 19.11.2007 care conține toate datele cerute de lege. Decizia de impunere nu are la bază declarația sa.
Intimata pârâtă a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului.
Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința atacată raportat la motivele de recurs invocate, Curtea constată că recursul este parțial fondat.
Prin contestația înregistrată la Administrația Finanțelor Publice R sub nr. 15615/30 octombrie 2007 reclamantul Gas olicitat suspendarea titlurilor executorii emise la data de 22 august 2007, anularea somației de plată din 22 august 2007 și la punctul 4 și desființarea deciziei de impunere pentru anul 2007
Prin adresa nr. 15664/ 31 octombrie 2007, intimata a îndrumat reclamantul să formulele în instanță contestația la executare potrivit art. 172, 173 din OG nr. 92/2003. Nu s-a emis o decizie în acest sens și nu a fost analizată în nici un fel cererea de desființare a deciziei de impunere pentru anul 2007.
Conform art. 205 din Ordonanța de Guvern 92/2003
" (1) Împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.
(2) Este îndreptățit la contestație numai cel care consideră că a fost lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia.
(3) Baza de impunere și impozitul, taxa sau contribuția stabilite prin decizie de impunere se contestă numai împreună.
(4) Pot fi contestate în condițiile alin. (3) și deciziile de impunere prin care nu sunt stabilite impozite, taxe, contribuții sau alte sume datorate bugetului general consolidat.
(5) În cazul deciziilor referitoare la baza de impunere, reglementate potrivit art. 89 alin. (1), contestația se poate depune de orice persoană care participă la realizarea venitului.
(6) Bazele de impunere constatate separat într-o decizie referitoare la baza de impunere pot fi atacate numai prin contestarea acestei decizii."
Conform art. 209 contestațiile care au ca obiect impozite, taxe, contribuții, precum și accesorii ale acestora, al căror cuantum este sub 1.000.000 lei, se soluționează de către organele competente constituite la nivelul direcțiilor generale unde contestatarii au domiciliul fiscal
Art. 207(2) În cazul în care competența de soluționare nu aparține organului emitent al actului administrativ fiscal atacat, contestația va fi înaintată de către acesta, în termen de 5 zile de la înregistrare, organului de soluționare competent.
Deci contestația formulată de reclamant trebuia înaintată spre soluționare Direcția Generală a Finanțelor Publice B și nu restituită acestuia chiar dacă aceasta viza și probleme de executare silită. Contestația la executare se soluționează potrivit art.172, 173 din Ordonanța de Guvern 92/2003, iar contestația la decizia de impunere conform procedurii prevăzute de TITLUL IX " Soluționarea contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale" Capitolul 1 Dreptul la contestație - din același act normativ.
Art. 210 prevede că în soluționarea contestației, organul competent se pronunță prin decizie sau dispoziție, după caz.
În speță nu s-au respectat aceste prevederi legale, contestația reclamantului înregistrată la Administrația Finanțelor Publice R sub nr 15615/30.10.2007 nu a fost soluționată. Prin contestație s-a solicitat și desființarea deciziei de impunere pe anul 2007.
Pentru aceste motive Curtea, în baza art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 304 indice 1 Cod procedură civilă urmează să admită recursul declarat, să caseze sentința civilă atacată și să trimită contestația reclamantului spre soluționare Direcției Generale a Finanțelor Publice După pronunțarea unei decizii acest act poate fi supus controlului de legalitate de către instanța de judecată de contencios fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 248/CA/04.03.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ, pe care o casează, și rejudecând cererea:
Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice R și în consecință:
Trimite contestația înregistrată sub nr. 15615/30.10.2007 la Administrația Finanțelor Publice a orașului R spre soluționare Direcției Generale a Finanțelor Publice B.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 23 iunie 2009.
Președinte, Judecător, JUDECĂTOR 2: Mirena Radu
- - - - - -
Grefier,
Red. MC 24.06.2009/dact. VP 25.06.2009
Judecător fond
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Mirena Radu, Maria Ioniche
