Anulare act de control taxe și impozite. Sentința 50/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
sentința nr.50/ Dosar nr-
Ședința publică de la 11 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa judecător
GREFIER - - -
Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulate în temeiul legii contenciosului administrativ și fiscal de reclamanta - " INTERNAȚIONAL"SRL în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă avocat R pentru reclamanta - " Internațional" SRL, lipsă fiind pârâta Administrația Fondului pentru Mediu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Acțiunea este formulată de reclamanta - " Internațional"SRL și este timbrată în ședință publică de apărătorul ales avocat R conform dispozițiilor instanței.
Se constată că s-a depus la dosar prin serviciul registratură, cerere de completare a acțiunii formulată de reclamantă prin care se solicită suspendarea executării deciziei de impunere nr.106 din 02.07.2008, a actelor administrative care au stat la baza emiterii deciziei de impunere - raportul de inspecție fiscală nr.127 din 02.07.2008 și a titlului executoriu nr.693/2008 până la soluționarea acțiunii, cerere ce a fost comunicată și pârâtei la data de 4 martie 2009.
Pârâta Administrația Fondului pentru Mediu a depus la dosar prin același serviciu, întâmpinare prin care a invocat excepția de necompetență materială a Curții de APEL BRAȘOV.
Având în vedere prevederile art.10 din Legea nr.554/2004, că se solicită anularea unor acte care stabilesc contribuția la fondul de mediu, că suma contestată este sub 500.000 lei, instanța invocă excepția de necompetență materială a Curții de APEL BRAȘOV ca instanță de fond și în conformitate cu prevederile art.137 alin.1 și art.158 Cod procedură civilă, pune în discuția contradictorie a părților această excepție.
Avocat R învederează că instanța nu trebuie să se raporteze la valoarea sumei contestate ci la calitatea emitentului actului contestat care este o autoritate publică centrală. În consecință solicită respingerea excepției, considerând că Curtea de APEL BRAȘOV trebuie să fie investită cu soluționarea acestei cauze. Menționează că reclamanta a indicat prin cererea de chemare în judecată sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la cabinetul de avocat R, sens în care solicită să se comunice toate actele de procedură la această adresă.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepției de necompetență materială a Curții de APEL BRAȘOV ca instanță de fond.
CURTEA
Constată că prin cererea înregistrată la această instanță sub nr- în data de 20.02.2009 reclamanta - Internațional SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu anularea Deciziei nr. 70/18.09.2008 emisă de pârâtă prin care i s-a respins contestația împotriva Deciziei de impunere nr. 106/02.07.2008 și a actelor administrativ fiscale care au stat la baza emiterii deciziei de impunere și respectiv să se dispună anularea Deciziei de impunere nr. 106/02.07.2008, a Raportului de inspecție fiscală nr. 127/02.07.2008 prin care societatea a fost obligată la plata sumei de 105.624 lei reprezentând cota de 3% din valoarea ambalajelor comercializate de societate, a sumei de 136.796 lei cu titlu de majorări de întârziere și a sumei de 17.053 lei cu titlu de penalizări de întârziere.
În motivarea cererii se arată că pentru perioada cuprinsă între 07.06.2002 și 31.12.2002 s-a împlinit termenul de prescripție de 5 ani, că organul fiscal are obligația de a înștiința contribuabilul în legătură cu acțiunea de inspecție fiscală, că inspecția fiscală a avut loc cu încălcarea dispozițiilor art.101, 102 și 104 din Codul d procedură fiscală, iar pe fond menționează că a produs paleți ca și suporți pentru alte ambalaje și nu ca ambalaj.
În drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 8 și 11 din Legea nr. 554/2004 și art. 91, 101, 102 și 104 din Codul d e procedură fiscală.
La cerere sunt anexate înscrisuri: Decizia nr. 70/18.09.2008 emisă de pârâtă, Decizia de impunere nr. 106/02.07.2008, Raportul de inspecție fiscală nr. 127/02.07.2008.
Printr-o cerere de completare a acțiunii, reclamanta a solicitat și suspendarea executării deciziei de impunere și a Raportului de inspecție fiscală până la soluționarea prezentei acțiuni, menționând că deja s-a început executarea silită împotriva sa.
La dosar a depus întâmpinare pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, invocând excepția de necompetență materială a Curții de APEL BRAȘOV față de suma contesttaă, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii.
La termenul de judecată din 11.03.2009 instanța a pus în discuția contradictorie a părților excepția de necompetență materială a Curții de Apel ca instanță de fond în conformitate cu prevederile art. 137 alin.1 și 158 Cod procedură civilă.
Reprezentanta reclamantei a solicitat respingerea excepției raportat la emitentul actului, o autoritate publică centrală.
Prin întâmpinare pârâta a susținut admiterea excepției față de dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 și față de suma stabilită cu titlu de taxe și impozite prin deciziile atacate.
Deliberând cu prioritate asupra acestei excepții, Curtea reține următoarele:
Acțiunea are ca obiect anularea unei decizii prin care i s-a respins reclamantei contestația împotriva unei decizii de impunere, respectiv a unui raport de inspecție fiscală prin care s-au stabilit în sarcina sa, obligații de plată a unor taxe și respectiv majorări și penalități de întârziere aplicate la această sumă.
Potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004 "litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".
Analizând textul citat, se reține că în privința competenței materiale, legea stabilește două tipuri de competență în raport de natura juridică a actului administrativ atacat. Mai exact, dacă actul are sau nu ca obiect taxe și impozite contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora sau cu alte cuvinte dacă este vorba sau nu de un act administrativ fiscal. Dacă nu este vorba de un act administrativ fiscal, competența se stabilește în raport cu rangul local sau central, al autorității emitente. Dacă obiectul litigiului îl formează un act administrativ fiscal care are ca obiect taxe, impozite, contribuții, competența materială va aparține instanței de contencios administrativ și fiscal a tribunalului sau curții de apel după cum actul contestat privește o valoare mai mică sau egală cu 500.000 lei ori o valoare mai mare de 500.000 lei.
În speță, reclamanta a solicitat anularea unor acte emise de Administrația Fondului pentru Mediu pentru o sumă totală de 259.473 lei, reprezentând 105.624 lei cota de 3% din valoarea ambalajelor comercializate de societate, suma de 136.796 lei majorări de întârziere și 17.053 lei cu titlu de penalități de întârziere. Actele a căror anulare se cere sunt acte administrativ fiscale, competența materială se stabilește deci în funcție de valoarea taxei ce formează obiectul litigiului. Valoarea contestată prin cererea de chemare în judecată am arătat că este de 259.473 lei, deci sub 500.000 lei.
Raportat la valoarea obligației de plată la bugetul fondului pentru mediu ce formează obiectul litigiului, soluționarea pe fond a cauzei de față este de competența tribunalului.
Conform art. 158 Cod procedură civilă, când în fața instanței de judecată se pune în discuție competența acesteia, ea este obligată să stabilească instanța competentă, ori dacă este cazul un alt organ cu activitate jurisdicțională.
Potrivit art. 159 Cod procedură civilă necompetența este de ordine publică când pricina este 2) de competența unei instanțe de alt grad.
Constatând că, competența de primă instanță aparține tribunalului față de obiectul litigiului - anularea unor acte administrativ fiscale și valoarea obligațiilor fiscale contestate sub 500.000 lei - Curtea în baza art. 137 alin. 1, art. 158, 159 pct. 2 Cod procedură civilă, văzând și prevederile art. 10 din Legea nr. 554/2004, urmează să admită excepția de necompetență materială a Curții de APEL BRAȘOV în soluționarea prezentei cereri și să decline competența de soluționarea pe fond a prezentei cauze în favoarea Tribunalului Brașov (instanța de la sediul reclamantei; reclamanta a optat pentru instanța de la sediul său și nu cea de la sediul pârâtei conform art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția de necompetență materială a Curții de APEL BRAȘOV ca instanță de fond și în consecință:
Declină competența de soluționare a cererii formulate de reclamanta - INTERNATIONAL SRL cu sediul ales în municipiul B,-,.3, cam.316, jud. B la Cabinet Avocat R, în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU cu sediul în B, sector 6, nr.294 Corp A, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite în favoarea Tribunalului Brașov - secția comercială și de contencios administrativ.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.03.2009.
Președinte, Grefier,
- - - -
Red.MC 11.03.2009/4 ex.
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa
