Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 502/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 502/ DOSAR NR-
Ședința publică de la 30 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa JUDECĂTOR 2: Silviu Gabriel Barbu
JUDECĂTORI: Marcela Comșa, Silviu Gabriel Barbu, Maria JUDECĂTOR 3: Maria
- - - judecător
GREFIER -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanta - R - împotriva sentinței civile nr.363/CA din 31.03.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic - pentru intimata pârâtă Direcția Fiscală B, lipsă fiind recurenta reclamantă - R -.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Consilier juridic -, învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și alte probe de administrat, instanța în baza art. 150 coroborat cu art. 316 Cod procedură civilă închide dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului.
Consilier juridic -, solicită respingerea recursului.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 363/CA din 31 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta - R - în contradictoriu cu pârâta CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI B -DIRECȚIA FISCALĂ B, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Obiectul cererii principale îl constituie cererea reclamantei- R -de a se constatat că pârâta nu este în drept să calculeze sau să pretindă taxe și impozite aferente imobilelor terenuri și clădiri din cadrul parcului industrial Pro R pentru anul fiscal 2006, acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 111 Cod procedură civilă. respectiv că este scutită de la plata impozitului pe clădiri și pe teren, iar declarațiile de impunere în care s-a menționat că beneficiază de scutire la plata impozitului sunt corecte și conforme cu prevederile legale.
Prin urmare, cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă are ca obiect tocmai constatarea lipsei dreptului pârâtelor de a stabili taxe și impozite în temeiul unui act administrativ cu caracter fiscal.
În drept, art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, modificată, stabilește că "orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată".
Din interpretarea acestei norme rezultă că pentru a avea deschisă calea unei acțiuni în fața instanței de contencios administrativ este necesar ca reclamanta să fi fost vătămată de către o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri.
Reclamanta nu a invocat nici o vătămare în sensul celei vizate de dispozițiile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, ci solicită să se constate că este scutită de la plata impozitului pentru anul fiscal 2006.
De asemenea, nu este incidentă niciuna din situațiile prevăzute de art. 2 din Legea nr. 554/2004, neexistând nici un act administrativ emis de intimată și nici refuzul acesteia de a soluționa o cerere formulată de reclamantă.
În plus, chiar și dacă s-ar trece peste aceste norme speciale care reglementează acțiunea în contencios administrativ și s-ar avea în vedere numai prevederile art. 111 Cod procedură civilă, instanța constată că nici această dispoziție nu este aplicabilă.
Astfel, pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept în condițiile acestei norme, acțiunea este admisibilă numai în situația în care partea nu are la dispoziție o acțiune în realizarea dreptului.
Or, în cauză, reclamanta justifică promovarea prezentei acțiuni pe motiv că pârâta a efectuat acte de executare silită pentru sumele stabilite cu titlu de impozit pe teren și clădire aferent perioadei indicate mai sus.
Prin urmare, față de aceste susțineri, instanța de fond reținut că reclamanta are la îndemână, pe de o parte, procedura contestării actului administrativ fiscal de stabilire a impozitului de către pârâtă, în condițiile art. 205 și urm. din OG nr. 92/2003, modificată, iar, pe de altă parte, calea contestației la executare, în condițiile art. 172 din același act normativ.
Pentru toate aceste considerente, instanța de fond a constatat că excepția inadmisibilității invocată de către pârâtă este întemeiată, astfel că acțiunea promovată de reclamantă nu este admisibilă și a fost respinsă ca atare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta -R- B criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în temeiul art 304 indice 1 Cod procedură civilă
În dezvoltarea motivelor de recurs arată că instanța nu a manifestat rol activ și nu a observat că ea nu a formulat o acțiune în contencios administrativ ci una în constatate întemeiată pe dispozițiile art. 111 Cod procedură civilă, trebuia să se respecte principiul disponibilității. Acțiunea în realizarea dreptului nu era la îndemâna societății, ea a depus o declarație completată cu scutit conform Legii 571/2003 cu toate acestea pârâta a început executarea silită împotriva sa. o decizie a Tribunalului Suprem 867/28.10.1953 privind caracterul preventiv al acțiunii în constatare.
Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința recurată raportat la motivele de recurs invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Reclamanta - R - Baf ormulat o cerere în constatarea faptului că este scutită de plata impozitului pe clădiri și pe teren, pentru bunurile imobile aflate în proprietate și amplasate în perimetrul parcului industrial Pro R B, pentru anul fiscal 2006, și de asemenea să se constate că declarațiile de impunere depuse de ea pentru acest an sunt corecte și conforme cu prevederile legale.
În drept și-a întemeiat cererea pe prevederile art. 111 Cod procedură civilă.
Considerându-se că această cerere este o acțiune în contencios administrativ fiscal, cererea s-a judecat ca urmare a declinării competenței materiale la Tribunalul Brașov.
Prin sentința civilă nr. 363/CA/31.03.2009 cererea a fost respinsă ca inadmisibilă. S-a analizat cererea prin prisma dispozițiilor Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.
Temeiul de drept invocat de către parte în cererea sa inițială au fost prevederile art. 111 Cod procedură civilă. Conform acestui articol "partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau neexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului".
Cererea de față vizează pe de o parte constatarea unei stări de fapt și nu existența sau neexistența unui drept, iar pe de altă parte reclamanta are calea realizării dreptului care în speță se materializează prin incidența dispozițiilor Codului d e procedură fiscală, Titlul IX soluționarea contestațiilor formulate împotriva actelor administrativ fiscale, Cap. I dreptul de contestație, art. 205 posibilitatea de contestare. De asemenea, reclamantul are posibilitatea ca în baza art. 172 din Codul d e procedură fiscală să introducă contestație la executarea silită, în cazul în care Direcția Fiscală B pornește executarea silită împotriva sa, neluând în considerare deciziile rectificative respective.
Având în vedere că există posibilitatea realizării dreptului, corect a reținut prima instanță că acțiunea în constatare formulată de reclamantă este inadmisibilă
Soluționând cauza pe excepție, a devenit de prisos analizarea chestiunilor de fond privind scutirea de la plata impozitelor, atât cele invocate de reclamantă cât și cele invocate de pârâtă.
Pentru motivele arătate, Curtea în baza art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 și 304 ind. 1 Cod procedură civilă urmează să respingă recursul declarat, și să mențină sentința civilă atacată cu complinirea motivării din prezenta decizie.
Văzând și prevederile art. 274 Cod procedură civilă
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de recurenta reclamant ă - R - B împotriva sentinței civile nr.363/CA din 31.03.2009 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 iunie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier
Red. / 30.06.2009
Dact. / 6.07.2009
- 2 ex.-
Jud. fond
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Silviu Gabriel Barbu, Maria
