Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 575/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 575
Ședința publică de la 03 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr. - -
JUDECĂTOR 1: Ioan Apostu
JUDECĂTOR 2: Elena Romila
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de DIRECȚIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în B,-, și DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE G cu sediul în G,-, în numele și pentru persoana juridică AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR cu sediul în B,-, sect. 1, împotriva sentinței nr. 397/03.12.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 19 mai când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amâna pronunțarea la data de 27 mai 2009 și apoi la 3 iunie 2009.
CURTEA
Asupra recursurilor declarate de pârâtele Direcția Generala a Finanțelor Publice B - DGFP și Autoritatea Naționala a Vămilor - prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale - G împotriva sent. civ. nr. 397/3.12.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila.
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin acțiunea înregistrata la aceasta instanța sub nr- reclamanta B in contradictoriu cu Direcția Generala a Finanțelor B si Direcția Regionala Vamala Gas olicitat anularea Deciziei nr.83/14.05.2007 pronunțata de aceasta din urma si a actelor subsecvente si exonerarea de la plata sumei de - lei dispusa prin Procesul verbal de control al Direcției Regionale Vamale G având numărul 6591/ 21.03.2007.
In motivarea acțiunii formulate reclamanta susține ca a achiziționat din Germania mașini industriale, echipamente tehnologice si utilaje in vederea retehnologizării unor linii de producție, fiind beneficiara unei finanțări nerambursabile acordata de Agenția Sapard.
După importarea acestor utilaje verificate vamal si reverificate de mai multe controale fiscale si vamale in luna martie 2007 s-a dispus efectuarea unui nou control in urma căruia reclamanta a fost obligata la plata sumei de - lei reprezentând obligație de plata TVA calculata, la plata taxei vamale, in suma de - lei si majorări de întârziere in suma de 89706 lei pentru aceasta, considerata ca fiind omisiune de plata TVA. Calculul aritmetic efectuat de către parata a fost de 50% din valoarea taxei vamale, calculata si aceasta in funcție de valoarea facturilor de cumpărare a mărfurilor importate, deși prin adresele Agenției Sapard se precizează ca s-a dispus exonerarea la plata obligațiilor de TVA, de ministerul d e resort. Au fost emise de asemenea si certificate de exonerare de la plata de TVA pe care insa parata le-a considerat ca fiind tardive si fără efect, cu toate ca acestea nu au fost anulate, si nici atacate.
Reclamanta a mai susținut ca parata nu a avut in vedere faptul ca deciziile de scutire sunt operante de la data decizionala si nu pot fi considerate valabile doar de la data certificării.
Inițial respectând procedura prealabila reclamanta s-a adresat cu o contestație organului constatator emitent al Deciziei nr.6591/21.03.2007 pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal in baza Procesului verbal de control nr. 6583/21.03.2007 încheiat de - - Autoritatea Naționala a Vămilor - Direcția Regionala Vamala G - Serviciul
Parata Direcția Generala a Finanțelor, prin Decizia nr.83/14.05.2007 a respins ca neîntemeiata contestația înregistrată sub nr.1681/ 12.04.2007 motivând ca reclamanta nu beneficiază decât de scutire de 50% din valoarea drepturilor vamale, așa încât organele vamale din cadrul G au calculat in mod corect si legal drepturile vamale suplimentare aferente declarațiilor vamale de import definitiv in suma totala de - lei.
Considerând ca parata nu a făcut o analiza corecta a situației de fapt si nu a coroborat dispozițiile legale aplicabile in speța cu actele prezentate, reclamanta a solicitat anularea Deciziei 83 / 14.05.2007 precum si a tuturor actelor subsecvente.
In dovedirea celor sustinute reclamanta a depus la dosarul cauzei certificatele de exonerare de la plata TVA nr. 168 / 01.02.2006 ( fila 59) si nr. 166 / 27.01.2006 ( fila 65 ), facturile comerciale, contractul de finantare nr. C1.- /06.10.2006 ( fila 123 ), decizia atacata si raportul de inspecție fiscala.
Legal citate ambele parate au depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care au solicitat respingerea contestației ca nefonfata intrucat importul efectuat cu nr. 1462 / 15.02.2006 a fost ulterior obtinerii certificatului nr. 168 / 01.02.2006 care exonera de la plata in vama a TVA.
Prin sentința civilă nr. 397/3.12.2008 Tribunalul Brăilaa admis acțiunea ca reclamantei și anulând actele de impunere fiscală atacate a exonerat-o pe reclamantă de plata obligațiilor suplimentare stabilite prin acestea.
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut că pentru importurile făcute reclamanta a beneficiat legal și integral de scutire la plata TVA pentru utilajele cumpărate cu fonduri obținute prin Agenția SAPARD. Aceste concluzii au fost fundamentate și pe raportul de expertiză contabilă care a analizat dinamica plăților reclamantei în funcție de sumele obținute și de investirea lor în importurile făcute cu scutire de plata TVA potrivit art. 142 lit.i din Codul fiscal și a pct. 48 alin. 2 Titlul IV din Normele metodologice de aplicare a aceluiași cod.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâtele Direcția Generala a Finanțelor Publice B - DGFP și Autoritatea Naționala a Vămilor - prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale - G criticile lor vizând greșita admitere a acțiunii reclamantei.
În dezvoltarea motivelor lor de recurs, acestea au susținut că în mod greșit a apreciat că reclamanta ar fi beneficiat integral de scutire de plată atâta vreme cât sprijinul financiar acordat de către SAPARD a fost de numai 50% din valoarea contractului, așa încât tot greșit s-a concluzionat că ar fi operat o scutire integrală de plata TVA. În plus, din facturile prezentate de reclamantă rezultă că aceasta ar fi achitat sumele rezultate din derularea contractelor externe din fonduri proprii. Așa fiind, reclamanta datorează sumele stabilite prin decizia de regularizare, astfel încât recurentele au solicitat admiterea recursului și pe fond respingerea contestației reclamantei.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, curtea constată că sunt nefondate criticile formulate, astfel încât nu se impune reformarea hotărârii recurate.
Printr-o corectă și integrală apreciere a materialului probator administrat în cauză, tribunalul a pronunțat o soluție legală și temeinică a cărei reformare nu se impune. Stabilind adevăratele raporturi juridice dintre părți, instanța a dat o corectă dezlegare pricinii.
Criticile formulate nu sunt fondate pentru următoarele considerente:
Recurentele au dat o interpretare extensivă a dispozițiunilor legale privitoare de scutirile acordate importatorilor aflați în condiția juridică a reclamantei.
În primul rând, din certificatele de exonerare atașate la dosar filele 57 - 61, rezultă fără nici-un echivoc exonerarea reclamantei de plata în vamă a TVA pentru importurile în utilaje făcute în baza contractului C 1.-/6.10.2005. Certificatele au menționat atât valoarea utilajelor cât și data valabilității lor pentru fiecare import, mențiunea privitoare la valoarea finanțării de către SAPARD neavând nici-o legătură cu fragmentarea obligațiilor vamale. Or, în condițiile în care în aceste certificate nu se face vorbire despre o exonerare parțială, recurentele au făcut o evaluare lipsită de fundament atunci când au apreciat că scutirile vizează numai 50% din plata în vamă a TVA.
Pe de altă parte, corect a apreciat și prima instanță că scutirea nu este acordată în condițiile art. 142 alin. 1 din Codul fiscal în funcție de un anumit cuantum i de valoarea și natura juridică a bunului importat. O scutire parțială este însă posibilă, dar în eventualitatea în care sunt importate dintr-o țară extracomunitară, ceea ce nu este cazul în speță.
Nefondata este și critica potrivit careia, din facturile prezentate ar rezulta că reclamanta a achitat utilajele din bani proprii. Or, atâta vreme cât este de necontestat că reclamanta a beneficiat de sprijin financiar din partea SAPARD, este lipsit de relevanță din ce conturi și în ce monedă și-a achitat datoriile.
Pentru toate aceste considerente, curtea urmează ca în temeiul art. 312 alin 1 din proc.civ. să respingă recursul declarat în cauză nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondate recursurile declarate de declarate de DIRECȚIA GENERALA A FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în B,-, și DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE G cu sediul în G,-, în numele și pentru persoana juridică AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR cu sediul în B,-, sect. 1, împotriva sentinței nr. 397/03.12.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
IREVO CABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 03 iunie 2009.
PREȘEDINTE: Ioan Apostu dr. - - | Pt. JUDECĂTOR 2: Elena Romila - - aflată în. art. 261C.proc.civ. PREȘEDINTE: Ioan Apostu | JUDECĂTOR 2: Elena Romila - - |
Grefier, - - |
Red. / 31 Iulie 2009
Dact. 2 ex./31.07.2009
Fond. - Vicola
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu, Elena Romila, Simona Gavrila
