Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 579/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizia civilă nr. 579/2009
Ședința publică de la 11 februarie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 2: Eleonora Gheța
JUDECĂTOR 3: Floarea Tămaș
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare recursul declarat de către pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE în nume propriu și în numele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE Z împotriva sentinței civile nr. 2109/2008 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr- în contradictoriu cu reclamanta QUEEN TRANS, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite taxă de prima înmatriculare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare, se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de la plata taxelor de timbru și a timbrului judiciar în conformitate cu dispozițiile art. 17 din Legea nr. 146/1997.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că este primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. 2.pr.civ.
Curtea, având în vedere obiectul cauzei și înscrisurile existente la dosar, apreciază că sunt suficiente probe la dosar pentru justa soluționare a cauzei și, în temeiul art. 150.pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza spre pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 2109 din 10 octombrie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălajs -a respins excepția de inadmisibilitate invocată de intimată Direcția Generală a Finanțelor Publice
A fost admisă acțiunea precizată a reclamantei QUEEN TRANS, cu sediul în Z, în contradictoriu cu intimatele Administrația Finanțelor Publice Z și Direcția Generală a Finanțelor Publice
Intimatele au fost obligate fiecare în limita competențelor stabilite de lege - să restituie reclamantei suma de 5971,91 achitată cu chitanța seria - nr. - din data de 20.02.2008.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Taxa specială de înmatriculare a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea 343/2006, cuantumul acesteia fiind stabilit potrivit dispozițiilor art.2141alin (3) din codul fiscal.
Potrivit Art.148 alin.2 din Constituție, Ca urmare a aderării, prevederile tuturor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea actului de aderare."
S-a motivat că textul în ce privește prezenta cauză, textul din tratatul constitutiv despre care precizează Constituția este art.90 alin.1 din Tratatul care precizează:, nici un stat membru nu aplică direct sau indirect, produselor altor state membre impozite directe sau de altă natură mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare."
S-a constatat faptul că, reclamantul a fost vătămat în dreptul său prin însăși actul normativ care constituie temeiul legal al taxei achitate. Acest temei legal introduce un regim discriminatoriu pentru autovehiculului adus în țară, de către reclamant, din Comunitatea Europeană.
S-a apreciat că regimul discriminatoriu constă în faptul că reclamantul a fost obligat a plăti o taxă de înmatriculare a autoturismului după ce, această taxă a mai fost odată plătită pentru autoturism în țara de origine. Această obligație este instituită și pentru autoturismele din România, astfel că odată plătită taxă de înmatriculare pentru acesta, legea nu mai reglementează plata unei noi taxe de înmatriculare.
Intrarea în vigoare a Ordonanței 50/2008 a determinat intimata de rând II să facă o precizare a poziției sale în sensul că restituirea taxei solicitată de reclamant să se realizeze în limitele și condițiile prevăzute de aceasta (22-24).
Taxa instituită prin OUG 50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa specială de înmatriculare, are alt mod ce calcul și are altă destinație.
Restituirea doar a diferenței între taxa specială încasată până la intrarea în vigoare a OUG 50/2008 și taxa de poluare care urmează a fi percepută în baza cestui act normativ, ridică, în opinia instanței de fond, problema principiului neretroactivității legii consacrat de art.15 alin 2 din Constituție.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs DGFP S în nume propriu și în numele Z.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că reclamanta trebuia să urmeze procedura prevăzută de Codul d e procedură fiscală (art.117 și art. 88) precum și de nr. 1899/2004.
Existența procedurii administrative reglementată de dispozițiile menționate anterior obligă, în opinia recurentelor, ca persoana vătămată să se adreseze mai întâi jurisdicției respective, contrar celor întâmplate în prezenta cauză respectiv reclamantul s-a adresat direct tribunalului fără să fie epuizate căile administrative de atac.
Recurentele arată că prin soluționarea cauzei pe fond de către tribunal, cu ignorarea lipsei actului administrativ jurisdicțional, s-a produs o încălcare esențială a legii.
Se mai motivează că reclamanta nu a realizat nici procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Drept consecință, față de cele menționate anterior recurentele susțin că acțiunea este inadmisibilă.
Pe fondul cauzei au arătat că sentința este nelegală întrucât instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art. 2141din Legea nr. 571/2003 prin adăugarea unui nou caz de scutire de la plata taxelor speciale pentru autoturisme deoarece cazurile de scutire de la plata taxei de primă înmatriculare sunt limitativ prevăzute. Prin urmare, recurentele arată că suma solicitată nu poate fi restituită deoarece nu se încadrează în sumele enumerate cu dispozițiile legale menționate anterior.
Recurentele fac referire și la dispozițiile OUG nr. 50/2008 susținând că restituirea taxei de primă înmatriculare se poate face numai în condițiile acestui act normativ și numai ca diferență între taxa specială pentru autoturisme și autovehicule și taxa pe poluare reglementată de acest act normativ.
Curtea analizând recursul declarat reține că acesta este fondat dar pentru considerentele ce urmează:
Referitor la situațiile în care se pot restitui sume încasate la bugetul de stat, Curtea reține că într-adevăr dispozițiile art. 117 și art. 88 din Codul d e procedură fiscală precum și procedura de restituire aprobată prin nr. 1899/2004 reglementează în mod limitativ situațiile în care pot fi restituite sumele încasate la bugetul statului.
Aceasta însă nu poate paraliza dreptul reclamantei de a cere restituirea sumei achitate cu titlu de taxă specială de primă înmatriculare atâta timp cât instanța de fond a reținut în mod întemeiat că prin instituirea acestei taxe se crează un regim discriminatoriu pentru autovehiculele din producția internă sau pentru cele importate din alte state decât cele membre ale, în raport cu autovehicule provenind din țările membre Curtea reține de asemenea că în mod întemeiat s-a reținut de către tribunal că dispozițiile legale prin care s-a instituit taxa de primă înmatriculare încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor instituite de art. 90 din Tratatul. Drept consecință instanța de fond a făcut aplicarea normelor comunitare și a dispus restituirea taxei de primă înmatriculare în raport cu normele comunitare iar nu în raport cu legislația internă invocată de recurentă.
În ceea ce privește lipsa plângerii prealabile reglementată de art. 554/2004 Curtea reține că potrivit acestei dispoziții legale plângerea prealabilă este obligatorie numai în situația în care se contestă un act administrativ unilateral, iar persoana care se consideră vătămată cere revocarea acestuia.
În cauză nu este vorba de un act administrativ unilateral ci de un refuz nejustificat de a soluționa o cerere.
Reclamantei nu-i poate fi reproșată nici formularea acțiunii în contencios administrativ fără a fi finalizată calea administrativă de atac, deoarece din conținutul acțiunii formulate rezultă că reclamanta era în posesia deciziei emisă de DGFP S în procedura administrativ jurisdicționale.
Referitor la aplicarea dispozițiilor OUG nr. 50/2008 Curtea reține că potrivit dispozițiilor art. 11 din acest act normativ axa rezultată ca diferență între suma achitată de contribuabil în perioada 1 ianuarie 2007-30 iunie 2008, cu titlu de taxă specială pentru autoturisme și autovehicule, și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor prevederi privind taxa pe poluare pentru autovehicule se restituie pe baza procedurii stabilite în normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste norme au fost aprobate prin HG nr. 686/2008.
Curtea constată că la data declanșării litigiului de contencios fiscal erau aplicabile, conform principiuluitempus regit actum,normele de drept material din legea fiscală (art. 2141-art.2143fisc.), norme care deși sunt invocate cu pregnanță și prioritate de administrația fiscală au fost găsite ca neconforme cu prevederile art. 90 parag. 1 din Tratat.
Curtea reține astfel că taxa specială ce face obiectul prezentei cauze a fost încasată în baza legislației fiscale interne în vigoare anterior datei de 1 iulie 2008 și care a fost apreciată ca fiind contrară normelor comunitare. Într-o atare ipoteză, se aplică principiul conform căruia când un stat membru a impus sau aprobat o taxă contrară dreptului comunitar este obligat să restituie taxa percepută prin încălcarea acestuia.
Din această perspectivă, nu se poate reține justificat că Statul Român are un temei legal de reținere a unei părți din taxa încasată ilegal anterior datei de 1 iulie 2008 pe care s-o compenseze în parte cu o altă taxă ce urmează a fi percepută în temeiul unui alt act normativ adoptat ulterior raportului juridic de drept material fiscal în baza căruia s-a încasat nelegal taxa specială.
Curtea mai reține, în context, că noua taxă instituită de nr.OUG 50/2008 este stabilită pe alte principii decât taxa specială anterioară are alt mod de calcul și altă destinație.
Nu în ultimul rând, Curtea reține că restituirea doar a diferenței între taxa specială încasată anterior pe baza unei norme legale abrogată la 1 iulie 2008 și taxa de poluare ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 1 din Constituție.
Împrejurarea că la nivelul Uniunii Europene s-a decis că taxa de poluare ce urmează a se percepe prin aplicarea dispozițiilor nr.OUG 50/2008 nu este contrară Tratatului nu are nici o influență asupra dreptului reclamantei de a cere și obține restituirea integrală a taxei de primă înmatriculare percepută în baza unor norme juridice anterioare acestei ordonanțe de urgență și care au fost declarate ca neconforme cu prevederile Tratatului.
Din această perspectivă, aplicarea nr.OUG 50/2008 nu poate paraliza demersul reclamantei și nici nu poate pune sub semnul îndoielii legalitatea și temeinicia sentinței recurate conform argumentelor deja expuse în precedentul prezentelor considerente.
Referitor la fondul cauzei respectiv la legalitatea și temeinicia încasării taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule în temeiul art. 2141-2143din Legea nr. 571/2003, Curtea reține că soluția instanței de fond este netemeinică.
În mod întemeiat instanța de fond a reținut că, taxa impusă autoturismelor second-hand este discriminatorie în sensul art. 90 parag.1 din Tratat s-a decis în cauza conexată și unde Curtea de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second-hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clasificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second-hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate.
Din această perspectivă reclamantei intimat are dreptul la restituirea integrală a taxei speciale încasată în temeiul unor dispoziții legale discriminatorii și contrare normelor comunitare.
Restituirea acestei taxe însă nu se putea realiza de către instanța de fond fără un suport probator respectiv fără administrarea unor probe din care să rezulte îndeplinirea condițiilor analizate anterior de instanța de recurs respectiv că autoturismul a fost înmatriculat anterior într-un stat membru întrucât aceasta este un element esențial pentru soluționarea pe fond a cauzei, Curtea apreciază că atât timp cât reclamanta și-a întemeiat cererea introductivă pe dispozițiile art. 90 din Tratatul E, omisiunea de a verifica dacă autoturismul intimatei a fost anterior înmatriculat într-un stat membru, echivalează cu o necercetare a fondului.
Pentru acest motiv, Curtea apreciază că se impune casarea sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În rejudecare, tribunalul va verifica dacă autoturismul a fost anterior înmatriculat într-un stat, prin administrarea probelor corespunzătoare.
Drept consecință, Curtea în temeiul art. 312 alin 5 Cod procedură civilă va admite recursul, va casa hotărârea instanței de fond și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S în nume propriu și pentru ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE Z împotriva sentinței civile nr. 2109 din 10.10.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj pe care o casează și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 februarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
2 ex./06.03.2009
Jud.fond.-
Președinte:Mirela BudiuJudecători:Mirela Budiu, Eleonora Gheța, Floarea Tămaș
