Anulare act de control taxe și impozite. Sentința 58/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția de contencios Administrativ și Fiscal
SENTINȚA NR. 58/ Dosar Nr-
Ședința public din 24 aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă JUDECĂTOR 2: Maria Ioniche
- - - - judecător
GREFIER - - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii formulată în temeiul Legii contenciosului administrativ de reclamanta -, în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor și Autoritatea Națională a Vămilor B având ca obiect anulare act de control.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 14 aprilie 2008, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în temeiul art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 21 aprilie 2008, respectiv pentru astăzi 24 aprilie 2008.
CURTEA
Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Brașov sub nr-, reclamanta - SRL a formulat contestație împotriva deciziei nr.76/02.04.2007 a Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor solicitând anularea sumelor stabilite în sarcina sa cu titlu de taxe vamale, TVA și majorări de întârziere aferente acestora.
În motivare reclamanta a arătat că în cursul anului 2003, cu Declarațiile vamale de import nr.22508/31.05.2003, 22544/2.06.2003, 23529/6.06.2003, 23532/6.06.2003, 31452/21.07.2003, 31729/22.07.2003, 43682/1.10.2003, 43683/.1.10.2003 și 43684/1.10.2003 a importat în temeiul Legii nr.163/1998, pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere - Program de cooperare economică dintre Guvernul României și Guvernul Olandei, o serie de bunuri, utilaje și instalații, necesare creșterii efectivelor de porcine.
Potrivit art.7 din Lege, "bunurile importate în cadrul Programului de cooperare economică dintre Guvernul României și Guvernul Olandei, vor fi scutite de plata taxelor vamale, a TVA-ului sau a altor taxe cuvenite bugetului de stat".
Prin adresele nr.6266/30.05.2003, 8223/18.07.2003. 4623/30.09.2003, emise de Ministerul Integrării Europene se comunică faptul că - "" SRL este beneficiara proiectului de asistență bilaterală nerambursabilă din partea Olandei /O/RM/1/13 " B district Romania". În baza acestui proiect, - "" SRL achiziționează bunurile aflate în punctul vamal B, cu scutire de drepturi vamale de import.
O parte din aceste bunuri au fost montate și folosite timp de 2 ani de la data importului cu excepția părților construcții grajd care au fost doar montate.
Părțile de construcții pentru grajd au fost demontate deoarece susține reclamanta că partenerul său - "" SRL l-a somat să elibereze spațiul în care se realizase montarea.
Reclamanta a susținut că asociatul străin nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de asociere, respectiv nu a livrat material biologic (porci și furaje), astfel că nu a utilizat aceste părți de construcții pentru grajd.
Reclamanta a mai arătat că în mod greșit organul de control a apreciat că importatorul nu a utilizat părțile de construcții importate pentru destinația declarată înainte de expirarea termenului de un an de la data importului, în speță fiind incidente prevederile art. 394 alin.3 din HG nr.1114/2001 potrivit cărora "dacă mărfurile nu au putut fi utilizate pentru destinația declarată din motive justificate, datorate importatorului sau mărfurilor, restituirea acestora expeditorului inițial sau distrugerea sub control vamal potrivit legii, nu se consideră schimbare a destinației în sensul art.71 din Codul vamal al României și nu se datorează drepturi de import."
La data de 27.11.2007 reclamanta a depus la dosar o precizare a acțiunii prin care a arătat că înțelege să se judece în contradictoriu cu pârâții Agenției Naționale de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor și Administrația Națională a Vămilor.
Prin sentința civilă nr.146/AF /27.11.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr- s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Brașov și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Brașov.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov sub nr.dosar -.
Pârâta Autoritatea Națională a Vămilor a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată arătând că - "" SRL a fost titulatura unui număr de nouă operațiuni de import definitiv, regimuri ce au fost solicitate și acordate sub tratament tarifar preferențial cu incidența prevederilor Legii nr.163/1998 și ale OG nr.54/2001 privind ratificarea anexei nr.4 la Memorandumul de înțelegere privind programul de cooperare economică, Programul pentru aderare și programul dintre Guvernul României și Guvernul Olandei. Aceste operațiuni vamaleau fost individualizate prin declarațiile vamale nr. 22508/31.05.2003, 22544/2.06.2003, 23529/6.06.2003, 23532/6.06.2003, 31452/21.07.2003, 31729/22.07.2003, 43682/1.10.2003, 43683/.1.10.2003 și 43684/1.10.2003.
Ca urmare a controlului ulterior efectuat asupra acestor operațiuni s-a constatat faptul că titularul de regim vamal nu a respectat condițiile aferente preferințelor tarifare. În concret, au fost încălcate prevederile art.392 lit.c din HG nr.114/2001, reclamanta neutilizând părțile de construcții pentru grajd, în scopul declarat, înainte de împlinirea termenului de un an. Mai mult, titularul de operațiune nu a considerat oportun să se folosească de prevederile tezei a doua a art.392 lit.c din HG nr.114/2001, autoritatea vamală nefiind sesizată cu vreo cerere de prelungire a acestui termen datorită incidenței unor cazuri fortuite, forță majoră sau altor cauze justificative.
Aceste obligații sub care au fost acordate regimurile vamale cu aplicarea unui tratament preferențial erau stabilite "ope legis" în sarcina titularului de operațiune, acesta fiind direct răspunzător de împlinirea lor. În sensul acestui raționament, este irelevantă, din punct de vedere al legislației vamale, invocarea unor clauze contractuale încheiate cu un terț atât timp cât legea stabilește obligații în sarcina titularului de regim, dând totodată acestuia posibilitatea de a justifica neîndeplinirea obligațiilor.
Pârâta a mai arătat că în dreptul fiscal, spre deosebire de celelalte ramuri ale dreptului, răspunderea (fiscală) nu are ca temei vinovăția (sub nicio formă a acesteia) contribuabilului, obligația de plată a drepturilor bugetare, taxe, impozite sau contribuții subzistând "ope legis", independent de vinovăția ori nevinovăția contribuabilului.
Pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, reprezentată de Direcția Generală a Finanțelor Publice a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Aceasta a arătat că prin procesul - verbal nr.2/26.01.2007 organele vamale au constatat faptul că în termen de un an de la data importului titularul acestor operațiuni nu a utilizat părțile din construcții pentru grajd conform destinației declarate inițial, stabilind în sarcina acesteia diferente de drepturi vamale de import cu accesoriile aferente.
Organele de soluționare a contestației au stabilit că în cauză sunt aplicabile prevederile Legii nr.163/1998 pentru ratificarea Memorandumul de înțelegere privind Programul de cooperare economică, Programul pentru aderare și Programul dintre Guvernul României și Guvernul Olandei pentru anii 2001 - 2003, coroborat cu prevederile art.392 lit.c din HG nr.1114/2001 care stabilește anumite obligații ca beneficiar al autorizației, coroborat cu prevederile art.71 și art.144 din Legea nr.141/1997 privind Codul Vamal, coroborat cu prevederile art.244 din HG nr.707/2006.
La data efectuării controlului bunurile reclamantei nu erau folosite potrivit scopului pentru care au fost importate, acest aspect rezultând din însăși declarația administratorului societății.
În aceste condiții, potrivit dispozițiilor legale menționate mai sus, organele de soluționare a contestației au reținut faptul că reclamanta avea posibilitatea de a sesiza autoritatea vamală în interiorul termenului de un an de la data declarațiilor vamale de import și să solicite organului vamal prelungirea termenului urmare a unor cazuri fortuite.
Acest aspect nu rezultă din documentele existente la dosarul cauzei, reclamanta invocând ulterior în fața instanței de judecată justificări cu privire la relațiile cu partenerii de afaceri, cu privire la concurență, etc, care au împiedicat-o să respecte dispozițiile imperative ale legii cu privire la obligațiile stabilite prin protocol și potrivit autorizației privind acordarea regimului favorabil nr.792//2003.
Pârâta a mai arătat că, reclamanta este titulara importului de marfă destinat unei anumite utilizări, iar în cazul în care nu se poate realiza aceasta este cea care răspunde în fața organului vamal, fiind irelevante invocarea clauzelor contractuale sau ale altor cauze de altă natură pe baza unor relații cu terțe persoane.
La dosar s-au depus înscrisuri.
Analizând probele administrate în cauză, instanța constată că acțiunea promovată de - SRL este nefondată.
Reclamanta a importat în cursul anului 2003 mai multe bunuri (utilaje) părți de construcție pentru grajd în vederea realizării unei activități economice, în asociere cu un partener străin - SRL.
Reclamanta nu a folosit părțile de construcții pentru grajd potrivit destinației pentru care au fost importate și pentru care au beneficiat de scutire de la plata taxelor vamale ca urmare a Memorandumul de înțelegere privind programul de cooperare economică, Programul pentru aderare și Programul dintre Guvernul României și Guvernul Olandei.
Reclamanta a invocat faptul că nu a reușit să folosească bunurile importate potrivit destinației datorită nerespectării de către partenerul străin a obligațiilor asumate prin contractul de asociere.
Instanța reține că reclamanta este cea care a solicitat și a beneficiat de scutirea de la plata taxelor vamale a bunurilor importate din Olanda. Acest tarif vamal preferențial i-a fost acordat în considerarea calității sale de comerciant român, care și-a asumat anumite obligații, respectiv aceea de a folosi bunurile importate potrivit destinației acestora. Faptul că reclamanta, în desfășurarea activităților sale economice a considerat oportun să se asocieze cu un partener străin, nu are nicio relevanță cu privire la obligațiile sale vamale. De asemenea, modul în care partenerul străin a înțeles să respecte clauzele contractuale nu poate să influențeze obligațiile legale ale reclamantei, legiuitorul neprevăzând asemenea situații de excepție care să exonereze destinatarii normelor legale de la respectarea obligațiilor imperative stabilite în sarcina lor.
Reclamanta avea obligația legală, ca urmare a faptului că a beneficiat de tarif vamal preferențial, să folosească bunurile importate potrivit destinației acestora în termen de un an de la data importului, în caz contrar să restituie aceste bunuri expeditorului inițial sau să le distrugă sub control vamal, potrivit art.394 alin.3 din HG nr. 1114/2001.
Neprocedând astfel, în mod corect organele vamale au stabilit în sarcina reclamantei obligația de a achita taxe vamale, TVA precum și majorări de întârziere aferente acestora.
Pentru aceste considerente instanța va respinge acțiunea formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor și Autoritatea Națională a Vămilor
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta - SRL cu sediul în mun.,-, jud. B, cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în mun. B,-, -.10,.18, județul B în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor cu sediul în B,-, sector 5 și Autoritatea Națională a Vămilor cu sediul în B,-, jud. B, având ca obiect contestație împotriva Deciziei nr.76/01.04.2007.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 24 aprilie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - - -
Grefier,
- -
Red.14.05.2008/dact.VP 30.05.2008/4 ex.
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă, Maria Ioniche
