Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 782/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 782
Ședința publică de la 20 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 2: Mariana Trofimescu
JUDECĂTOR 3: Dorina Vasile
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de - SRL G cu sediul în G, nr. 9 81, împotriva sentinței numărul 1157/19.05.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13.11.2008 când susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea în data de 18.11.2008 și apoi în data de 20.11.2008.
CURTEA
Asupra recursului de;
Prin cererea înregistrata sub nr- pe rolul Tribunalului Galați, reclamanta SRL in contradictoriu cu Gas olicitat desființarea Deciziei nr. 151/2006 emisa de parata si pe cale de consecința si anularea Raportului de Inspecție Fiscala nr. 9163/2006 si a Deciziei de fără număr pentru suma de 279.712 lei ca fiind întocmite fără respectarea normelor legale.
In motivarea cererii a arătat următoarele:
Societatea a depus la DGFP G cu numărul de înregistrare 800/07.10.2005 un decont de TVA cu opțiune de rambursare pentru suma de 279.712 lei. de acest document s-a dispus un control anticipat, sens in care s-a întocmit Raportul de Inspecție Fiscala nr. 9163/03.07.2006 si Decizia de fără număr si data, întocmita de consilieri - și din cadrul Direcției de Control Fiscal, Serviciul, documente ce au fost primite de societate în data de 11.07.2006.
Împotriva acestui și Decizii de impunere societatea a formulat contestație care insa a fost respinsa de DGFP
A precizat ca în data de 15.11.2005 prin procesul verbal întocmit de organul de control, prin invocarea a doua acte normative abrogate, în speță OG 70/1004, art. 22, modificata cu OUG 217/1999, se întrerupe controlul conform art. 199 din OG 92/2003 privind Codul d e Procedura Fiscala, republicat pentru "a stabili valoarea de piața a tranzacțiilor".
După o pauza de aproximativ 200 de zile, organul de control a contactat societatea pentru reluarea controlului.
În urma verificării existentei faptice de către organul de control, a stocului de marfa al societatii, se întocmește raportul de inspecție fiscala din data de 03.02.2006 și decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de Inspecția Fiscala pentru suma de 279.712 lei.
Raportul de Inspecție Fiscala din data de 03.07.2006 menționează perioada verificata 01.01.2005 - 30.09.2005 și invoca Raportul de Inspecție Fiscala anterior cu numărul 7727/29.07.2005 și constatările acestuia.
În fapt verificarea anterioara a avut ca obiect modul de înregistrare a TVA deductibila, colectata și respectiv de rambursat pentru perioada 2001 - 2004 rezultând ca la finele perioadei verificate G sa înregistreze TVA de rambursat în suma de 281.637 lei.
În data de 07.10.2005 unitatea a depus decontul de TVA bifând casuța corespunzătoare rambursării soldului sumei negative de TVA în valoare de 279.712 lei.
Având în vedere ca în urma analizei datelor prezentate de către G s-a decis ca soluționarea cererii de restituire a TVA pentru suma de 279.712 lei sa fie efectuata în urma controlului anticipat, rezulta ca echipa de inspecție fiscala avea de verificat doar perioada ianuarie - septembrie 2005, perioada în care unitatea nu a înregistrat TVA de recuperat.
Cu toate ca nu a avut de verificat decât o perioada din care nu a rezultat TVA de recuperat și fara a stabili diferențe de TVA nici la TVA deductibil și nici la TVA colectat, organul de inspecție fiscal a respins la rambursare suma solicitata invocând art. 145 al. 3 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu privire la deductibilitatea TVA.
Ori, despre deductibilitatea TVA și respectiv suma de recuperat la 31.12.2004 s-au pronunțat organele de inspecție fiscala care au verificat perioada de pana la finele lunii 2004 încheind în acest sens raportul de inspecție fiscala nr. 7727/29.07.2005.
În aceasta situație și fara a exista o decizie de reverificare a perioadei de pana la 31 2004, organele de inspecție fiscala nu puteau decide asupra unei perioade deja verificata, având în vedere prevederile art. 1036 alin. 3 din OG nr. 92/2003.
În ce privește necompletarea rândurilor "Motivul de fapt" și "Temeiul de drept" din conținutul deciziei de impunere, cu toate ca aceasta decizie face parte din categoria actelor administrative fiscale, forma, conținutul și motivarea acesteia nu respecta prevederile art. 43 din al. 2 OG 92/2003 privind Codul d e Procedura Fiscala.
Cu toate ca au stabilit ca suma de 279.712 lei reprezintă "TVA care nu se justifica a fi rambursat", organele de inspecție fiscala nu au dispus stornarea acestei sume din decontul de TVA, dar având în vedere decizia de impunere emisa, rezulta ca aceasta suma se va storna din TVA de rambursat înscrisa în evidenta fiscala, astfel ca evidenta contribuabilului nu va fi pusa de acord cu evidenta fiscala.
Mai menționează ca organul de control mai afirma cum că potrivit Metodologiei de Inspecție Fiscala nr. 30327/2005, ce reprezintă o metodologie ce stabilește reguli interne, la pct. 2.9.3 se precizează: "Daca contribuabilul are stocuri mari de marfa, materiale, se va verifica existenta acestor stocuri, respectiv daca acestea sunt sau vor fi folosite în scopul obținerii de venituri impozabile".
În situația data, organul de inspecție fiscala a constatat existenta faptica a stocului de marfa, dar afirma ca nu a putut efectua inventariere acestuia datorita numărului mare de repere, afirmație nefondata, întrucât acestea sunt depozitate pe sortimente și etichetate.
Prin întâmpinare, pârâta DGFP Gas olicitat respingerea ca nefondata a cererii arătând ca atât Decizia nr. 151/2006 cat și raportul de inspecție fiscala nr. 9163/2006 și decizia de impunere sunt emise cu respectarea dispozițiilor legale.
Prin sentința civila nr. 1269/2007 pronunțata în dosarul nr- s-a dispus anularea cererii ca netimbrata, reținând ca în cauza sunt aplicabile dispozițiile art. 20 al. 2, 3 din Legea nr. 146/1997 și art. 9 al. 1 din OG 32/1995.
Prin decizia nr. 304/R/2007 pronunțata de Curtea de Apel Galați în dosarul nr- s-a casat sentința civila nr. 1269/2007 și s-a dispus trimiterea dosarului spre rejudecare aceleiași instanțe, reținând ca acțiunea a fost judecata în lipsa reclamantei care nu a fost legal citata.
În rejudecare cauza a fost înregistrata la Tribunalul Galați cu nr. R/-.
Prin cererea completatoare reclamanta a solicitat sa se dispună și rambursarea către aceasta a sumei de 279.912 lei cu titlu de TVA precum și plata majorărilor de întârziere în suma de 328.950 lei.
Analizând și coroborând ansamblul probator administrat în cauză, tribunalul retine următoarele:
În fapt Raportul de Inspecție Fiscala din 03.07.2006 înregistrat la DGFP G sub nr. 9103 avut ca obiect soluționarea decontului de TVA cu opțiunea de rambursare nr. 800/2005 și înregistrat la Direcția Controlului Fiscal sub nr. 5286/2005 pentru suma de 279,712 lei privind pe contestatoare.
Conform acestui raport verificarea modului de constituire și evidențiere a TVA a cuprins perioada 01.01.2005 - 30.09.2005, precedentul proces-verbal nr. 7727/2005 cuprinzând verificarea TVA pana la data de 31.12.2004.
În urma verificărilor efectuate prin acest raport organul de inspecție nu a aprobat rambursarea sumei solicitate întrucât a reținut ca stocul de marfa față de care s-a solicitat rambursarea TVA are o mișcare extrem de redusa, constatându-se ca valoarea acestora rămâne aproximativ constanta, iar TVA-ul este deductibil numai daca achizițiile sunt folosite în scopul obținerii de venituri impozabile.
Urmare a acestui raport DGFP a emis Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția fiscala reținând a fi respinsa la rambursare suma de 279.712 lei.
În urma contestației formulate de SRL atât față de raportul de inspecție fiscala nr. 9163/2006cat și a deciziei de impunere, pârâta DGFP Gae mis decizia nr. 151/2006 prin care s-a respins ca fiind neîntemeiata contestația formulata de reclamanta reținând atât constatările organului de control concretizate în cele doua documente (raportul de inspecție fiscala și decizia de impunere), cat și prevederile art. 145 al. 3 pct. 2.9.3 din Codul Fiscal și Metodologia de Inspecție Fiscala a TVA nr. 303.271/2005.
Având în vedere situația de fapt prezentata mai sus, Tribunalul a constatat ca decizia nr. 151/2006 este temeinica și legala din următoarele considerente:
Marfa pentru care contestatoarea a solicitat rambursarea TVA în suma de 279.712 lei au fost achiziționate în mare parte în cursul anului 2007, astfel incat la data controlului, inspecția fiscala constatând acest fapt în mod corect a făcut aplicarea dispozițiilor art. 2.9.3 din Metodologia nr. -/2005 și art. 103 al. 1 din OG 92/2003, republicata, în sensul în care trebuia sa examineze toate aspectele relevante pentru impunere, sa verifice existenta stocurilor de marfa, sub aspectul faptului daca acestea sunt folosite în scopul obținerii de venituri pentru a se putea deduce TVA aferent. Cum în urma verificării s-a constatat ca mărfurile sunt achiziționate în anul 2001 și nu au putut fi inventariate de organul fiscal datorita gradului avansat de degradare iar din acest stoc au fost valorificate mărfuri intr-o foarte mică măsura, valoarea stocului fiind aproape egala, Tribunalul retine ca aceste sume nu reprezintă achiziții folosite în scopul obținerii de venituri impozabile conf. Art. 145 al. 3 din Codul Fiscal, astfel incat în mod corect s-a reținut ca suma de 279.712 lei nu se justifica a fi rambursata.
Nu poate fi primita susținerea contestatoarei în sensul ca prin procesul verbal contestat nr. 9163/206 s-ar fi făcut o reverificare a perioadei verificate anterior, întrucât procesul verbal încheiat anterior cu nr. 7727/2005 se refera la perioada ianuarie 2000 - 2004 și menționează faptul ca TVA-ul de recuperat în suma de 281.639 lei provine de la aprovizionarea cu diverse mărfuri în valoare de 2.243.686 lei de la METAL care la rândul sau le-a achiziționat le-a achiziționat de la SRL pentru suma de 248.086 lei, reținând perfectata o tranzacție supraestimata.
Cat privește raportul contestat acesta se refera la o alta perioada, respectiv perioada 01.01.2005 - 30.09.2005 și nu se refera la tranzacțiile reținute în procesul verbal anterior și se constata ca mărfurile achiziționate în cea mai mare parte în anul 2001 nu au fost folosite în scopul obținerii de venituri impozabile, acționând mișcarea extrem de redusa a acestora în cauza devenind incidente dispozițiile art. 145 al. 3 din Codul Fiscal coroborate cu disp. art. 2.9.3 din Metodologia de Inspecție Fiscala a TVA-ului nr. -/2005 invocata de contestatoare.
Cat privește motivele de nulitate privind actele contestate, Tribunalul retine ca potrivit art. 46 din OG 92/2003 republicata, atrage nulitatea unui act administrativ fiscal, lipsa unuia dintre elementele actului administrativ fiscal referitoare la numele, prenumele și calitatea persoanei împuternicite de organul fiscal, numele și prenumele ori denumirea contribuabilului, a obiectului actului administrativ sau a persoanei împuternicite a organului fiscal, cu excepția prevăzuta de art. 43 al. 3 și care se refera la actul administrativ fiscal emis prin intermediul mijloacelor informatice.
de dispozițiile legale de mai sus, Tribunalul retine ca decizia de impunere contestata nu conține cauze de nulitate, lipsa motivelor de fapt și temeiul de drept invocat de contestatoare, neregăsindu-se printre cauzele de nulitate expres prevăzute de art. 46 din Codul d e procedura fiscala.
De altfel aceasta decizie de impunere cuprinde prevederea în sensul ca raportul din 03.07.2006 (prin care nu s-au stabilit obligații fiscale suplimentare) se anexează la prezenta decizie.
În considerarea celor de mai sus, în conformitate cu dispozițiile art. 18 din Legea nr. 554/2004, a respins cererea reclamantei așa cum a fost completata, ca nefondata.
Împotriva sentinței nr. 1157/19.05.2008 a Tribunalului Galați în termen legal a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare recurenta a arătat că soluția a fost pronunțată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii, deoarece nici un act normativ în vigoare nu impune ca marfa purtătoare de TVA să fie valorificată într-o perioadă expres determinată pentru a se putea rambursa TVA.
Faptul că la data inspecției fiscale s-a constatat că acest stoc de marfă a înregistrat o mișcare redusă nu presupune fatul că aceasta a fost achiziționată în alte scopuri decât acela de obține venituri. Concluzia organului fiscal conform căreia tranzacția a fost supraestimată este lipsită de suport real, nimeni neputând impune o anumită valoare de achiziționare a unor produse.
Bunurile achiziționate pentru care s-a solicitat rambursarea de TVA sunt etichetate și depozitate pe sortimente, nefiind degradate și putând fi valorificare în scopul obținerii de venituri.
Decizia de impunere este incompletă, fiind emisă în baza unui act normativ abrogat.
Acesta nu are nr. și dată, nefiind completate rubricile "motivul de fapt" și "temeiul de drept", această decizie fiind deci nemotivată și neîntemeiată.
In urma verificarii existentei faptice a stocului de marfa al societatii, se intocmeste Raportul de Inspectie Fiscala din data de 03.07.2006 si Decizia de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare stabilite de inspectia fiscala pentru suma de 279.712 lei.
Raportul de Inspectie Fiscala din data de 03.07.2006 mentioneaza perioada verificata 01.01.2005-30.09.2005 si invoca Raportul de Inspectie Fiscala anterior cu nr.7727/29.07.2005 si constatarile acestuia.
In fapt verificarea anterioara a avut ca obiect modul de inregistrare a taxei pe valoare adaugata deductibila, colectata si respectiv de rambursat pentru perioada 2001-2004 rezultand ca la finele perioadei veriflcate G inregistreaza TVA de rambursat in suma de 281.637 lei.
Avand in vedere ca in urma analizei datelor prezentate de catre Administratia Finantelor Publice G s-a decis ca solutionarea cererii de restituire a TVA pentru suma de 279.712 lei sa fie efectuata in urma controlului anticipat, rezulta ca echipa de inspectie fiscala avea de veriflcat doar perioada ianuarie-septembrie 2005, perioada in care unitatea nu a inregistrat TVA de recuperat pe cumulat.
Cu toate ca nu a avut de verificat decat o perioada din care nu a rezultat TVA de recuperat si fara a stabili diferente de TVA nici la TVA deductibila si nici la TVA colectata, organul de inspectie fiscal a respins la rambursare suma solicitata invocand art. 145 alin.3 din Legea nr.571/2003, privind Codul fiscal, cu privire la deductibilitatea TVA.
Ori despre deductibilitatea TVA si respectiv despre suma de recuperat la 31 2004 s-au pronuntat organele de inspectie fiscala care au veriflcat perioada de pana la finele lunii 2004 incheind in acest sens Raportul de inspectie fiscala nr.-.
In aceasta situație și fără a exista o decizie de reverificare a perioadei de până la 31 2004 organele de inspectie fiscala nu puteau decide asupra unei perioade deja verifrcata, având în vedere prevederile art. 103 alin. 3 din nr.OG92/2003, republicata privind Codul d e Procedura Fiscala.
Mai mult, cu toate ca nu constata diferente de impozite sau contributii suplimentare, organele de inspectie fiscală întocmesc "Decizia de impunere privind obligatiile fiscale suplimentare stabilite de inspectia fiscala".
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate dar și din oficiu, sub toate aspectele, conform art. 3041.proc.civ. Curtea constată că prima instanță a făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale în materie și o integrală apreciere a materialului probator administrat în cauză, pronunțând o sentință legală și temeinică, a cărei reformare nu se impune.
Sentinta civila nr.l 157/19.05.2008 pronuntata de Tribunalul G in dosarul nr- este legala, criticile recurentei-reclamante fiind nefondate, avand in vedere urmatoarele considerente:
In fapt, la data de 07.10.2005 Gad epus la sediul G decontul de TVA cu optiune de rambursare prin care s-a solicitat suma de 279.712 lei.
Inspectia fiscala efectuata in acest sens s-a finalizat prin raportul de inspectie fscala nr. 9163/03.07.2006 prin care a fost respinsa la rambursare suma de 279.712 lei.
Suma solicitata la rambursare provenea din raportul de inspectie fiscala din data de 29.07.2005 si era aferenta aprovizionarilor de marfuri (rulmenti, garnituri, suruburi) care se aflau in stoc la data efectuarii inspectiei fiscale.
In vederea stabilirii valorii de piata a tranzactiilor s-a procedat la intreruperea inspectiei fiscale, asa cum rezulta din procesul verbal din 15.11.2005.
La reluarea inspectiei, prin raportul de inspectie din 03.07.2006, organul de control a constatat existenta faptica a marfurilor care se aflau in depozitul proprietatea CONFORT, dar nu a putut fi efectuata o inventariere a stocului datorita numarului mare de repere si a starii acestora de degradare.
Din evolutia valorica a stocului se poate observa faptul ca miscarea stocurilor este extrem de redusa, valoarea acestuia ramanand aproximativ constanta.
Marfurile au fost achizitionate in cea mai mare parte in cursul anului 2001 si nu au fost folosite in scopul obtinerii de venituri impozabile, valoarea acestora la intrarea in patrimoniu fiind supraestimata.
de toate aceste aspecte, contrar sustinerilor recurentei, in mod corect a retinut Tribunalul G ca reclamanta nu a facut dovada faptului ca marfurile au fost achizitionate in interesul obtinerii de venituri, acestea aflandu-se pe stoc inca din anul 2001, incidente fiind dispozitiile art.145 alin.3 Cod fiscal.
Mai mult, nici in recurs nu au fost administrate probe de catre recurenta-reclamanta care sa rastoarne situatia de fapt retinuta de catre instanta de fond, societatea rezumându-se la simple sustineri ca bunurile pentru care a fost solicitata rambursarea de TVA sunt in buna stare si pot fi valoriflcate.
Referitor la sustinerile recurentei privind nulitatea deciziei de impunere pe considerentul ca aceasta nu ar contine motivele de fapt si de drept, trebuie precizat ca prin raportul din 03.07.2006 nu s-au stabilit obligatii fiscale suplimentare si, de asemenea, asa cum rezulta din dispozitiile finale ale deciziei de impunere, raportul de inspectie fiscala face parte integranta din decizie.
De asemenea, decizia de impunere a fost emisa in temeiul nr.OG92/2003, nu al nr. 1378/2005 asa cum in mod eronat sustine recurenta-reclamanta.
Nulitatea actului administrativ-flscal este prevazuta de dispozitiile art.46 proc.flsc, iar decizia de impunere contine toate elementele obligatorii prevazute de legiuitor.
In concluzie, in mod legal a apreciat Tribunalul G ca decizia de impunere nu contine cauze de nulitate.
In ceea ce priveste cel de-al treilea motiv de recurs, in prezenta cauza nu a avut loc o reveriflcare a societatii recurente, prin raportul de inspectie fiscala din 03.07.2006 fiind avuta in vedere perioada 01.01.2005 - 30.09.2005 pentru solutionarlficererii de rambursare TVA formulata de
Incidente in aceasta situatie sunt dispozitiile pct.2.9.3 din Metodologia -/2005 si ale art.103 alin.l din nr.OG92/2003, republicata.
Astfel, in mod corect si legal a retinut instanta de fond ca inspectia fiscala trebuie sa examineze toate aspectele relevante pentru impunere iar in situatia in care contribuabilul are stocuri de marfa trebuie verificata existenta acestor stocuri, respectiv daca acestea sunt/vor fi folosite in scopul obtinerii de venituri, TVA-ul fiind deductibil numai daca achizitiile sunt folosite in scopul obtinerii de venituri impozabile.
Față de cele expuse, constatând că nu există alte motive de nelegalitate sau netemeinicie a sentinței recurate de natură a fi luate în discuție și din oficiu, în temeiul art 312.proc. civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de reclamanta - SRL G cu sediul în G, nr. 9 81, împotriva sentinței numărul 1157/19.05.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 20 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact. 2 ex./16 2008
Fond -
Președinte:Vasile SusanuJudecători:Vasile Susanu, Mariana Trofimescu, Dorina Vasile
