Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 92/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. 4152,-
DECIZIA NR. 92
Ședința publică din data de 22 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Adrian Remus Ghiculescu
JUDECĂTOR 2: Valentina Gheorghe
JUDECĂTOR 3: Adriana a -
Grefier -
Pe rol fiind rejudecarea recursului formulat de reclamanta - GENERAL TRANS SA, prin reprezentanții săi legali, cu sediul în Târgoviște,-, județul împotriva sentinței nr.346 din data de 22 mai 2009 pronunțată de Tribunalului Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ, în contradictoriu cu pârâteleDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE D,prin reprezentanții săi legali, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr. 166, județul și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE T,prin reprezentanții săi legali,cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr. 166, județul
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta - Trans SA, reprezentată de președintele consiliului de administrație și pârâta Administrația Finanțelor Publice Târgoviște, reprezentată de consilier juridic, potrivit delegației aflate la fila 19 dosar, lipsind pârâta Direcția ăa F inanțelor Publice
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
, reprezentantul recurentei-reclamante - Trans SA precizează că nu mai are alte cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului în susținerea recursului.
Consilier juridic, având cuvântul pentru intimata-pârâtă Administrația Finanțelor Publice Târgoviște, precizează că nu mai are alte cereri de formulat în cauză și solicită acordarea cuvântului în combaterea recursului.
Curtea, luând act că nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și, respectiv, combaterea recursului.
, având cuvântul pentru recurenta-reclamantă - Trans SA, solicită admiterea recursului, anularea deciziei nr.31735/22.10.2007 și a deciziei nr.32170/30.10.2007 și obligarea pârâtei Direcția ăa F inanțelor Publice D să restituie suma reținută nelegal.
Fără cheltuieli de judecată. Depune la dosarul cauzei note scrise, însoțite de înscrisuri, care se află și la dosarul cauzei.
Fără cheltuieli de judecată.
Consilier juridic având cuvântul pentru intimata-pârâtă Administrația Finanțelor Publice Târgoviște solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca legală și temeinică, expertiza efectuată în cauză fiind amplu argumentată.
Fără cheltuieli de judecată.
, având cuvântul pentru recurenta-reclamantă - Trans SA, în replică, precizează că a solicitat efectuarea unei a treia expertize însă nu a mai fost încuviințată de tribunal.
Consilier juridic având cuvântul pentru intimata-pârâtă Administrația Finanțelor Publice Târgoviște precizează că raportul de expertiză este însoțit de 100 file acte anexe, depuse de ambele părți, care au fost avute în vedere de expert la efectuarea expertizei.
CURTEA:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, reclamanta - Trans SA, în contradictoriu cu pârâtele Direcția ăa F inanțelor Publice D și Administrația Finanțelor Publice Târgoviște a solicitat anularea deciziei nr. 57/27.12.2007 emisă de DGFP D, anularea deciziei nr. 32170/30.10.2007 emisă de Târgoviște, anularea actelor administrativ fiscale prin care i s-au reținut obligații restante la bugetul de stat în sumă totală de 41.592 lei, comunicată prin adresa nr. 31735/22.10.2007, restituirea sumelor menționate, ca nefiind datorate.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că la 6.XI.2007 a primit prin poștă adresa nr. 31735/22.10.2007 emisă de Târgoviște, prin care era înștiințată că are obligații restante în sumă de 41.592 lei; mai arată reclamanta că a atacat această decizie, ca și decizia nr. 32170/2007 referitoare la suma de 6480 lei, emisă de Târgoviște, iar pârâta DGFP D prin decizia nr. 57/2007 a desființat decizia nr. 32170/2007 și a dispus ca Târgoviște să reverifice modalitatea de stingere a obligațiilor fiscale, nedispunând cu privire la actele administrativ fiscale referitoare la suma de 41592 lei; consideră că această modalitate de soluționare a contestației nu este corectă, întrucât societatea nu are restanțe către bugetul de stat, așa cum rezultă și din certificatul de atestare fiscală eliberat de pârâtă.
Pârâta Administrația Finanțelor Publice Târgoviște a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii.
La termenul din 25 septembrie 2008, la prezenta cauză a fost atașat dosarul nr-, având același obiect și părți, conform art. 163 Cod procedură civilă.
După acordarea mai multor termene, dispuse ca urmare a soluționării cererii de abținere formulată de experții numiți pentru efectuarea expertizei, lucrarea a fost întocmită de expert și depusă la dosar pentru termenul din 20 februarie 2009.
Având în vedere că reclamanta a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, la cererea instanței expertul a răspuns acestora, întocmind supliment la raport, depus la instanță pentru termenul din 24 aprilie 2009.
Nici cu acest răspuns la obiecțiuni reclamanta nu s-a declarat de acord, solicitând - cu ocazia dezbaterilor în fond, încuviințarea efectuării expertizei contabile, de către un alt expert, cerere respinsă de instanță, ca neîntemeiată, având în vedere că lucrarea de expertiză efectuată în cauză aduce clarificări împrejurărilor nașterii obligațiilor existente între părți.
Prin sentința nr. 346/22.05.2009 Tribunalul Dâmbovițaa respins cererea formulată de reclamanta - Trans SA în contradictoriu cu pârâtele Direcția ăa F inanțelor Publice D și Administrația Finanțelor Publice Târgoviște.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut că prin cererea introductivă, reclamanta a solicitat anularea a 2 decizii: nr. 57/2007 emisă de DGFP D, motivat de faptul că prin această decizie, deși s-a desființat decizia nr. 32170/30.10.2007 emisă de Târgoviște pentru suma de 6480 lei nu s-a pronunțat și asupra sumelor imputate conform adresei 31735/22.10.2007 emisă tot de Târgoviște, însă pârâta a omis să precizeze că urmarea emiterii deciziei 57/2007 de către DGFP D, pârâta Târgoviște a dispus darea la scădere a sumei de 12.521 lei, în care intră și suma de 6480 lei, alături de alte restanțe ale reclamantei, anterioare deciziei 31170/30.10.2007, așa cum reiese din referatul întocmit de pârâta Târgoviște, fila 28 dosar și din explicația dată de expert în lucrarea întocmită, filele 96 - 97 dosar.
Cât privește cererea reclamantei de anulare a deciziei 31735/22.10.2007, în realitate, aceasta este, adresa prin care reclamanta era notificată asupra altor sume restante, ca plată la buget, așa cum reiese din copia acesteia, fila 10 dosar, întâmpinarea pârâtei Târgoviște, dar și din analiza efectuată de expertul contabil, filele 96 - 99 dosar.
Din analiza, pertinent efectuată și amplu documentată, de către expertul contabil, filele 107 - 109 dosar, rezultă că debitul în valoare de 41.592 lei, comunicat reclamantei prin notificarea 31735/22.10.2007 privește debite neachitate, care provin din perioada 2004 - 2007 și au avut la bază declarațiile fiscale ale însăși reclamantei, decizii privind obligații de plată necontestate, prezentate în anexa 3 raportului de expertiză, astfel că nu se poate reține întemeiată susținerea reclamantei că nu cunoaște aceste debite sau că ele ar fi fost impuse arbitrar.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta - Trans SA criticând-o pentru următoarele motive:
1. instanța de fond și-a motivat sentința pe baza expertizei întocmita în cauza, care nu ține cont de decizia nr. 2879/7.10.2005 a Curții de Apel Ploiești, definitivă și irevocabilă și nici de sentința nr.168/4.12.2006 a Tribunalului Dâmbovița.
2. Suma de 41.592 lei comunicată prin adresa nr.31735/22.10.2007 este calculată arbitrar de Târgoviște, susținută și de expert, deoarece:
- în anul 2005 Târgoviște a solicitat Tribunalului Dâmbovița să se pronunțe asupra cererii de reorganizare judiciară și faliment al - Trans SA Târgoviște în dosarul nr.41/F/2005 în baza adresei nr.16203/30.05.2005 în care se precizează că la data de 23.05.2005 societatea comercială Trans SA Târgoviște are un debit față de bugetul de stat în valoare de 1.971.596.840 lei, pe sume precizându-se că nu sunt debite la CAS, CASS, șomaj;
- Tribunalul Dâmbovițaa suspendat acțiunea în dosarul 41/F/2005 fiind pe rol la Curtea de Apel Ploiești litigiu pe contencios administrativ între - trans SA Târgoviște, DGFP D, Târgoviște și Ministerul Finanțelor Publice, cu privire la debite stabilite în procesul verbal nr.117/28.08.2001 în urma unui control efectuat de inspectori ai DGFP D în urma căruia au fost blocate conturile societății din bănci și s-a pus sechestrul asigurator pe bunurile societății.
- la data de 07.10.2005 Curtea de Apel Ploieștia pronunțat sentința nr.2879 care rămâne definitivă și irevocabilă prin decizia nr.1064/29.03.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție B cu privire la procesul verbal 117/28.08.2001 unde sunt stabilite sumele datorate de societate dar și de DGFP D prin Târgoviște.
- Prin sentința nr.168/06.12.2006 definitivă și irevocabilă pronunțată în dosarul 41/F/2005 se respinge cererea privind reorganizarea judiciară și falimentul, debitul rămas față de fiind de 7000 lei față de pragul maxim de 10000 lei cât prevede legea falimentului.
3. În anul 2005, 2006, 2007, societatea nu a avut activitate conform bilanțurilor contabile depuse și în dosar dar și a consemnării expertului la pag.104 din dosar din raportul de expertiză și tot la pag.104 expertul susține că debitele societății sunt cele stabilite de Târgoviște conform adresei nr.16203/30.05.2005, debite existente la data de 23.05.2005, prin care s-a cerut reorganizarea judiciară și falimentul și tot în pag.104 expertul susține că debitul de 41.592 lei provine din declarațiile societății din anii 2004-2007 ceea ce arată că expertiza este făcută în favoarea Târgoviște, conform fișei lor fiscale și nu a unor documente din care să reiasă această sumă.
4. La pagina 105 din dosar (raport de expertiză) ex. precizează că debitele provin din sume stabilite de Curtea de Apel Ploiești, din declarațiile depuse de societate în perioada 30.06.2001, 30.06.2005, unde au rezultat obligații de plată și societatea nu le-a achitat, precum și decizii referitoare la plata accesorii, iar la pagina 104 din dosar, raport de expertiză, acesta susține că suma de 41.592 lei provine din declarații ale societății anii 2004-2007 și tot la pagina 104 din dosar (raport de expertiză) expertul precizează că societatea în anul 2005, 2006, 2007, nu a avut activitate.
Solicită recurenta a se face o analiză comparativă a motivării sentinței nr.346/22.05.2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița pe baza expertizei contabile întocmită de exp. și ale motivelor privind recursul pe baza documentelor de la dosar și a expertizei contabile care este contradictorie și, cea mai concludentă fiind pag.104 din dosar (raport de expertiză), admiterea recursului și numirea altui expert neutru din județ.
Intimata Administrația Finanțelor Publice Târgoviște a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Prin decizia nr.1473/29 octombrie 2009 Curtea de Apel Ploiești, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondat recursul formulat de reclamanta - GENERAL TRANS SA împotriva sentinței nr.346 din 22 mai 2009 pronunțată de Tribunalului Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatele pârâte DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că prin Decizia nr.57/27.12.2007 intimata DGFP Dad esființat decizia referitoare la obligațiile de plată accesorii nr.32170/30.10.2007 emisă pentru suma de 6480 lei, reprezentând accesorii calculate pentru plata cu întârziere a obligațiilor fiscale datorate bugetului general consolidat si a dispus reverificarea modalității de stingere a obligațiilor fiscale, urmând să se emită un nou act administrativ fiscal ținând seama de cele reținute în decizie.
Prin decizia 32170/30.10.2007 referitoare la obligațiile de plata accesorii se stabiliseră în sarcina recurentului - reclamant obligații în suma totala de 6480 lei.
De asemenea prin adresa 31735/22.10.2007 recurenta a fost înștiințată că are de plătit suma totala de 41.592 lei reprezentând impozit profit, TVA, alte impozite precum si dobânzi si penalități de orice fel.
Având în vedere ca decizia 32170/30.10.2007 a fost anulată în întregime de către intimata DGFP D critica recurentei referitoare la modul de soluționare a acesteia este nefondat.
In ce privește adresa 31735/22.10.2007, Curtea a reținut că expertul, odată cu convocarea parților, a primit de la recurent mai multe înscrisuri, pe care le evidențiază în cuprinsul procesului verbal încheiat la data de 6.02.2009 și despre care face vorbire în cuprinsul raportului de expertiza.
Analiza efectuata de expert este amplu documentată, explicând proveniența fiecărei sume din care se compune obligația bugetară contestată, iar expertul a răspuns și obiecțiunilor formulate.
Susținerea recurentului că asupra acelorași obligații s-a pronunțat Curtea de Apel P prin sentința 2879/7.10.2005, rămasă definitiva și irevocabilă ca urmare a respingerii recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție (prin decizia 1064/29.03.2006) a fost respinsă ca nefondată, având în vedere că din cuprinsul sentinței au fost analizate obligațiile fiscale rezultate din decizia 2035/17.12.2001.
De altfel expertul face precizarea că din analiza documentelor existente la dosarul cauzei a rezultat că cele doua hotărâri judecătorești emise de Curtea de Apel P sub nr.2879/2005 și cea emisă de Tribunalul Dâmbovița sub nr. 168/4.12.2006 se referă la debite stabilite la data de 30.06. 2001 și care au fost contestate și soluționate de Curtea de Apel prin sentința 2879/2005.
După analiza întregii evoluții a obligațiilor fiscale datorate de recurenta s-a constatat că aceasta datora debitul de 41.592 lei transmis prin notificare, deoarece se referă la debite neachitate, valoarea cea mai mare fiind reprezentată de accesorii calculate în perioada în care societatea nu a achitat din debite.
Faptul ca recurentul este nemulțumit de concluziile raportului de expertiza nu înseamnă că acesta este părtinic și că nu reflectă realitatea rezultată din documentele contabil-fiscale.
Pentru aceste considerente Curtea a respins recursul ca nefondat în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, menținându-se ca legală și temeinică sentința pronunțată de instanța de fond, în cauză nefiind incidente dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatoarea - Trans SA Târgoviște.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești - Secția Comercială și de Contencios Administrativ Fiscal, la data de 26 noiembrie 2009, sub nr.4152,-
Prin decizia nr.1743 pronunțată la data de 11 decembrie 2009, Curtea de Apel Ploiești a admis contestația în anularea deciziei nr. 1473 din 29 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a anulat decizia nr. 1473 din 29 octombrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - Secția comercială și de contencios administrativ și a stabilit termen la 22 ianuarie 2010, sala 3, cu citarea părților, pentru rejudecarea recursului.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că la termenul la care s-a judecat recursul, recurenta - GENERAL TRANS SA a fost citată la sediul din Târgoviște,-, județul D, fără a se observa că, prin cererea de recurs, această parte a indicat un alt sediul decât cel de la instanța de fond, în conformitate cu dispozițiile art. 98 Cod procedură civilă. Astfel, sediul indicat prin cererea de recurs era situat în Târgoviște,-, județul D, adresă ce nu a fost avută în vedere nici la întocmirea citativului și nici la emiterea citației pentru data de 29.10.2009.
Pentru aceste considerente, Curtea a constatat că soluționarea recursului s-a realizat în lipsa părții nelegal citate, fiind îndeplinite condițiile art. 317 alin.1 pct.1 Cod procedură civilă și, în temeiul dispozițiilor art. 320 Cod procedură civilă a admis contestația în anulare și a anulat decizia atacată, stabilind termen pentru rejudecarea recursului la data de 22 ianuarie 2010.
La data de 22 ianuarie 2010, recurenta - Trans SA Târgoviște, a depus la dosarul cauzei note scrise însoțite de un set de înscrisuri, care se aflau depuse la dosarul cauzei.
Reexaminând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a actelor și lucrărilor dosarului precum și a dispozițiilor legale care au incidență în soluționarea cauzei, Curtea constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr.32170/30.10.2007 emisă de Târgoviște, reclamanta a fost obligată la plata sumei de 6480 lei reprezentând obligații de plată accesorii față de bugetul statului.
Prin decizia nr.57/27.12.2007, rectificată, emisă de D, s-a desființat prima decizie în ceea ce privește obligația de plată accesorie în cuantum de 6480 lei, dispunându-se reverificarea modalității de stingere a obligațiilor fiscale și emiterea unui nou act administrativ fiscal.
Prin notificarea nr.31735/22.10.2007 emisă de Târgoviște, s-a adus la cunoștința reclamantei că datorează suma de 41.592 lei reprezentând debite neachitate care provin din perioada 2004-2007.
Din raportul de expertiză contabilă întocmit de expert - filele 93-237 dosar primă instanță, rezultă că reclamanta datora suma de 41.592 lei la data emiterii deciziei nr.31735/22.10.2007, constând în debite neachitate către bugetul de stat.
În consecință, Curtea reține că decizia nr.32170/30.10.2007 emisă de Târgoviște a fost desființată prin decizia nr.57/27.12.2007 emisă de DGFP P, care la rândul său nu prevede obligarea reclamantei la plata vreunei sume cu titlu de datorie fiscală, doar reverificarea modalității de stingere a obligațiilor fiscale și emiterea unui nou act administrativ fiscal.
Până în prezent, Târgoviște nu a emis o nouă decizie cu privire la sume pe care reclamanta le-ar datora în urma reverificării.
În ceea ce privește notificarea nr.31735/22.10.2007 emisă de către Târgoviște, privind suma de 41.592 lei, Curtea reține că aceasta nu îndeplinește condițiile pentru a fi considerată un act administrativ fiscal.
Realitatea sumelor prevăzute în această notificare ca debite fiscale neachitate în sarcina reclamantei rezultă și din concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit de expert, precum și din raportul de expertiză contabilă - supliment întocmit de același expert (filele 252-258 dosar primă instanță).
Față de cele reținute, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamanta- GENERAL TRANS SA,prin reprezentanții săi legali, cu sediul în Târgoviște,-, județul împotriva sentinței nr.346 din data de 22 mai 2009 pronunțată de Tribunalului Dâmbovița - Secția comercială și de contencios administrativ, în contradictoriu cu pârâteleDIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE D,prin reprezentanții săi legali, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr.166, județul D șiADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE T,prin reprezentanții săi legali, cu sediul în Târgoviște, Calea Domnească, nr. 166, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22 ianuarie 2010.
Președinte, Judecători,
- - - - -a -
Grefier,
Red./CC
5 ex/18 februarie 2010
f- - Tribunalul Dâmbovița
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Adrian Remus GhiculescuJudecători:Adrian Remus Ghiculescu, Valentina Gheorghe, Adriana
