Anulare act de control taxe și impozite. Sentința 99/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 99/
Ședința publică de la 17 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa
Grefier - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii formulată de reclamanta - - Z în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ prin DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR și pârât AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ- DIRECȚIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A CONTRIBUABILI, având ca obiect "anulare act de control taxe și impozite".
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în prezenta cauză, au avut loc în ședința publică din data de 10 iunie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, iar instanța, în baza art. 146 alin. 1 Cod procedură civilă, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise și potrivit art. 260 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 17 iunie 2009.
CURTEA,
Constată că prin cererea înregistrată la această instanță sub nr- în data de 13.05.2009 reclamanta - - a solicitata în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor și Direcția Generală Administrare Mari Contribuabili să se dispună anularea deciziei nr.136/27.04.2009 emisă de Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor din cadrul pârâtei privind soluționarea contestației depusă de către - - înregistrată la Direcția de Soluționare a Contestațiilor - Agenția Națională de Administrare Fiscală sub nr. - din 21.04.2009 ca fiind nelegală, netemeinică și emisă cu rea credință de către pârâtă. Cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii se arată că din cronologia desfășurării evenimentelor nu rezultă în nici un caz intenția sa de a renunța la drepturile recunoscute de lege în ceea ce privește contestarea deciziei de restituire nr.1509/25.03.2008 emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală Administrare a Contribuabili și prin care aceasta să conducă la anularea de către instanță a unui act administrativ emis de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală cu rea credință nelegal și prejudiciabil pentru ea.
Arată că prin cererea de restituire nr. 246/19.11.2007 a solicitat restituirea sumei de 5.766.188,55 lei, sumă datorată de pârâtă ca urmare a anulării definitive și irevocabile a unui act de control nelegal. Prin Decizia de restituire nr. 1509/25.03.2008 s-a admis pentru restituire sau compensare numai suma de 4.274.125 lei nepronunțându-se cu privire la diferența de 1.492.063 lei și neprecizând temeiul și motivele pentru care nu s-a restituit întreaga sumă solicitată. Societatea a formulat și depus în termenul și condițiile legale, contestație împotriva actului administrativ fiscal respectiv, și anume contestația cu nr. 691/15.04.2008.
La data de 28.11.2008 dosarul contestației nu fusese înaintat de către către organul fiscal competent să soluționeze contestația respectiv Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor. Societatea a înaintat către Agenția Națională de Administrare Fiscală Direcția Generală de Administrare a Contribuabili o adresă de revenire în 28.01.2009, adresă la care nu i s-a comunicat nici un răspuns din partea pârâtei. Prin adresa din 20.03.2009, societatea a notificat pârâtei că renunță la procedura administrativ jurisdicțională în condițiile art. 6 alin. 4 din Legea 554/2004, urmând a continua demersurile procedurale în fața instanței de contencios administrativ. Nici un moment nu a intenționat să-și retragă contestația. Față de lipsa răspunsului la cererile sale și lipsa de soluționare a contestației formulate a introdus pe rolul Curții de APEL BRAȘOV - secția de contencios administrativ și fiscal, cererea de chemare în judecată nr. 133/24.03.2009 în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor și Direcția Generală de Administrare a Contribuabili prin care a solicitat instanței modificarea deciziei de restituire nr. 1509/25.03.2008 emisă de pârâtă, în sensul obligării acesteia la restituirea către ea și a sumei de 1.492.063 lei. Judecarea cererii respective, face obiectul dosarului nr-.
La data de 28.04.2009 i s-a comunicat decizia nr. 136/27.04.2009 emisă de pârâtă, prin care s-a luat act de renunțarea la contestația formulată. Reclamanta subliniază că nu a avut nici un moment intenția de a renunța la dreptul său, ci doar a avertizat că nu mai dorește soluționarea pe calea administrativ jurisdicțională a cererii sale, efectuând demersuri legale la instanța competentă de contencios administrativ. Pârâta a emis decizia nr. 136 atacată, după ce a fost citată la Curtea de APEL BRAȘOV.
Subliniază că retragerea contestației împotriva actului administrativ fiscal atacat are semnificația juridică a renunțării la promovarea sau continuarea oricărui demers procedural cu consecința achiesării, acceptării consecințelor și conținutului actului în cauză. Apreciază că este fără putință de tăgadă faptul că societatea nu a înțeles să-și retragă contestația în sensul art. 208 Cod procedură fiscală, ci i-a făcut acesteia cunoscută opțiunea sa de a se adresa mai departe instanței de judecată, ca urmare a lipsei de reacție a pârâtei și a nesocotirii de către aceasta a drepturilor și intereselor sale.
Consideră că faptul că exercitarea unei astfel de opțiuni nu ar fi fost necesară în speță nu modifică sub nici o formă elementele manifestării de voință a societății în sensul contestării în continuare a actului administrativ fiscal. Cererea sa trebuie interpretată în sensul voinței părții.
Pârâta după ce a refuzat fără nici o justificare să-și îndeplinească obligația fiscală de a soluționa contestația societății timp de mai bine de un an de zile de la depunerea sa, a continuat să-i încalce drepturile și interesele și a emis decizia nr. 136/27.04.2009 prin care a luat act de o așa zisă retragere de către societate a contestației împotriva actului administrativ fiscal atacat.
Subliniază reaua credință a pârâtei față de emiterea deciziei după ce fusese citată cu acțiunea introductivă și înscrisurile anexate la primul termen de judecată la Curtea de APEL BRAȘOV.
În drept invocă dispozițiile Legii 554/2004 și titlul IX din Ordonanța de Guvern 92/2003.
La cerere sunt anexate următoarele înscrisuri: Decizia ANAF- nr. 136/27.04.2009; adresa ANAF - nr. -/28.04.2009; decizia ANAF - de restituire nr.1509/25.03.2008; cerere de restituire - nr. 2846/19.11.2007 (înregistrată la pârâta ANAF - sub nr.-/20.11.2007); procesul verbal din 23.07.2002; sentința nr.197/F/CA/2005 din 16.10.2006 pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV - Secția de contencios administrativ și fiscal; decizia nr. 3344/29.06.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal; contestația - nr. 691/15.04.2008, înregistrată la ANAF - sub nr. -/16.04.2008; comunicarea ANAF - nr. -/28.11.2008; comunicarea - către ANAF - nr. 44/28.01.2009; notificarea nr. 128/20.03.2009; cerere de chemare în judecată inițială și citație în dosar nr- aflat pe rolul Curții de APEL BRAȘOV - secția contencios administrativ și fiscal; adresa ANAF - nr. -/27.03.2009 și adresă revenire către.
La dosar a depus întâmpinare pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală prin care a solicitat respingerea acțiunii. Consideră că raportat la adresa nr. 128/20.03.2009 intitulată "notificare" prin care reclamanta a renunțat la procedura jurisdicțională în ceea ce privește contestația sa, corect a aplicat dispozițiile art. 208 alin. 1 Cod procedură fiscală și a luat act de renunțarea la contestație. Potrivit prevederilor acestui articol de lege nu este necesară prezentarea motivelor care au condus la renunțare, iar aceasta nu înseamnă renunțare la drept, contestatorii au posibilitatea introducerii unei noi contestații împotriva aceluiași act administrativ fiscal în interiorul termenului general de depunere. În privința cheltuielilor de judecată consideră că nu se încadrează în prevederile art. 274 alin.1 din Cod procedură civilă.
Nici aspectele privind reaua credință și comportarea neglijentă sau exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale nu pot fi reținute în sarcina Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru ca aceasta să poată fi obligată la cheltuielile de judecată.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin cererea de restituire nr. 246/19.11.2007 (filele 15-17) reclamanta - - a solicitat restituirea sumei de 5.766.188,55 lei, sumă datorată de pârâtă ca urmare a anulării definitive și irevocabile a unui act de control nelegal prin sentința civilă nr. 197/F/CA/16.10.2006 pronunțată de Curtea de APEL BRAȘOV - secția de contencios administrativ și fiscal, rămasă irevocabilă prin respingerea recursurilor declarate de Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională de Administrare Fiscală și de Garda Financiară, prin decizia nr. 3344/29.06.2007 a ÎCCJ (filele 26-40).
Prin Decizia de restituire nr. 1509/25.03.2008 Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală de Administrare a Contribuabili a admis pentru restituire suma de 4.242.580 lei și pentru compensare suma de 31.545 lei nepronunțându-se cu privire la diferența de 1.492.063 lei și neprecizând temeiul și motivele pentru care nu s-a restituit întreaga sumă solicitată (fila 12).
Împotriva acestei decizii societatea - - a formulat și depus în data de 15.04.2008 contestație înregistrată la Agenția Națională de Administrare Fiscală sub nr. -/16.04.2008 (fila 41-46 din dosar). Prin aceasta s-a solicitat restituirea integrală a sumelor solicitate respectiv și a diferenței de 1.492.063 lei.
La data de 28.11.2008 dosarul contestației nu fusese înaintat de către Direcția Generală de Administrare a Contribuabili către organul fiscal competent să soluționeze contestația respectiv Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor (fila 48 dosar). Reclamanta a trimis către Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Administrare a Contribuabili o adresă de revenire în 28.01.2009 (fila 49 din dosar). La această adresă nu i s-a comunicat nici un răspuns din partea pârâtei până la data de 20.03.2009, când societatea a notificat pârâtei că renunță la procedura administrativ jurisdicțională în condițiile art.6 alin.4 din Legea nr. 554/2004, urmând a continua demersurile procedurale în fața instanței de contencios administrativ (filele 50-51 din dosar).
La data de 24.03.2009 reclamanta a introdus pe rolul Curții de APEL BRAȘOV - secția de contencios administrativ și fiscal, cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor și Direcția Generală de Administrare a Contribuabili prin care a solicitat instanței modificarea deciziei de restituire nr. 1509/25.03.2008 emisă de pârâtă, în sensul obligării acesteia la restituirea către ea și a sumei de 1.492.063 lei. Judecarea cererii respective constituie obiectul dosarului nr- (filele 52-58).
La data de 28.04.2009 reclamantei i s-a comunicat decizia nr.136/27.04.2009 emisă de pârâtă, prin care s-a luat act de renunțarea la contestația formulată împotriva deciziei de restituire nr. 1509/25.03.2008 emisă de Direcția Generală de Administrare a Contribuabili ( fillele 9-10 din dosar).
Reclamanta a atacat decizia respectivă prin prezenta acțiune solicitând anularea acesteia. A apreciat că este fără putință de tăgadă faptul că societatea nu a înțeles să-și retragă contestația în sensul art. 208 Cod procedură fiscală, ci i-a făcut acesteia cunoscută opțiunea sa de a se adresa mai departe instanței de judecată, ca urmare a lipsei de reacție a pârâtei și a nesocotirii de către aceasta a drepturilor și intereselor sale.
Pârâta a emis decizia nr. 136/2009 după ce fusese citată cu acțiunea introductivă și înscrisurile anexate la primul termen de judecată la Curtea de APEL BRAȘOV în dosarul nr-.
Raportat la situația de fapt reținută (necontestată de către pârâtă) dispozițiile legale aplicabile în speță sunt următoarele:
- art. 205 din Ordonanța de Guvern nr 92/2003: "Posibilitatea de contestare
(1) Împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale se poate formula contestație potrivit legii. Contestația este o cale administrativă de atac și nu înlătură dreptul la acțiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia, în condițiile legii.
(2) Este îndreptățit la contestație numai cel care consideră că a fost lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia";
- art. 208: "Retragerea contestației
(1) Contestația poate fi retrasă de contestator până la soluționarea acesteia. Organul de soluționare competent va comunica contestatorului decizia prin care se ia act de renunțarea la contestație.
(2) Prin retragerea contestației nu se pierde dreptul de a se înainta o nouă contestație în interiorul termenului general de depunere a acesteia.";
- art. 207: "Termenul de depunere a contestației
(1) Contestația se va depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancțiunea decăderii.";
- art. 210: "Decizia sau dispoziția de soluționare
(1) În soluționarea contestației, organul competent se pronunță prin decizie sau dispoziție, după caz.
(2) Decizia sau dispoziția emisă în soluționarea contestației este definitivă în sistemul căilor administrative de atac."
- art. 70: "Termenul de soluționare a cererilor contribuabililor
(1) Cererile depuse de către contribuabil potrivit prezentului cod se soluționează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare."
Prin prisma acestor dispoziții legale Curtea va analiza înscrisul intitulat "notificare" și apreciat de către pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor ca fiind renunțare la contestația formulată împotriva deciziei de restituire nr. 1509/25.03.2008 a - -.
Notificarea a fost formulată de către - - și întemeiată pe dispozițiile art. 6 alin. 4 din Legea nr. 554/2004 cu intenția de a renunța la procedura administrativ jurisdicțională de soluționare a contestației sale și de a se adresa instanței de judecată competente să-i soluționeze cererea. Această "notificare" este trimisă odată cu înregistrarea pe rolul Curții de APEL BRAȘOVa unei cereri de chemare în judecată prin care se solicită restituirea integrală a sumelor ce i se cuvin.
Curtea constată că pârâta nu a respectat termenul de 45 de zile de la data înregistrării contestației formulate pentru soluționarea acesteia, iar la data depunerii notificării reclamanta nu mai era în termenul de depunere a contestației prevăzut de art. 207 din Ordonanța de Guvern nr. 92/2003 prevăzut sub sancțiunea decăderii.
Renunțarea la judecată este un act de dispoziție care provine de la reclamant și este de regulă determinat de ivirea în viitor a unor împrejurări mai favorabile pentru poziția sa procesuală. În speță, față de data depunerii "notificării" și cuprinsul acesteia prin care se aduce la cunoștință organului fiscal de soluționare a contestației că intenționează să se adreseze instanței de judecată, se constată că manifestarea de voință a reclamantei nu este în sensul renunțării la judecată. De fapt, o renunțare la judecată la momentul respectiv echivalează cu o însăși renunțare la dreptul de a contesta decizia nr. 1509/25.03.2008.
Într-adevăr reclamanta a făcut o confuzie între calea administrativă de atac constând în contestația formulată și jurisdicția administrativă specială. Invocarea art. 6 alin. 4 din Legea 554/2004 în cuprinsul "notificării" sale atestă această confuzie. Aceasta nu este însă de natură să modifice sensul notificării și să o transforme dintr-o cerere de "amenințare" cu procesul în instanță cu o retragere a contestației și cu o renunțare implicită la dreptul de a contesta.
Curtea constată că reclamanta prin notificarea respectivă nu și-a manifestat voința expresă și reală de a-și retrage contestația conform art. 208 din Codul d e procedură fiscală. Manifestarea sa de voință expresă a fost aceea de a aduce la cunoștință organului fiscal că nu mai așteaptă după un an soluționarea contestației sale de către organul fiscal competent, ci se va adresa instanței de judecată pentru a-și susține drepturile.
Pronunțarea deciziei nr. 136 după data primirii cererii de chemare în judecată conduce la concluzia că nici pârâta nu a apreciat de la început că "notificarea" respectivă este o cerere în sensul art. 208 alin. 1 din Ordonanța de Guvern nr. 92/2003.
Față de situația de fapt prezentată, instanța apreciază că inscrisul intitulat "notificare" nu reprezintă o cerere de renunțare la judecarea contestației formulată împotriva deciziei de restituire nr. 1509/25.03.2008 emisă de Direcția Generală de Administrare a Contribuabili.
Pentru aceste considerente, Curtea în baza art. 18 alin. 1 din Legea 554/2004 coroborat cu art. 218 din Ordonanța de Guvern nr. 92/2003 republicată urmează să admită acțiunea formulată de reclamanta - - în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală de Soluționare a contestațiilor și Direcția Generală a Contribuabili și în consecință va dispune anularea Deciziei nr. 136/27.04.2009 emisă de pârâtă.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă și faptul că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta - -, cu sediul în Z,-, parter, jud. B, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală prin Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, cu sediul în B,-, sector 5 și Direcția Generală a Contribuabili, cu sediul în B, str. - nr. 88, sector 5, și în consecință:
Dispune anularea Deciziei nr. 136/27.04.2009 emisă de pârâtă.
Ia act că reclamanta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Definitivă. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 17 Iunie 2009.
Președinte, - - | Grefier, - - |
Red: MC/3.07.2009
Dact: MD/3.06.2009 - 5 ex.
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa
