Anulare acte emise de autoritățile de reglementare. Sentința 86/2010. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 86/2010

Ședința publică de la 26 februarie 2010

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Delia Marusciac

GREFIER: - -

S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamanta în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR - AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI și cu CENTRUL INTERNAȚIONAL PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR EUROPEANĂ - FOSTUL INSTITUT ACADEMIC DE CONSULTANȚĂ, INSTRUIRE, EDITURĂ ȘI SERVICII EUROPEANĂ în calitate de intervenient în interesul reclamantei, având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare - Adresa nr. -/2009 emisă de ANFP.

Se constată că la data de 23 februarie 2010 s-a depus din partea pârâtului Ministerul Administrației și Internelor, un înscris prin care se arată sediul actual al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici este B,-, sector 5.

dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12.02.2010, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când pronunțarea s-a amânat pentru data de 19.02.2010 și ulterior pentru data de astăzi.

CURTEA:

Prin acțiunea înregistrată la data de 19 noiembrie 2009 sub nr-, reclamanta, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI B, a solicitat instanței anularea actului administrativ nr. 1.904.747 din 8 octombrie 2009 emis de către pârâtă, prin care s-a refuzat acordarea avizului favorabil pentru transformarea postului pe care reclamanta l-a deținut până la obținerea diplomei de studii superioare juridice, corespunzătoare transformării postului într-o clasă superioară, precum și răspunsul nr. - din 28.10.2009, acordat de către, ca urmare a plângerii prealabile înaintată de către reclamantă către

Totodată, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei să acorde avizul favorabil pentru transformarea postului de nivel inferior pe care este încadrată, într-un post de nivel superior, în baza studiilor absolvite în condițiile prevăzute de art. 9 alin. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2007, ca urmare a absolvirii examenului organizat de către Primăria Municipiului Câmpia, în baza Regulamentului - cadrul aprobat prin Ordinul Președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor publici nr. 10.280/2008, în condițiile prevăzute de art. 9 alin. (3) din ordonanța menționată, la data de 19 august 2009.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că în sesiunea din luna februarie 2009 absolvit examenul de licență la Facultatea de Drept din cadrul Universității " Europeană" B, după o durată a studiilor de 5 ani, iar în urma obținerii diplomei de absolvire a depus cerere la Primăria Municipiului Câmpia pentru transformarea postului de referent clasa III, pe care-l deține, într-o clasă superioară, conform studiilor absolvite, în condițiile legii.

În aceste condiții, reclamanta a învederat că eși Primăria Municipiului Câmpia este de acord cu această transformare a postului, organizând examenul în condițiile legii, la care reclamanta a participat și l-a absolvit în data de 19 august 2009, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, refuză să-i acorde avizul necesar pentru transformarea postului respectiv.

Sub acest aspect, reclamanta a nvederat că absolvenți din anii anteriori ai aceleiași facultăți au fost încadrații pe funcții corespunzătoare studiilor, acordându-li-se avizul necesar. Totodată, reclamanta a subliniat faptul că există și practică judiciară în acest sens, respectiv Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr-, prin sentința pronunțată a obligat să emită aviz favorabil, astfel că reclamanta a apreciat că în mod nejustificat, refuză să-i acorde avizul favorabil.

Pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI B prin întâmpinarea depusă a solicitat instanței respingerea cererii reclamantei ca fiind neîntemeiată, în considerarea art. 115 -118.pr.civ.(49)

În motivarea întâmpinării, pârâta, față de obiectul juridic dedus judecății, respectiv acela al anulării refuzului de avizare a promovării reclamantei în clasă, a invocat excepția inadmisibilității acțiunii în temeiul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, deoarece refuzul de avizare a cărui anulare reclamanta îl solicită pe calea contenciosului administrativ, nu se circumscrie acestor prevederi, acest refuz de avizare nu naște, nu modifică și nu stinge raporturi juridice, totodată lipsindu-i și o trăsătură esențială a actului administrativ și anume caracterul executoriu.

Față de argumentele aduse în susținerea excepției invocate, pârâta a solicitat admiterea acesteia așa cum a fost formulată și respingerea acțiunii reclamantei ca fiind inadmisibilă.

Totodată, în sprijinul său, pârâta a solicitat introducerea în cauză a Ministerului Educației, Cercetării și, având în vedere că la baza refuzului său de a emite aviz pentru transformarea postului reclamantei în urma susținerii examenului de promovare, este adresa acestei instituții înregistrată la Agenția Națională a Funcționarilor Publici sub nr. -/27.03.2009, prin care i-a fost adus la cunoștință faptul că instituția de învățământ care a emis diploma de licență nr. 3.549/20.04.2009, pe baza căreia reclamanta a participat de examenul de promovare în clasă, nu este acreditată sau autorizată să emită diplome de studii recunoscute de Ministerul Educației Cercetării și.

Pe fondul cauzei, pârâta a învederat faptul că potrivit art. 14 alin. (1) din Regulamentul cadru pentru organizarea și desfășurarea examenului de promovare în clasă a funcționarilor publici încadrați pe funcții publice cu nivel de studii inferior, care absolvă o formă de învățământ superior de lungă sau de scurtă durată în specialitatea în care își desfășoară activitatea, aprobat prin Ordinul Președintelui nr. 10.280/2008, promovarea funcționarilor publici care au fost admiși la examenul de promovare se face prin transformarea postului pe care sunt încadrați într-un post de nivel superior, corespunzător studiilor absolvite, conform prevederilor art. 9 alin. (3) din nr.OG 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, cu modificările ulterioare.

Având în vedere aceste considerente, raportat și la prev. art. 15 din Regulamentul Cadru aprobat prin Ordinul Președintelui nr. 1.0280/2008, Agenția Națională a Funcționarilor Publici în mod corect nu a acordat avizul în vederea transformării postului reclamantei, respectiv faptul că adeverința de studii prezentată pentru a face dovada absolvirii unei forme de învățământ superior cu diplomă de licență nu este recunoscută de Ministerului Educației, Cercetării și, diploma de licență nr. 3.549/20.04.2009 a reclamantei nefăcând parte din cadrul sistemului național de învățământ.

În susținerea faptului că Universitatea în cadrul căreia reclamanta a absolvit studiile superioare cu diplomă de licență nu a primit acreditarea în concordanță cu prevederile nr.HG 676/2007 și ulterior cu prevederile nr.HG 635/2008, pârâta a menționat și decizia nr. 4.356/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr-, decizie prin care s-a respins solicitarea "Centrul Internațional pentru Învățământul Superior Europeană" a cărei denumire anterioară era Institutul Academic de Consultanță, Instruire, Editură și Servicii Europeană, de a fi trecută pe lista instituțiilor de Învățământ acreditate prin modificarea nr.HG 676/2007.

Referitor la susținerea reclamantei că absolvenți din anii anteriori, respectiv sesiunea iulie 2008 și anii precedenți, ai aceleiași facultăți au fost încadrați pe funcții corespunzătoare studiilor, acordându-li-se avizul necesar", pârâta a relevat susținut că aceasta nu poate fi luată în considerare în soluționarea cauzei, întrucât reclamanta nu prezintă dovezi în sprijinul acestei afirmații.

De asemenea, față de precizarea reclamantei că există practică judiciară în sprijinul susținerilor sale, pârâta a menționat că nici acest aspect nu poate fi luat în considerare, deoarece în speța menționată nu a fost pronunțată o hotărâre cu rezoluția definitivă și irevocabilă.

Pentru aceste considerente, pârâta a solicitat admiterea excepției invocate astfel cum a fost formulată, iar pe fondul cauzei, respingerea acțiunea reclamantei ca fiind neîntemeiată.

Intervenientul CENTRUL INTERNAȚIONAL PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR EUROPEANĂ B a formulat cerere de intervenție accesorie în cauză susținând că actele eliberate de instituțiile de învățământ superior universitar existente pe teritoriul României, fie că sunt particulare, de stat sau particulare ale statului, conferă titularilor toate drepturile legale, aceasta fiind dovedită și prin faptul că în perioada 1991 - 2009 mii de absolvenți ai instituției sale au fost primiți la concurs și angajați în funcții ce impunea studii superioare sau au fost primiți să-și continue pregătirea profesională la instituții ale statului, respectiv masterat, prin acestea confirmându-se recunoașterea instituție de către statul român.(10)

Un alt aspect învederat de intervenientă se referă la faptul că diplomele eliberate de instituțiile de învățământ de dinainte de 1989, cele eliberate de instituțiile particulare ce au luat ființă în perioada 1989 - 1993 și cele eliberate de instituțiile particulare ale statului după anul 1993, sunt echivalente și conferă titularilor aceleași drepturi.

Din actele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele:

Reclamanta are calitatea de funcționar public în cadrul Primăriei municipiului Câmpia.

În condițiile reglementate de art. 68 al.1 din Legea nr. 188/1999 precum și în baza disp. art. 9 al. 2 și 3 din nr.OG 6/2007 și ale art. 144-147 din nr.HG 611/2008 a participat la examenul organizat pentru ocuparea unei funcții publice într-o clasă superioară cele în care este încadrată.

Ca urmare a faptul că reclamanta a promovat examenul angajatorul său, respectiv Primăria municipiului Câmpia a solicitat avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici pentru transformarea postului deținut de către reclamantă.

Sub nr. -/08.10.2009 pârâta refuză acordarea avizului ( 3) motivat de faptul că diploma de licență prezentată de către reclamantă a fost emisă de către o universitate neacreditată să funcționeze.

Diploma în cauză a fost emisă de către intervenientul accesoriu CENTRUL INTERNAȚIONAL PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR EUROPEANĂ (7)

Reclamant a adresat pârâtei plângerea prealabilă prev. de art. 7 din Legea nr. 554/2004. (5) raspunsul pârâtei fiind unul negativ ( 6)

Față de această stare de fapt Curtea constată că avizul pârâtei pentru transformarea postului deținut de reclamantă în unul cu studii superioare este unul esențial pentru realizarea acestei transformări.

În lipsa avizului pozitiv, angajatorul reclamantei nu poate opera transformarea postului.

Manifestarea de voință a pârâtei are deci un caracter imperativ pentru cel ce a cerut avizul.

În același timp, manifestarea de voință a pârâtei este în măsură să afecteze raportul de serviciu al reclamantei, fie în mod negativ, fie în mod pozitiv, în funcție de conținutul concret al avizului.

Față de natura obligatorie a acestui aviz, Curtea constată că voința angajatorului reclamantei este influențată decisiv de voința pârâtei, manifestată în avizul obligatoriu.

Atât teoria cât și practica judiciară au susținut constant că actul pregătitor nu poate forma obiectul unei acțiuni directe de competența instanțelor de contencios-administrativ, iar verificarea legalității acestor acte s-ar putea realiza doar în condițiile art. 18 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.

Curtea constată că în speță, față de ordinea cronologică de desfășurare a evenimentelor relevate în cauză, actul atacat și-a pierdut rolul de act pregătitor.

Astfel, reclamanta a participat la examenul de promovare într-o clasă superioară celei în care era deja încadrată, examen pe care l-a promovat.

Refuzul pârâtei de acordare a avizului a fost ulterior acestui concurs și nu a mai fost urmat de o altă manifestare de voință din partea angajatorului reclamantei.

Neexistând un alt act administrativ ulterior de invalidare a concursului, de exemplu, ce ar fi putut fi emis de către angajatorul reclamantei, nu a fost posibilă verificarea legalității avizului negativ, în condițiile art. 18 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.

Avizul nr. -/8.10.2009 ( 3) apare deci ca fiind un act administrativ de sine stătător, susceptibil de a fi verificat sub aspectul legalității sale, în procedura contenciosului administrativ direct, conform art. 1 din Legea nr. 554/2004.

Față de aceste considerente, urmează ca excepția inadmisibilității să fie respinsă.

Referitor la cererea de intervenție, Curtea constată că excepția de inadmisibilitate formulată de pârâtă ( 88-89) este nefondată.

A explicat reclamanta că pe timpul studiilor a purtat un alt nume, cel de fiind dobândit după căsătorie. De altfel, ambele nume sunt menționate pe diploma de licență ( 7).

Față de această împrejurare, Curtea constată că nu se poate reține că intervenientul ar fi în eroare în privința identității persoanei în favoarea căreia intervine, excepția urmând a fi respinsă.

În privința fondului cauzei, Curtea reține următoarele:

Nu există nici o îndoială că doar studiile superioare urmate la o unitate de învățământ universitar de stat sau particulară, care funcționează legal, creează premisele de aplicare a disp. art. 68 alin. 2 din Legea nr. 188/1999.

Din conținutul adresei nr. -/27.03.2009 rezultă că intervenienta nu face parte din sistemul național de învățământ ( 50).

Curtea constată că trimiterile realizate în adresa menționată la anumite acte normative și la o stare de fapt rezultând din dosarul nr- al, relevă aspecte importante pentru soluționarea cauzei.

Astfel, potrivit art. 29 din nr.OUG 75/2005:

"1) Orice persoana juridica, publica sau privata, interesata in furnizarea de educatie se supune procesului de evaluare si acreditare, in conditiile legii.

(4) presupune parcurgerea a doua etape succesive:

a) autorizarea de functionare provizorie, care acorda dreptul de a desfasura procesul de invatamant si de a organiza, dupa caz, admiterea la studii;

b) acreditarea, care acorda, alaturi de drepturile prevazute la lit. a), si dreptul de a emite diplome, certificate si alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educatiei si Cercetarii si de a organiza, dupa caz, examen de absolvire, licenta, masterat, doctorat.

În anexele la nr.HG 676/2007 sunt cuprinse (art. 3 . instituțiile . și specializările (art. 4).

Intervenienta, denumită anterior INSTITUTUL ACADEMIC DE CONSULTANȚĂ, INSTRUIRE, EDITURĂ ȘI SERVICII EUROPEANĂ, nu apare în acele anexe.

De asemenea, prin decizia nr. 4.356/2008 pronunțată în dosarul nr- al Curtea de Apel Bucureștis -a respins recursul declarat de intervenient (reclamant în acel dosar) împotriva sentinței civile prin care s-a respins acțiunea reclamantei având ca obiect modificarea nr.HG 676/2007 în sensul includerii și a intervenientei în lista unităților de învățământ ce fac parte din sistemul național de învățământ.

Față de evoluția legislației ulterioară anului 1991, nu prezintă relevanță că în anul 1991 s-a autorizat înființarea intervenientei sub forma unei societăți comerciale cu răspundere limitată ( 17 și 18).

De asemenea, nu interesează în prezenta cauză situația altor absolvenți ai intervenientei sau felul în care aceștia au utilizat diplomele obținute.

Situațiile punctuale menționate de către intervenientă, respectiv dosarul nr- al Curții de Apel Alba Iulia ( 91) și dosarul nr- al Curtea de Apel Galați ( 14) de asemenea, nu pot fi reținute ca precedent juridic în prezenta cauză.

Astfel, în dosarul nr- al Curții de Apel Alba Iulia, nu s-a pronunțat încă o hotărâre irevocabilă, cauza având termen în recurs la la data de 16.03.2010 ( 52).

De asemenea Curtea are în vedere și conținutul adresei nr. 11048/31.03.2009 (54) emisă de către Ministerul Educației, Cercetării și din care rezultă că intervenienta nu a fost autorizată să funcționeze.

Față de cele menționate anterior, se va respinge cererea formulată de către reclamantă.

În temeiul art. 49 și urm. pr.civ. se va respinge cererea de intervenție.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția inadmisibilității cererii de intervenție accesorie depusă de către intervenienta CENTRUL INTERNAȚIONAL PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR EUROPEANĂ B, (fostul Institut Academic de Consultanță, Instruire, Editură și Servicii Europeană),cu sediul în B, sector 2,-, excepție ridicată de pârâtă.

Respinge excepția inadmisibilității cererii de chemare în judecată formulată de pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI

Respinge acțiunea formulată de reclamanta, domiciliată în Câmpia,-, jud. C, în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI B, cu sediul în -. Sector 5.

Respinge cererea de intervenție accesorie.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 26 februarie 2010.

PREȘEDINTE, GREFIER,

- - - -

Red.

Dact./4 ex./15.03.2010.

Președinte:Delia Marusciac
Judecători:Delia Marusciac

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare acte emise de autoritățile de reglementare. Sentința 86/2010. Curtea de Apel Cluj