Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Sentința 80/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- SENTINȚA NR. 80/F-
Ședința publică din 21 mai 2008
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Corina Georgeta Nuță judecător
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare în primă instanță, acțiunea în constatare formulată de reclamantele și, ambele domiciliate în Pitești,-, jud.A împotriva pârâților SA, cu sediul în Pitești,-, jud.A, și STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, Calea nr.152, sector 1,disjunsă din dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns avocat - pentru reclamante, avocat pentru pârâta SA și consilier juridic pentru Ministerul Economiei și Finanțelor ca reprezentant al pârâtului Statul Român, lipsă fiind reclamantele.
Procedura, legal îndeplinită.
Acțiunea este timbrată legal.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință.
Reprezentantul pârâtei SA depune la dosar cerere de chemare în garanție a Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului -
Față de temeiul juridic precizat în completarea cererii de chemare în judecată, instanța pune în discuția părților necompetența materială a Curții de APEL PITEȘTI în soluționarea cauzei în primă instanță.
Apărătorii părților, având pe rând cuvântul, precizează că sunt de acord cu declinarea la instanța competentă.
Instanța reține cauza spre soluționarea excepției de necompetență.
CURTEA:
Prin cererea nr- înregistrată la Curtea de APEL PITEȘTI, reclamantele și au chemat în judecată pe pârâții SC SA și Statul Român prin Ministerul Finanțelor solicitând instanței: să constate că Statul Român nu a devenit proprietar în baza Decretului de expropriere nr.181/1967 asupra terenurilor deținute de reclamante în Pitești, B-dul - -; să anuleze parțial Certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria - nr.0176, emis de Ministerul Industriilor, prin care terenul de 2400. ce aparține reclamantelor a fost trecut în proprietatea SC SA; să-i oblige pe pârâți la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantele au arătat că, prin Decretul nr.181/1967 au fost expropriate mai multe terenuri - cu construcțiile aferente acestora - printre care și terenuri care au aparținut reclamantei și soțului acesteia, - al cărui moștenitor se declară a fi reclamanta.
Scopul exproprierii pentru cauză de utilitate publică a fost acela de a se construi Fabrica de. Reclamantele au arătat că despăgubirile acordate pentru imobilele expropriate nu au fost integrale. Pe de altă parte, nu întreg terenul expropriat a fost folosit pentru construcția Fabricii de, diferența neutilizată în acest scop rămânând liberă până în prezent.
Pentru termenul de judecată din data de 21 mai 2008 reclamantele au depus la dosar o cerere completatoare a acțiunii inițiale, arătând că temeiul de drept al primului petit al acțiunii lor îl constituie art. 111 Cod pr.civilă, art. 12 și art. 36 din Constituția României adoptată în anul 1965, art. 480 și 481 cod civil și art. 35 din Legea nr.33/1994 în privința terenului nefolosit până în prezent în scopul pentru care a fost expropriat.
Instanța a disjuns primul capăt al cererii de chemare în judecată, prin care s-a solicitat a se constata că Statul Român nu a devenit proprietar în baza Decretului de expropriere nr.161/1967, întrucât titlul său nu este valabil.
În urma disjungerii a fost format dosarul de față nr-.
Având în vedere pretențiile reclamantelor și considerentele de fapt și de drept invocate de acestea, în temeiul art. 137 și art. 158 Cod pr.civilă, Curtea urmează să admită excepția de necompetență materială invocată din oficiu în cauza de față.
Astfel, reclamantele au solicitat a se constata că Statul Român nu este proprietarul terenurilor expropriate în baza Decretului 161/1967 întrucât - pe de o parte - despăgubirea primită pentru expropriere a fost parțială (doar pentru clădiri, nu și pentru terenuri), iar - pe de altă parte - nu toată suprafața de teren expropriată a fost folosită pentru a se realiza scopul exproprierii.
Invocarea acestor motive de fapt, precum și invocarea art. 12 din Constituția României adoptată în anul 1965 și art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, atrag concluzia potrivit căreia acțiunea reclamantelor este o acțiune prin care se tinde la înlăturarea efectelor exproprierii. Astfel, prin acțiunea lor, reclamantele pretind că exproprierea nu a conferit Statului un drept valabil de proprietate, întrucât a fost făcută cu nerespectarea prevederilor legale referitoare la justa și prealabila despăgubire și, respectiv, la neutilizarea bunului în scopul pentru care a fost expropriat. O astfel de pretenție poate fi soluționată de tribunalul d e la locul situării imobilului, așa cum stabilește Legea nr. 33/1994.
Pentru cele expuse, Curtea va dispune declinarea competenței în favoarea Tribunalului Argeș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Declină competența materială de soluționare a acțiunii formulate de reclamantele și, ambele domiciliate în Pitești,-, jud. A împotriva pârâților SA, cu sediul în Pitești,-, jud.A, și STATUL ROMÂN prin MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B, Calea nr.152, sector 1,în favoarea Tribunalului Argeș.
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 mai 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte,
Grefier,
Red.
TC/5 ex.
27.05.2008
Președinte:Corina Georgeta NuțăJudecători:Corina Georgeta Nuță
