Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Sentința 88/2008. Curtea de Apel Oradea

Jurisprudenţă şi speţe de contencios administrativ (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

-Secția Comercială și de Contencios

Administrativ și Fiscal-

Dosar nr-

SENTINȚA nr.88/CA/2008 -

Ședința publică din 26 mai 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ovidiu Blaga

GREFIER: - -

Pe rol fiind judecarea în primă instanță a cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta - -, cu sediul în,-, jud. B în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local -,-, jud. B, Primarul Comunei -,-, jud. B, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu sediul în B,-, sector 3, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, cu sediul în B, str. -.-. nr.50, sector 1 și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5, având ca obiect: anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate.

La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se prezintă reprezentanții reclamantei - avocat și avocat, în baza împuternicirilor avocațiale aflate la filele 13-14 dosar și reprezentanta pârâților Consiliul Local și Primarul Comunei, lipsă - avocat, în baza împuternicirii avocațiale aflate la fila 69 dosar, lipsă fiind pârâții Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, B și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, învederându-se instanței că acțiunea este legal timbrată cu suma de 16 RON, reprezentând taxa judiciară de timbru achitată prin chitanța seria - nr.23-1-3 din 23.01.2008 și timbru judiciar în valoare de 0,6 RON, precum și faptul că pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a depus la dosar întâmpinare, după care:

Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul B prin întâmpinare, reprezentantul reclamantei solicită respingerea acesteia, apreciind că motivele invocate de pârât în susținerea excepției nu au nici o acoperire, câtă vreme în speță este vorba de decizia ministerului - organ al administrației publice centrale, decizie care are caracter administrativ. Ori, în cazul actelor administrative, Legea contenciosului administrativ prevede o procedură specifică, prin urmare apreciază că prezenta acțiune este admisibilă. Inadmisibilitatea se referă la caracterul unei excepții peremptorii de fond ce ar împiedica o persoană să se adreseze instanței.

În susținerea punctului său de vedere depune la dosar Decizia nr.100/30.01.2002 a Curții de Apel Constanța - acțiune în constatarea dreptului de proprietate asupra terenului.

Referitor la afirmația pârâtului conform căreia reclamanta nu se confruntă cu un refuz din partea de emitere a certificatului de atestare a dreptului de proprietate, reprezentanta reclamantei apreciază că este vorba de un refuz întrucât, conform art.12 al.2 din Legea nr.137/2002, ministerul avea obligația de a emite documentul solicitat în termen de 15 zile de la depunerea documentației. Ori, reclamanta a depus documentația încă din luna martie 2007, fără ca pârâtul să fi emis certificatul. Astfel că se consideră îndreptățiți să se adreseze instanței de contencios administrativ cu solicitarea de a obliga ministerul la emiterea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului din litigiu.

Reprezentanta pârâților Consiliul Local și Primarul Comunei solicită admiterea excepției inadmisibilității acțiunii, considerând că prezentul litigiu nu atrage calea contenciosului administrativ.

Instanța, în baza art.137 Cod de procedură civilă, unește cu fondul excepția invocată de pârât prin întâmpinare.

Nefiind alte probe, instanța închide faza probatorie și acordă părților prezente cuvântul asupra fondului.

Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și obligarea pârâților la plata onorariului avocațial în funcție de poziția lor procesuală.

Arată că, conform prevederilor art.1 din Legea nr.834/1991, terenurile aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat la data înființării acestora, necesare desfășurării activității conform obiectului lor de activitate, se determină de organele care îndeplinesc atribuțiile ministerului d e resort, pentru societățile înființate prin hotărâre de guvern.

Învederează instanței faptul că, la data constituirii societății conform Legii nr.15/1990, aceasta avea în administrare directă o suprafață de teren de peste 80 ha, ulterior restrângându-se parțial conform restrângerii obiectului de activitate. Ca urmare a reorganizării în societate comercială, dreptul de administrare s-a transformat în drept de proprietate în patrimoniul - -.

În vederea obținerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate, reclamanta a procedat la întocmirea documentației necesare, în conformitate cu nr.HG834/1991 și Criteriile nr.2665/1992 privind stabilirea și evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăților comerciale.

Legea cărților funciare prevede că modul de dobândire a dreptului de proprietate e actul administrativ.

În urma măsurătorilor realizate s-a stabilit că suprafața necesară realizării obiectului de activitate al societății este de 400.000 mp, restul suprafeței fiind disponibilizată, trecând în domeniul privat al com. și administrat de autoritatea administrației publice locale. Prin urmare, cele 40 ha nu fac parte din domeniul public sau privat al com.. În acest sens există autoritate de lucru judecat, printr-o hotărâre a Curții de APEL ORADEA, rămasă definitivă, Consiliul Local și Primăria com. fiind obligați să avizeze vecinătățile. S-a delimitat astfel domeniul de activitate al reclamantei de orice alt domeniu, public sau privat, al com.. Prin urmare, cele 40 ha se află la dispoziția reclamantei, fiind îndeplinite toate condițiile pentru ca reclamantei să i se ateste dreptul de proprietate.

Reprezentanta reclamantei apreciază că poziția de opunere a Primăriei nu are nici o bază reală, câtă vreme, prin Hot. nr.69/2006 a Consiliului Local, Primarul com. a fost împuternicit să semneze Planul de vecinătăți pentru suprafața de 40 ha. Pe de altă parte, prin adeverința din mai 2007 se certifică de către Primăria com. că nu există cereri de revendicare în baza legilor proprietății. Sintagma "legile proprietății" acoperă toate legile care au permis, de-a lungul timpului, solicitările de restituire a terenurilor din partea vechilor proprietari.

Și poziția exprimată de pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale este de neînțeles din moment ce și-a dat acordul pentru emiterea certificatului de atestare a dreptului de proprietate.

Apreciază că suprafața necesară desfășurării obiectului de activitate al societății nu se determină exclusiv cu privire la suprafața construită, ci trebuie avută în vedere și suprafața aferentă rețelelor, căilor de transport și suprafața liberă.

Reprezentanta pârâților Consiliul Local și Primarul Comunei solicită respingerea acțiunii pentru motivele arătate în întâmpinare, fără cheltuieli de judecată.

Arată că, potrivit art.1 din nr.HG834/1991, ministerul d e resort determină suprafețele de teren necesare desfășurării activității societății, iar aceasta se face strict în scopul desfășurării activității societății. Ori, reclamanta nu mai desfășoară obiectul de activitate pentru care a fost autorizată în specificația Codului, suprafața de 400.000 mp solicitată fiind mult peste cea aferentă construcțiilor. Pe de altă parte, construcțiile existente în incinta societății fiind închiriate către terțe persoane, reclamantei nu îi mai sunt aplicabile în esență prevederile nr.HG834/1991.

Reprezentanta reclamantei arată că reclamanta își poate schimba obiectul de activitate, conform specificației Codului în cazul unor eventuale dezvoltări.

INSTANȚA

deliberând:

Constată că prin acțiunea înregistrată la instanță la 23.01.2008, legal timbrată, reclamanta - - a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale B, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B, Consiliul Local al com. și Primarul com., solicitând:

- să se constate că reclamanta are calitate de persoană îndreptățită la obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, conform art.1 din nr.HG834/1991, pentru suprafața de 400.000 mp ce reprezintă incinta - -, situată în loc., nr.180, jud. B, identificată topografic conform Tabelului de mișcare parcelară - anexa 13 b la Documentația topografică avizată prin Procesul-verbal de recepție din 28.02.2007 al B;

- să se dispună obligarea pârâtului Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale la emiterea, în termen de 30 zile de la data rămânerii definitive și executorii a hotărârii judecătorești, în favoarea - - a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, pentru suprafața de 400.000 mp, în conformitate cu documentația întocmită în baza nr.HG 834/1991 și a Criteriilor nr.2665/1992;

- să se dispună obligarea pârâtului Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale la plata unor penalități de 1000 lei pentru fiecare zi de întârziere, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești și până la îndeplinirea efectivă a obligației stabilite în sarcina acestuia.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că - - s-a constituit în baza Legii nr.15/1990, prin reorganizarea fostei Întreprinderi pentru Prelucrarea de, societate pe acțiuni. Prin efectul reorganizării, societatea nou înființată a devenit succesor universal al fostei unități de stat, preluând întregul patrimoniu al acesteia.

Potrivit art.20 al.2 din Legea nr.15/1990, bunurile din patrimoniul societăților comerciale înființate ca urmare a reorganizării fostelor unități de stat devin proprietatea acestora, cu excepția celor deținute cu alt titlu.

În regimul anterior Legii nr.15/1990, întreprinderile de stat aveau un drept de administrare directă asupra terenurilor, așa cum a fost cazul fostei Întreprinderi pentru Prelucrarea de. Aceasta a beneficiat, în temeiul Decretului nr.409/1955, de un drept de administrare directă asupra unei suprafețe de 882.916 mp teren industrial, cu construcții.

Astfel, în CF nr.476, sub B2 s-a întabulat dreptul de administrare operativă directă asupra imobilelor de sub AI1 - 84, proprietatea Statului Român, în favoarea Întreprinderii pentru Prelucrarea de pentru suprafața de 632.916 mp teren.

În baza nr.165/26.02.1974 și a Deciziei nr.181 din 06.05.1974 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Județului B, s-a transmis în administrarea operativă directă a Întreprinderii pentru Prelucrarea de suprafața de 250.000 mp, în scopul dezvoltării capacității de producție a unității.

Conform art.20 din lege, ca urmare a reorganizării acesteia în societate comercială, dreptul de administrare s-a transformat în drept de proprietate în patrimoniul - -.

Conform art.2 coroborat cu art.3 și 4 din Criteriile nr.2665/1992, la nivelul societății s-a constituit o comisie formată din 5 membri, numită prin Anexa nr.-/19.11.2004 la Ordinul nr.39/1992 al, cu atribuții referitoare la stabilirea și evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul - -.

Potrivit art.6 cap.3 din același act normativ, reclamanta, în calitate de beneficiară, a solicitat unei persoane juridice autorizate de Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie, efectuarea măsurătorilor goetopografice și întocmirea documentației tehnice conform nr.HG834/1991, în scopul stabilirii și evaluării trenurilor aflate în patrimoniul societății, pentru obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate.

În baza măsurătorilor topografice din teren și a calculelor prescrise de art.7-13 din Criteriile nr.2665/1992 a rezultat suprafața incintei de 400.000 mp, compusă din: suprafața construită - 33.669 mp, suprafața aferentă rețelelor - 7600 mp, suprafața aferentă căilor de transport - 327.302 mp și suprafața liberă - 31.429 mp.

Procentul de ocupare a terenului (POT), ce exprimă raportul dintre suma suprafeței construite, a rețelelor, a căilor de transport și a suprafeței incintei - art.12 lit.a din Criteriile nr.2665/1992 - este calculat la 92,14%.

de utilizare a terenului (), ce exprimă raportul dintre suma suprafețelor desfășurate ale tuturor clădirilor și suprafața incintei - art.12 lit.a din Criteriile nr.2665/1992 - este de 8,45.

În urma măsurătorilor și a verificării situației tehnico-juridice a terenurilor, s-a stabilit, pe baza valorilor indicilor POT și, că din suprafața de 632.916 mp deținută pe bază de titlu - Încheierea nr.1169/1967 din CF 476, suprafața necesară de teren pentru realizarea obiectului de activitate prevăzut în statutul aprobat prin actul de înființare al societății, respectiv 400.000 mp, iar suprafața de 232.916 mp va fi disponibilizată, în conformitate cu art.28 din Criteriile nr.2665/1992 și se va constitui "Fondul special destinat realizării de investiții sau desfășurării unor activități economice", parte a domeniului privat al com. și administrat de autoritatea administrației publice centrale.

Potrivit art.1 și art.5 din Nr.HG834/1991, art.21 al.1, art.16 lit.a din Criteriile nr.2665/1992, art.12 din Legea nr.137/2002, reclamanta a înaintat documentația întocmită pârâtului Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale B, înregistrată la această instituție sub nr.-/19.03.2007, ca autoritate competentă în vederea emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate.

După depunerea documentației, ministerul a solicitat reclamantei, prin adresa nr.-/05.04.2007, completarea lucrării cu anumite acte, precum: adeverință din partea Primăriei din care să rezulte că terenul din incinta societății nu face obiectul unei cereri de restituire în baza Legii nr.18/1991, Legii nr.1/2000, 10/2001 sau Legii nr.247/2005, proces-verbal de delimitare a proprietății cu precizarea clară a numelui și a funcției reprezentanților persoanelor juridice cu care se învecinează societatea, schița aferentă procesului-verbal de vecinătate, semnată și ștampilată de vecini, declarația de impunere pentru stabilirea impozitului datorat pe teren, identificarea topografică a terenului corespunzător incintei.

Reclamanta s-a conformat acestei solicitări și a transmis, prin adresa nr.485/14.05.2007, documentația solicitată.

Ca răspuns la adresa reclamantei, nr.434/23.03.2007, Primăria a eliberat adeverința nr.1325/03.05.2007, în care a specificat în mod expres următoarele: " prin prezenta că pe terenul care face obiectul documentației depuse de către - - în vederea obținerii certificatului de atestare a proprietății, teren în suprafață de 400.000 mp, nu sunt depuse cereri pentru retrocedare în baza legilor proprietății, concret pe numerele topografice care compun suprafața din procesul-verbal de delimitare".

Prin adresa nr.-/12.10.2007, pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a înștiințat reclamanta că a fost sesizat de către Primarul com. cu solicitarea de "amânare a analizării dosarului și netrimiterea lui spre avizare", sub angajamentul că în termen de 30 zile acesta va lua "măsurile necesare" și va comunica ministerului situația concretă, astfel că, după expirarea acestui termen Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale să poată proceda la înaintarea documentației spre avizare.

Ministerul a solicitat ca reclamanta să obțină o adeverință actualizată din care să rezulte clar dacă sunt sau nu notificări sau cereri de revendicări formulate în baza legilor proprietății: Legea nr.18/1991, Legea nr.169/1997, Legea nr.1/2000, Legea nr.10/2001, Legea nr.247/2005, legi care să fie precizate în adeverință, iar după depunerea acestei noi documentații se va reanaliza documentația în vederea avizării și emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate.

Prin adresa nr.-/30.10.2007, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale comunică Primarului com. că termenul de 30 zile, în care își luase angajamentul că va furniza elemente concrete referitoare la documentația - -, a expirat fără ca ministerul să fi primit vreau document în acest sens, iar după completarea documentației cu adeverința actualizată aceasta va fi reanalizată în vederea emiterii certificatului de atestare a dreptului de proprietate.

Reclamanta - - a depus o plângere prealabilă, înregistrată la minister la data de 26.11.2007, prin care a solicitat eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate pe baza documentației existente, apreciind că nu se impune o nouă adeverință actualizată din partea Primăriei, plângere care a rămas fără răspuns.

Apreciază că documentația este corect realizată, iar suprafața de 400.000 mp a fost determinată cu respectarea formulelor legale de calcul și a situației reale din teren. Eliberarea unei noi adeverințe care să ateste că suprafața din incinta societății nu face obiectul unor cereri de restituire este inutilă, având în vedere adeverința nr.1325/03.05.2007 a Primăriei com. care atestă faptul că pentru terenul respectiv nu există revendicări făcute conform Legii nr.18/1991, Legii nr.1/2001 și Legii nr.247/2005. Pe de altă parte, la data eliberării adeverinței - 03.05.2007 - termenele de depunere a cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate erau expirate.

De asemenea, există și elemente indirecte care sunt de natură a atesta faptul că terenul în suprafață de 400.000 mp, ce constituie incinta - -, nu a fost revendicat de foștii proprietari, cum ar fi: Hotărârea nr.69/30.11.2006 a Consiliului Local, prin care a fost împuternicit Primarul com. să semneze Planul de vecinătăți, parte integrantă a documentației alcătuite conform nr.HG834/1991, procesul-verbal din 09.11.2007 privind delimitarea incintei - - în suprafață de 400.000 mp, semnat de către Primarul com., necomunicarea către a unor documente concrete care să demonstreze existența unor cereri de restituire cu privire la amplasamentul incintei societății reclamante, astfel cum Primarul s-a obligat prin adresa nr.3777/26.09.2007, necomunicarea către societatea reclamantă a unor informații concrete referitoare la existența unor cereri de reconstituire care să vizeze societatea reclamantă, astfel cum aceasta le-a solicitat Primăriei prin adresa nr.458/04.04.2007 și înregistrată la această instituție sub nr.1325/04.04.2007, imposibilitatea dovedirii solicitării de restituire, invocate și în cadrul procesului referitor la avizarea planului de vecinătăți, care a făcut obiectul dosarului nr.9/CA/2006 al Tribunalului Bihor, soluționat prin sentința nr.119/CA/2006, prin care acțiunea reclamantei a fost admisă în contradictoriu cu Consiliul Local al com..

Având în vedere faptul că termenul prevăzut pentru eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate a expirat, iar pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale nu a procedat la soluționarea cererii reclamantei, deși aceasta a depus toate documentele solicitate, apreciază că sunt incidente prevederile art.1 al.1 și art.2 al.1 lit.a și g din Legea nr.554/2004, în sensul că reclamanta are calitatea de persoană vătămată ca urmare a încălcării dreptului subiectiv de a se prevala de beneficiul nr.HG834/1991.

Pentru considerentele expuse, solicită admiterea acțiunii.

În drept a invocat art.1 al.1, art.7, art.10, art.18 al.5 din Legea nr.554/2004, art.1, art.5 din nr.HG834/1991, art.2 și urm. Din Criteriile nr.2665/1992, art.12 din Legea nr.138/2002, art.111 Cod de procedură civilă.

Prin întâmpinare, pârâții Consiliul Local al com. și Primarul com. au solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică și nelegală.

În motivarea întâmpinării, pârâții au arătat că în mod nejustificat se solicită de către reclamantă eliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate pentru o suprafață de 400.000 mp, sub motivarea că toată această suprafață ar reprezenta incinta societății și că ar fi necesară pentru desfășurarea activității efective a acesteia potrivit obiectului său de activitate.

Potrivit prevederilor art.1 din nr.HG834/1991, ministerul d e resort are căderea legală de a determina suprafețele de teren necesare desfășurării activității societății, iar aceasta se face strict în scopul desfășurării activității societății.

Dat fiind faptul că reclamanta nu mai desfășoară obiectul de activitate pentru care a fost autorizată, construcțiile existente în incintă fiind închiriate către terțe persoane, este evident că reclamantei nu îi mai sunt aplicabile în esență prevederile nr.HG834/1991.

Pe de altă parte, în raport de însăși documentația depusă de către reclamantă la ministerul d e resort trebuie să se rețină că suprafața de 400.000 mp solicitată este mult peste cea aferentă construcțiilor. După cum rezultă și din adresa nr.8324/04.09.1995 eliberată de Direcția Generală pentru Alimentație și Agricultură, suprafața de teren ocupată de construcții este de 10,11 ha și nicidecum de 40 ha.

Față de prevederile art.4 ale nr.HG834/1991, modificată prin nr.HG468/1998, pârâții au interesul legal și justificat de a se atesta dreptul de proprietate al reclamantei în raport de limita construcțiilor și sub rezerva îndeplinirii condiției de a desfășura activitate efectivă specifică obiectului său de activitate. Aceasta deoarece la nivelul com. au fost validate, în temeiul Legii nr.247/2005, un număr de 26 de cereri de retrocedare teren către persoane fizice și 3 cereri de retrocedare către unități de cult, toate aceste cereri însumând o suprafață de 152,74 ha, cereri pe care sunt în imposibilitate de a le soluționa dat fiind deficitul de teren existent la nivelul comunei.

Prin întâmpinare, pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Baî nvederat instanței că cererea reclamantei este întemeiată, cu motivarea că, față de dispozițiile art.12 din Legea nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, este evident că pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale se află în culpă prin neeliberarea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului pentru care - - a depus documentația conform nr.HG834/1991. În acest fel reclamanta nu-și poate îndeplini obligația de majorare a capitalului social, care va fi considerat aport în natură al statului, în schimbul căruia se vor emite acțiuni suplimentare ce vor reveni de drept instituției publice implicate în privatizare, în speță

În drept au fost invocate prevederile art.115 și urm. Cod de procedură civilă.

La termenul din 14.04.2008 reclamanta a completat acțiunea, solicitând introducerea în cauză, în calitate de pârât, a Statului Român, reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice, ca urmare a faptului că dreptul de proprietate este înscris în favoarea Statului Român în CF nr.476.

În drept au fost invocate prevederile art.132 Cod de procedură civilă, art.25 din Decretul nr.31/1954.

Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a invocat excepția inadmisibilității acțiunii raportat la prevederile Legii nr.554/2004 a contenciosului administrativ, cu motivarea că reclamanta nu se confruntă cu un refuz din partea de emitere a certificatului de atestare a dreptului de proprietate. Mai mult, apreciază că acțiunea este inadmisibilă și prin prisma faptului că reclamanta solicită instanței să se substituie autorității administrative, a admite acțiunea însemnând a pronunța o soluție cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești.

Pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că certificatele de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor din patrimoniul unităților economice de stat reorganizate în societăți comerciale pe acțiuni, în temeiul Legii nr.15/1990, se emit de către ca urmare a documentației depuse de societăți cu respectarea nr.HG834/1991, a Criteriilor Comune nr.2665/1C/311/1992 și acestor criterii, nr.-/N/1992 privind stabilirea și evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societății comerciale de stat, emise de Ministerul Finanțelor și Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, având avizele județean și al celorlalte instituții abilitate în acest scop.

Emiterea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate are loc potrivit unei proceduri complexe, presupunând analizarea documentației depuse de solicitant și, după caz, completarea acesteia.

Art.1 din nr.HG834/1991 stipulează că "Terenurile aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat la data înființării acestora, necesare desfășurării activității conform obiectului lor de activitate, se determină, pentru societățile comerciale înființate prin hotărâre a Guvernului, de către organele care, potrivit legii, îndeplinesc atribuțiile ministerului d e resort ".

Prin urmare, societățile comerciale pot pretinde și obține terenurile aflate în patrimoniul lor sub condiția ca acestea să fie necesare desfășurării activității.

Ori, în condițiile în care reclamanta nu desfășoară activitatea pentru care a fost autorizată, construcțiile existente în incintă fiind închiriate către terțe persoane, parte din teren fiind liber, potrivit memoriului întocmit de Consiliul Local (una din instituțiile abilitate de lege), este evident că aceasta nu justifică solicitarea de atestare a dreptului de proprietate pe suprafața de 400.000 mp întrucât nu dovedește condiția.

Mai mult, art.1 din nr.HG834/1991 prevede faptul că ministerul d e resort are dreptul legal de a determina suprafețele de teren necesare desfășurării activității societății, strict în acest scop.

Documentația depusă de reclamantă pentru suprafața de 400.000 mp depășește cu mult suprafața aferentă construcțiilor, astfel cum reiese din adresa emisă de Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară nr.8324/04.09.1995. potrivit acestei adrese, suprafața de teren ocupată de construcții este de 101.000 mp și nu de 400.000 mp, cum pretinde reclamanta.

Potrivit art.4 din nr.HG834/1991, modificată prin nr.HG468/1998, are interesul legal și justificat de a se atesta dreptul de proprietate al reclamantei în raport de limita construcțiilor, sub condiția de a desfășura activitate efectivă specifică obiectului său de activitate. Aceasta deoarece la nivelul com. au fost validate, în temeiul Legii nr.247/2005, un număr de 26 de cereri de retrocedare teren către persoane fizice și 3 cereri de retrocedare către unități de cult. Toate aceste cereri însumează o suprafață de 1.527.400 mp, imposibil de soluționat dat fiind deficitul de teren existent la nivelul comunei.

În drept a invocat prevederile art.115 Cod de procedură civilă, Legea nr.554/2004, nr.HG834/1991, Criteriile Comune nr.2665/1C/311/1992 și acestor criterii, nr.-/N/1992 p4/1991.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale B, instanța o apreciază ca neîntemeiată având în vedere faptul că în speță este vorba despre o decizie a - organ al administrației publice centrale, decizie care are caracter administrativ. Ori, în cazul actelor administrative, Legea nr.554/2004 prevede o procedură specifică de atacare a lor, iar inadmisibilitatea se referă la caracterul unei excepții peremptorii de fond ce ar împiedica o persoană să se adreseze instanței.

Pe de altă parte, nu poate fi primită afirmația pârâtului Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale B cum că reclamanta nu se confruntă cu un refuz de emitere a certificatului de atestare a dreptului de proprietate, deoarece conform art.12 al.2 din Legea nr.137/2002 ministerul avea obligația să emită documentul solicitat în termen de 15 zile de la depunerea documentației. Față de refuzul autorității publice, reclamantul are posibilitatea să se adreseze instanței de contencios administrativ cu solicitarea de a obliga ministerul la emiterea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu.

În consecință, excepția inadmisibilității acțiunii va fi respinsă ca neîntemeiată.

Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Reclamanta - - s-a constituit în baza Legii nr.15/1990 prin reorganizarea fostei Întreprinderi pentru Prelucrarea de, în societate pe acțiuni.

Fosta întreprindere de stat de interes republican s-a transformat în societatea pe acțiuni - - în temeiul nr.HG198/22.03.1991 - Anexa 1 și prin efectul reorganizării societatea nou înființată a devenit succesorul universal al fostei unități de stat, preluând întregul patrimoniu al acesteia, conform art.20 din Legea nr.15/1990, bunurile din patrimoniul societăților comerciale înființate ca urmare a reorganizării fostelor unități de stat devenind proprietatea acestora, cu excepția celor deținute cu alt titlu.

După cum rezultă din CF nr.476 și din Hotărârea Consiliului de Miniștri nr.165/1974, fosta Întreprindere pentru Prelucrarea de a beneficiat, în temeiul Decretului nr.409/1955, de un drept de administrare directă asupra unei suprafețe de 882.916 mp, teren industrial, cu construcții.

Astfel, în CF 476, sub B2, s-a întabulat dreptul de administrare operativă directă asupra imobilelor de sub AI1 - 84, proprietatea Statului Român, în favoarea Întreprinderii pentru Prelucrarea de pentru suprafața de 632.916 mp teren.

În baza M nr.165/26.02.1974 și a Deciziei nr.181/06.05.1974 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Județului B, s-a transmis în administrarea directă operativă a Întreprinderii pentru Prelucrarea de suprafața de 250.000 mp în scopul dezvoltării capacității de producție a unității.

În vederea obținerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate, reclamanta a procedat la întocmirea documentației necesare, în conformitate cu prevederile nr.HG834/1991 și Criteriile nr.2665/1992 privind stabilirea și evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăților comerciale.

Reclamanta s-a conformat acestei solicitări și a transmis, prin adresa nr.485/14.05.2007, documentația solicitată.

Instanța reține că, potrivit art.1 din nr.HG834/1991 privind stabilirea și evaluarea terenurilor deținute de societăți comerciale "terenurile aflate în patrimoniul societăților comerciale cu capital de stat la data înființării acestora, necesare desfășurării activității conform obiectului lor de activitate, se determină de către organele care, potrivit legii, îndeplinesc atribuțiile ministerului d e resort, pentru societățile comerciale înființate prin hotărârea guvernului".

Conform art.2 coroborat cu art.3 și art.4 din Criteriile nr.2665/1992 privind stabilirea și evaluarea terenurilor aflate în patrimoniu societăților comerciale, la nivelul - - s-a constituit o comisie formată din 5 membri, numită prin Anexa nr.-/19.11.2004 la Ordinul nr.39/1992 al cu atribuții referitoare la stabilirea și evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul reclamantei.

Societatea reclamantă, în calitate de beneficiară, în temeiul prevederilor art.6 cap.3 din același act normativ, a solicitat unei persoane juridice autorizate de efectuarea măsurătorilor goetopografice și întocmirea documentației tehnice conform nr.HG834/1991, în scopul stabilirii și evaluării trenurilor aflate în patrimoniul societății, pentru obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate.

de utilizare a terenului (), ce exprimă raportul dintre suma suprafețelor desfășurate ale tuturor clădirilor și suprafața incintei - art.12 lit.a din Criteriile nr.2665/1992 - este de 8,45.

În urma măsurătorilor și a celorlalte lucrări topografice, consiliul de administrație al - - a hotărât, potrivit indicilor cantitativi și calitativi (POT și ), necesarul de teren pentru realizarea obiectului de activitate prevăzut în statutul aprobat prin actul de înființare al societății, respectiv 400.000 mp. Aceasta reprezintă suprafața pe care societatea are construcții civile și industriale, căi de acces, instalații electrice de forță, post, instalații de alimentare cu apă, conducte, sistemul de canalizare și altele, în total 172 elemente ce sunt incluse în patrimoniul societății.

S-a decis disponibilizarea în favoarea domeniului privat al com. a restului de teren în suprafață de 232.916 mp, înscrisă în CF 476, calculată potrivit indicilor cantitativi și calitativi, a diferențelor dintre suprafața necesară și cea prevăzută în titlu.

Contrar pozițiilor exprimate de pârâții Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale B, Primăria com. și Primarul com., instanța apreciază că documentația depusă de reclamantă în vederea obținerii certificatului de atestare a dreptului de proprietate este completă.

Astfel, eliberarea unei noi adeverințe de către Primăria, care să ateste că suprafața din incinta societății nu face obiectul unor cereri de restituire, nu se justifică din moment ce în cuprinsul adeverinței nr.1325/03.05.2007, chiar dacă nu sunt menționate expres legile proprietății care au permis formularea unor cereri de restituire din partea foștilor proprietari ai terenurilor, respectiv Legea nr.18/1991, Legea nr.167/1997, Legea nr.10/2001, Legea nr.247/2005, este indubitabil că răspunsul cuprins în conținutul adeverinței se referă la toate actele normative menționate. O nouă adeverință actualizată nu este necesară și din considerentul că la data eliberării adeverinței - 03.05.2007 - termenele pentru depunerea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate erau expirate.

De asemenea, există și elemente indirecte care sunt de natură a atesta faptul că terenul în suprafață de 400.000 mp, ce constituie incinta - -, nu a fost revendicat de către foștii proprietari, cum ar fi:

- Hotărârea nr.69/30.11.2006 a Consiliului Local, prin care a fost împuternicit Primarul com. să semneze Planul de vecinătăți, parte integrantă a documentației alcătuite conform nr.HG834/1991;

- procesul-verbal din 09.11.2007 privind delimitarea incintei - - în suprafață de 400.000 mp, semnat de către Primarul com.;

- necomunicarea către a unor documente concrete care să demonstreze existența unor cereri de restituire cu privire la amplasamentul incintei societății reclamante, astfel cum Primarul s-a obligat prin adresa nr.3777/26.09.2007;

- necomunicarea către societatea reclamantă a unor informații concrete referitoare la existența unor cereri de reconstituire care să vizeze societatea reclamantă, astfel cum aceasta le-a solicitat Primăriei prin adresa nr.458/04.04.2007 și înregistrată la această instituție sub nr.1325/04.04.2007;

- imposibilitatea dovedirii solicitării de restituire, invocate și în cadrul procesului referitor la avizarea planului de vecinătăți, care a făcut obiectul dosarului nr.9/CA/2006 al Tribunalului Bihor, soluționat prin sentința nr.119/CA/2006, prin care acțiunea reclamantei a fost admisă în contradictoriu cu Consiliul Local al com..

Referitor la susținerile pârâților Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale B, Primăria com. și Primarul com. cum că reclamanta nu mai desfășoară obiectul de activitate pentru care a fost autorizată, construcțiile din incintă fiind închiriate către terțe persoane și că suprafața de 400.000 mp solicitată este mult peste cea care este aferentă construcțiilor, instanța le consideră ca fiind neîntemeiate. Astfel, reclamanta are posibilitatea schimbării obiectului de activitate, conform specificației Codului în cazul unor eventuale dezvoltări iar, pe de altă parte, suprafața necesară desfășurării obiectului de activitate al societății nu se determină exclusiv cu privire la suprafața construită, ci trebuie avută în vedere și suprafața aferentă rețelelor, căilor de transport și suprafața liberă. De altfel, după cum s-a menționat mai sus, în urma măsurătorilor și a celorlalte lucrări topografice, necesarul de teren pentru realizarea obiectului de activitate prevăzut în statutul societății este de 400.000 mp, potrivit indicilor cantitativi și calitativi (POT și ) și nu 101.100 mp, cum se susține fără temei de către pârâți.

De asemenea, se reține și că terenul din patrimoniul societății nu intră sub incidența art.3 din nr.HG834/1991, nefăcând parte din domeniul public al unității administrativ teritoriale și nu încalcă proprietatea altor deținători legali. Este irelevantă susținerea Primăriei com., cum că este în imposibilitate să soluționeze cererile de retrocedare formulate de cetățeni în temeiul Legii nr.247/2005, deoarece aceste cereri nu vizează terenul din incinta societății reclamante, prin adeverința din mai 2007 certificându-se de Primăria că nu există cereri de revendicare în baza legilor proprietății.

În consecință, în baza considerentelor expuse, în temeiul prevederilor art.18 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, raportat la prevederile art.1 din nr.HG834/1991, art.12 al.2 din Legea nr.137/2002, art.2, 3 și 4 din Criteriile nr.2665/1992, instanța va admite acțiunea completată a reclamantei - -, va constata că reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită la obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, conform art.1 din nr.HG 834/1991, pentru suprafața de 400.000 mp ce reprezintă incinta - -, situată în loc., nr.180, jud. B, identificată topografic conform Tabelului de mișcare parcelară - anexa 13 b la Documentația topografică avizată prin Procesul-verbal de recepție din 28.02.2007 al De asemenea, va obliga pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale B la emiterea - în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive și executorii a hotărârii judecătorești - în favoarea - - a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, pentru suprafața de 400.000 mp, în conformitate cu documentația întocmită în baza nr.HG 834/1991 și a Criteriilor nr.2665/1992.

În temeiul prevederilor art.18 al.4 și 5 din Legea nr.554/2004, instanța va obliga pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale B la plata unor penalități de 1000 lei pentru fiecare zi de întârziere, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești și până la îndeplinirea efectivă a obligației stabilite în sarcina acestuia.

În baza prevederilor art.274 Cod de procedură civilă, instanța va obliga pârâții în solidar la plata sumei de 10.612 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei, reprezentând onorar avocați și taxe de timbru.

PENTRU ACESTE MOTVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Admite acțiunea completată formulată de reclamanta - -, cu sediul în, nr.180, jud. B împotriva pârâților Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, cu sediul în B,-, sector 3, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, cu sediul în B, str. -. -.. nr.50, sector 1, Consiliul Local al com., cu sediul în,-, jud. B, Primarul com., cu sediul în,-, jud. B și Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, cu sediul în B,-, sector 5.

Constată că reclamanta are calitatea de persoană îndreptățită la obținerea certificatului de atestare a dreptului de proprietate, conform art.1 din nr.HG 834/1991, pentru suprafața de 400.000 mp ce reprezintă incinta - -, situată în loc., nr.180, jud. B, identificată topografic conform Tabelului de mișcare parcelară - anexa 13 b la Documentația topografică avizată prin Procesul-verbal de recepție din 28.02.2007 al

Obligă pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale B la emiterea - în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive și executorii a hotărârii judecătorești - în favoarea - - a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului, pentru suprafața de 400.000 mp, în conformitate cu documentația întocmită în baza nr.HG 834/1991 și a Criteriilor nr.2665/1992.

Obligă pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale B la plata unor penalități de 1000 lei pentru fiecare zi de întârziere, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești și până la îndeplinirea efectivă a obligației stabilite în sarcina acestuia.

Obligă pârâții în solidar la plata sumei de 10.612 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei, reprezentând onorar avocați și taxe de timbru.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 26 mai 2008.

Președinte, Grefier,

- - - -

Red.în concept--17.06.2008

Dact.-2ex.-18.06.2008

6 comunicări:19.06.2008

-reclamanta - -, cu sediul în, nr.180, jud.

-pârât Consiliul Local al com. -,-, jud.

-pârât Primarul com. -,-, jud.

-pârât Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale - B,-, sector 3

-pârâta Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - B, str. -.-. nr.50, sector 1

-pârât Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor - B,-, sector 5

Președinte:Ovidiu Blaga
Judecători:Ovidiu Blaga

#Judecator Ovidiu Blaga

Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Sentința 88/2008. Curtea de Apel Oradea

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare certificat de atestare a dreptului de proprietate. Sentința 88/2008. Curtea de Apel Oradea