Anulare decizie uniunea naționala a barourilor din românia. Sentința 131/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--22.01.2009
Sentința civilă nr. 131
Ședința Publică din 15 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Pătru Răzvan
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul împotriva pârâților Baroul Timiș, Consiliul Baroului T și Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, având ca obiect anulare decizie.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 08.04.2009, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Deliberând asupra acțiunii constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara sub nr- la 22.01.2009, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Baroul Timiș, Consiliul Baroului T și Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună: anularea Hotărârii nr. 80/07.10.08 a Consiliului Baroului T; obligarea Consiliului Baroului T la redactarea, în baza unui raport scris al avocatului -raportor, a avizului motivat și la trimiterea acestuia către Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, precum și tuturor lucrărilor ce privesc cererea reclamantului, pentru a putea fi cuprinse în lucrările Consiliului Național din primul trimestru 2009; obligarea Consiliului Național al Barourilor din România la emiterea deciziei de primire în profesia de avocat cu scutire de examen și la comunicarea acesteia; obligarea Baroului T și a membrilor Consiliului Baroului T la repararea prejudiciului nepatrimonial și patrimonial cauzat, precum și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul arată că în data de 18.08.08, a depus la sediul Baroului T, cererea pentru primirea în profesia de avocat cu scutire de examen, conform celor cuprinse în cap. II, art. 16, alin. 2, lit. a, din 51/1995, însoțită de documentele impuse de lege. Arată că s-au încălcat dispozițiile art. 28-32 din Statutul profesiei de avocat, cererea nefiind afișată în termen de 3 zile de la data înregistrării, fapt realizat mult mai târziu, la intervenția sa pe lângă decan.
Mai arată că în data de 02.10.08 a fost chemat la un test, iar în data de 07.10.08 în fața Consiliului Baroului T, dată la care sa emis și o hotărâre prin care i s-a comunicat că cererea sa fusese respinsă, invocându-se " slabe cunoștințe privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat".
Reclamantul arată testul pe care l-a susținut pentru admiterea în profesia de avocat nu este prevăzut nici în Legea nr. 51/1995 și nici în statutul avocatului, că la acest test nu a asistat nimeni, în afara, care și el a plecat după 15 minute, atitudine care denotă importanța dată acestui test.
Arată că prin această modalitate de soluționare a cererii sale se încalcă dispozițiile art.28-32 din Statutul profesiei de avocat și ale art. 16 din 51/95 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
Mai arată că la data de 10.10.08, s-a adresat Consiliului Național al Uniunii Barourilor din România cu o contestație, la care a primit răspuns prin adresa nr. 1424/20.10.08 prin care precizează că, cererea sa a fost luată în evidență la data de 15.10.08 și că a fost contactat Baroul Timiș prin două adrese, -/22.10.08, respectiv 431/22.10.08, prin care această instituție solicita trimiterea dosarului reclamantului însoțit de avizul motivat, cu mențiunea că, contestația reclamantului va fi soluționată la prima ședință de Consiliu, conform art. 62, alin. 4 din Legea nr.51/1995, republicată.
Din dispoziția Baroului T nu s-a dat curs solicitării Consiliului Național al Uniunii Barourilor din România și nu a fost trimis nici avizul, nici dosarul spre examinare, iar în intervalul 28-29.11.08, când a avut loc ședința Consiliului Național al Uniunii Barourilor din România, contestația reclamantului nu a putut examinată, fiind astfel privat în mod abuziv de dreptul legal la examinarea contestației, la emiterea deciziei și la exercitarea profesiei de avocat.
În luna decembrie, Consiliul Național al Barourilor din România, a revenit cu o nouă cerere către Baroul Timiș, fapt confirmat prin adresa nr. 1424/17.12.08, dar acesta nu a trimis nici de această dată dosarul însoțit de aviz către Consiliul Național, fapt a confirmat telefonic reclamantului de un reprezentant al la data de 12.01.09.
Reclamantul arată că întrunește toate condițiile impuse de Legea nr. 51/1995, că nu sunt afectat de cazurile de nedemnitate prevăzute de art. 13 sau de incompatibilitate ale art. 14 din lege și că beneficiază de prevederile art. 16 alin. 2, lit. a din același act normativ.
Mai arată că prin Hotărârea 80/07.10.08 a Consiliului Baroului T, i s-a cauzat o vătămare gravă a dreptului său de a fi admis in profesia de avocat cu scutire de examen, drept recunoscut și acreditat de lege; că Baroul Timiș refuză în mod nejustificat să trimită dosarul cu avizul motivat la Consiliul Național al Barourilor din România, cauzându-i atât un prejudiciu moral cât și material, fiind privat în mod abuziv de dreptul de a exercita profesia de avocat.
Reclamantul își întemeiază în drept acțiunea pe dispozițiile art. 1 din Legea nr. 544/2004.
La termenul de judecată din 11.02.2009 reclamantul a depus la dosar precizare de acțiune, în care a arătat că neadmiterea sa în profesia de avocat a generat serioase suferințe morale, personale, cât și familiei sale, fiindu-i afectată personalitatea afectivă și socială, reputația și demnitatea în mod grav, solicitând instanței să oblige pârâții la achitarea unui prejudiciu nepatrimonial în valoare de 6000 lei.
Reclamantul solicită instanței obligarea pârâților Baroului T și Consiliului Baroului T la plata unui prejudiciu patrimonial în valoare de 8000 lei, având în vedere refuzul de a trimite documentația necesară la Consiliul Național al Barourilor din România, spre examinarea contestației, situație care a dus în mod nelegal la împiedicarea sa de a practica profesia de avocat și de a obține un venit din această profesie, pe o durată de cel puțin 4 luni.
Pârâul Baroul Timișa depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiuni ca nefondată.
În motivarea întâmpinării, pârâtul Baroul Timișa invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Baroului T, atâta vreme cat Consiliul Baroului T reprezintă doar un organ de conducere al Baroului, lipsit de personalitate juridica, astfel incit nu poate sta ca parte in proces, art. 48 alin. 2 din Legea 51/1995, stabilind ca Baroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.
Pârâtul Baroul Timișa arătat, pe fond, că prin cererea înregistrată la Baroul Timiș cu nr. 602/18.08.2008, reclamantul a solicitat primirea în profesia de avocat cu scutire de examen, fără a preciza temeiurile de drept in baza cărora cere primirea in profesie cu scutire de examen și fără ca respectiva cerere sa cuprindă mențiunile impuse de art. 15 alin. 1 din Statutul Profesiei de Avocat, lipsind mențiunile de la literele b), c), d), e), f), g), h), acestea putând fi deduse doar din actele anexate cererii.
Cererea reclamantului a fost pusa in discuția Consiliului Baroului T din data de 2 septembrie 2008, prima ședința ulterioara depunerii cererii, deoarece in perioada de vacanta judecătoreasca nu s-au ținut ședințe de consiliu. Consiliul a hotărât in baza referatului avocatului raportor, invitarea acestuia pentru susținerea testului privind legislația de organizarea si exercitarea profesiei de avocat si Codului Deontologic al profesiei.
La luarea acestei decizii s-au avut in vedere actele depuse alăturat cererii de primire in profesie, in special a Carnetului de munca Seria - nr. - si a Adeverinței nr. -/18.07.2008 eliberata de Ministerul Internelor si Reformei Administrative - Inspectoratul Județean al Politiei de Frontiera T, din care nu rezulta ca petentul ar fi desfășurat activitate juridica acesta fiind pedagog la Centrul Școlar de chimie T in intervalul 18.04.1974 - 18.09.1975, respectiv ofițer in cadrul in intervalul 16.07.1992 - 13.02.2008.
Motivarea legala a invitării reclamantului pentru susținerea testului de verificare a cunoștințelor, rezida in art. 2 pct. 2 din Statutul profesiei de avocat, unde se dispune: "în cazul cererilor de primire in profesie cu scutire de examen Consiliul Baroului poate sa verifice cunoștințele solicitantului cu privire la organizarea si exercitarea profesiei de avocat".
Consiliul Baroului a hotărât ca toate persoanele care susțin primirea in profesie cu scutire de examen, sa susțină un test scris pentru verificarea cunoștințelor din legislația de organizare si exercitare a profesiei de avocat, aceasta hotărâre nefiind contestata de nicio persoană.
Reclamantul s-a prezentat la data de 02.10.2008, pentru susținerea testului, participând la acesta, ceea ce dovedește faptul ca in prezenta cauza își invoca propria culpa câtă vreme afirma in contestația depusa către Consiliul că nu a dat vreo atenție testului, scriind ceea ce și-a amintit.
Aceasta poziție a reclamantului a dovedit o data in plus seriozitatea cu care a tratat petentul primirea in corpul profesional al avocaților. Aceasta atitudine culpabila a reclamantului nu poate constitui un temei al admiterii cererii sale, atâta timp cât deși informat de test nu a acordat atenția cuvenita acestuia.
Răspunsurile date de către reclamant la subiectele ce au făcut obiectul examinării in cursul testului, au fost apreciate pe ansamblu ca fiind foarte slabe, candidatul obținând doar 6 (sase) puncte cumulate la cele 5 subiecte, astfel că Consiliul Baroului T la ședința de consiliu din data de 7 octombrie 2008 decis respingerea cererii de primire in profesia de avocat cu scutire de examen, respingere votată în secret, rezultatul fiind 9 voturi împotrivă si 2 voturi pentru.
Mai arată că Hotărârea nr. 80/7.10.2008 a fost luata cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, fiind fundamentata pe dovedirea slabelor cunoștințe juridice ale reclamantului referitoare la profesia de avocat.
De asemenea solicită ca reclamantul sa precizeze temeiul legal prin care Consiliul Baroului este obligat sa redacteze "un aviz motivat".
Mai arată că Consiliul analizând contestația formulata de către reclamant împotriva Hotărârii Consiliului Baroului T prin care i s-a respins cererea de primire in profesie cu scutire de examen, in ședința din 21.02.2009 a hotărât respingerea contestației ca neîntemeiată.
Pârâta Uniunea Națională a Barourilor din România a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiuni ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, pârâta Uniunea Națională a Barourilor din România a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Uniunii Națională a Barourilor din România, întrucât acesta este un organ de conducere al profesiei, fără personalitate juridică, personalitate juridica având doar Uniunea Naționala a Barourilor din România, care este reprezentata de Președintele Uniunii.
Pe fond pârâta Uniunea Națională a Barourilor din România arată că reclamantul a formulat o cerere de primire in profesie cu scutire de examen, adresata Baroului T, cerere care a fost soluționata de către Consiliul Baroului, cu respectarea dispozițiilor legale.
In ședința de Consiliu a din data de 21.02.2009, Consiliul a respins contestația formulata de către reclamanta ca neîntemeiată.
La termenul de judecată din 804.2009 reclamantul a depus la dosar o completare a cererii de chemare în judecată în care a solicitat în completarea capetelor de cerere ca instanța să anuleze Decizia nr. 520/21.02.09 prin care Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România a respins contestația formulate de reclamant împotriva Hotărârii nr. 80/ 07.10.08 a Consiliului Baroului T; să oblige raportorul avocat la modificarea referatului la alin. ultim, asupra concluziei privind admiterea în profesie ca avocat stagiar, cu concluzia "primirea în profesia de avocat cu scutire de examen ca avocat definitiv"; să oblige Consiliul Baroului T la emiterea unei noi Hotărâri și a Deciziei de admitere în profesia de avocat, ca avocat definitiv, întrucât are o vechime de 16 ani ca ofițer de poliție, timp în care și-a desfășurat activitatea numai în poliție, timp în care a desfășurat activitate în muncă operativă, deci are activitate juridică.
Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, instanța constată că această excepție a fost motivată prin faptul că acest consiliu este un organ de conducere a profesiei, fără personalitate juridică.
În privința acestor susțineri, instanța constată că, într-adevăr, Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România nu are personalitate juridică, însă lipsa personalității juridice este irelevantă sub aspectul calității procesuale a instituției respective.
În acest sens, instanța învederează că prin calitate procesuală pasivă se înțelege, potrivit doctrinei, identitatea între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.
Or, reclamantul a chemat în judecată Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, întrucât acest consiliu a emis decizia nr. 520/21.02.2009, a cărei anulare a solicitat-o în prezenta cauză.
Or, în condițiile în care actul în litigiu a fost emis de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, această autoritate publică este și subiectul de drept al cărui act face obiectul judecății.
Sub acest aspect, instanța consideră că excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România este nefondată, urmând a fi respinsă cu această motivare.
Instanța subliniază, totodată, că motivarea excepției de către Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România - deși invocă lipsa calității procesuale pasive a consiliului - se referă, de fapt la o posibilă lipsă a capacității de folosință a Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România, care, conform motivării din întâmpinare, nu are personalitate juridică.
Însă lipsa capacității de folosință este o altă excepție, diferită de excepția lipsei calității procesuale pasive, de vreme ce capacitatea de folosință și calitatea procesuală sunt două condiții distincte de exercițiu al acțiunii civile.
Cu privire la efectele lipsei personalității juridice asupra lipsei capacității de folosință, instanța menționează că, potrivit art. 41 alin. 2 Cod de procedură civilă, "asociațiile sau societățile care nu au personalitate juridicăpot sta în judecată ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere".
Instanța observă că aplicabilitatea Codului d e Procedură Civilă în litigiile de contencios administrativ este determinată de art. 28 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, reglementare conform căreia"dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului d e procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate în drepturile sau interesele lor legitime, pe de altă parte. Compatibilitatea aplicării normelor de procedură civilă se stabilește de instanță, cu prilejul soluționării cauzei".
Având în vedere cele arătate anterior, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România, reținând că acest consiliu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Baroului, instanța constată că această excepție a fost motivată prin faptul că acest consiliu este un organ de conducere al Baroului T, fără personalitate juridică.
Instanța observă că această excepție are o motivare similară aceleia invocată de Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui din urmă pârât.
În aceste condiții, instanța precizează că a respins această excepție, iar argumentele invocate de instanță în soluționarea acelei excepții sunt incidente și cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Baroului
Astfel, instanța constată că, într-adevăr, Consiliul Baroului T nu are personalitate juridică, însă lipsa personalității juridice este irelevantă sub aspectul calității procesuale a instituției respective.
În acest sens, instanța învederează că prin calitate procesuală pasivă se înțelege, potrivit doctrinei, identitatea între persoana pârâtului și cel obligat în raportul juridic dedus judecății.
Or, reclamantul a chemat în judecată Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, întrucât acest consiliu a emis hotărârea nr. 80/7.10.2008, a cărei anulare a solicitat-o în prezenta cauză.
Or, în condițiile în care actul în litigiu a fost emis de Consiliul Baroului T, această autoritate publică este și subiectul de drept al cărui act face obiectul judecății.
Prin urmare, instanța consideră că excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Baroului T este nefondată, urmând a fi respinsă cu această motivare.
Cu privire la starea de fapt, instanța observă că reclamantul - domnul - are calitatea de doctor în drept, calitate necontestată de către pârâți și dovedită de reclamant prin diploma și atestatul depuse în copie certificată la dosarul cauzei.
În această calitate, domnul a solicitat Baroului T, la data de 18.08.2008, primirea în Baroul Timiș ca avocat, conform art. 16 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
La data de 2.10.2008, reclamantul a susținut un test privind cunoștințele privind organizarea și exercitare a profesiei de avocat.
Prin hotărârea nr. 80/7.10.2008 (atașată la fila 43 dosar), Consiliul Baroului Tar espins cererea domnului de intrare în profesia de avocat cu scutire de examen, cu motivarea că reclamantul a dovedit slabe cunoștințe privind organizarea și exercitare a profesiei de avocat la testul susținut la data de 2.10.2008.
Prin decizia nr. 520/21.02.2009, Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România a respins ca neîntemeiată contestația formulată de reclamant împotriva hotărârii nr. 80/7.10.2008 a Consiliului Baroului
Dispozițiile legale incidente în cauză:
Primirea în profesia de avocat este reglementată de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și de Statutul profesiei de avocat din 25 septembrie 2004, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 10/2007.
Instanța subliniază însă că Legea nr. 51/1995 a suferit mai multe modificări ulterioare depunerii de către reclamant a cererii de primire în barou.
În condițiile în care pârâtul Consiliul Baroului Tae mis hotărârea nr. 80/7.10.2008 - a cărei anulare a solicitat-o reclamantul - instanța va lua în considerare dispozițiile din Legea nr. 51/1995 aflate în vigoare la data respectivă, respectiv la 7.10.2008, când s-a emis hotărârea atacată de reclamant.
Conform art. 16 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 51/1995 în vigoare la 7.10.2008:
(1) "Primirea în profesie se obține pe baza unui examen organizat de barou, conform prevederilor prezentei legi și ale statutului profesiei.
(2)La cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen:
a) titularul diplomei de doctor în drept;
b) cel care până la data primirii în profesia de avocat a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani și dacă nu i-a încetat activitatea din motive disciplinare care îl fac nedemn pentru profesia de avocat.
(3) De la prevederile alin. (1) sunt exceptate persoanele care au deținut funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție".
Ulterior, Legea nr. 51/1995 a fost modificată prin Ordonanța de Urgență nr. 159 din 12 noiembrie 2008, privind modificarea și completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2008.
Potrivit art. I punctele 6 și 7 din Ordonanța de Urgență nr. 159/2008,"legea nr. 51/1995pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificările și completările ulterioare,se modificăși se completează după cum urmează:
6. Laarticolul 16, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
"ART. 16
(1) Primirea în profesie se obținenumai pe baza unui examenla nivel național organizat de R, potrivit prezentei legi și Statutului profesiei de avocat."
7. Laarticolul 16,alineatele (2) și (3) se abrogă".
Conform art. IV alin. 2 din Ordonanța de Urgență nr. 159/2008,"cererile de primire în profesie, formulate în temeiul art. 16 alin. (2) și (3) din Legea nr. 51/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care au fost depuse până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgențăvor fi soluționate potrivit procedurii în vigoare la data formulării acestora".
Așadar, în raport cu dispozițiile art. IV alin. 2 din Ordonanța de Urgență nr. 159/2008, cererea reclamantului de primire în profesie - fiind formulată în temeiul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 și fiind depusă până la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență nr. 159/2008 - urmează a fi soluționată potrivit procedurii în vigoare la data formulării acestora, respectiv la data de 18.08.2008.
În afara reglementărilor cuprinse în Legea nr. 51/1995, Statutul profesiei de avocat din 25 septembrie 2004 prevede, la art. 21 alin. 2-4, următoarele:
(2) "În cazul cererilor de primire în profesie cu scutire de examenconsiliul baroului poate să verifice cunoștințele solicitantului cu privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
(3) Consiliul baroului va pronunța o hotărâre motivată asupra cererii de primire în profesie.
4) Hotărârea poate fi atacată în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul R".
În drept, instanța constată că, în calitate de doctor în drept, reclamantului îi erau aplicabile dispozițiile art. 16 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 51/1995 astfel cum erau în vigoare la data depunerii cererii domniei sale la Baroul Timiș:
(2)La cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen:
a) titularul diplomei de doctor în drept;
De asemenea, domniei sale îi erau aplicabile și dispozițiile art. 21 alin. 2 din Statutul profesiei de avocat, conform cărora:
(2) " În cazul cererilor de primire în profesie cu scutire de examenconsiliul baroului poate să verifice cunoștințele solicitantului cu privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
Din dispozițiile legale citate, instanța reține că primirea în profesia de avocat cu scutire de examen permitea Consiliului Baroului T să verifice cunoștințele reclamantului cu privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat.
În consecință, instanța reține legalitatea obligării reclamantului de a susține testul cu privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Este lipsit de relevanță, sub acest aspect, faptul că susținerea testului nu este impusă de Legea nr. 51/1995, ci de Statutul profesiei de avocat, în condițiile în care reclamantul nu a invocat nelegalitatea dispozițiilor 21 alin. 2 din Statutul profesiei de avocat și nici nu a solicitat anularea acestei reglementări pentru eventuala neconformitate a acestuia cu Legea nr. 51/1995.
Cât privește metodologia de examinare și de organizare a acestui test, instanța constată că nici Legea nr. 51/1995 și nici Statutul profesiei de avocat nu cuprind reglementări referitoare la privește metodologia de examinare și de organizare a acestui test.
În consecință, instanța nu poate reține încălcarea vreunei dispoziții legale referitoare la metodologia de examinare și de organizare a testului.
Pe de altă parte, instanța subliniază că absența oricărei reglementări a metodologiei de organizare a testului este în măsură să pună la îndoială corectitudinea acestui test. Instanța observă, în acest sens, că nici o dispozițiile legală nu impune respectarea unor reguli minime referitoare la anunțarea datei concursului, la stabilirea și publicarea sau aducerea la cunoștință a tematicii de concurs, la stabilirea unui barem de corectare și a comisiilor de organizare a testului sau de corectare. În lipsa unor astfel de reglementări, deși nu se poate reține nelegalitatea susținerii testului, instanța apreciază că modul de organizare a testului și de notare a solicitanților poate da naștere unor suspiciuni.
Instanța observă însă că reclamantul nu a criticat decât faptul că la susținerea testului nu a asistat decât decanul Baroului T, aspect în privința căruia instanța reține că nu poate fi considerat a aduce vreo vătămare reclamantului, întrucât domnul nu a probat faptul că lipsa asistării sau supravegherii domniei sale la susținerea testului i-a pricinuit vreo vătămare.
De asemenea, instanța nu poate reține că încălcarea dispozițiilor legale privind afișarea la sediul Baroului Tac ererii reclamantului de primire în profesie i-a pricinuit acestuia vreo vătămare. Afișarea cererii de primire în profesie are menirea de a permite terțelor persoane să formuleze obiecțiuni la cererea reclamantului, astfel încât absența afișării nu putea vătăma interesele reclamantului, cu atât mai mult cu cât nu au existat obiecțiuni formulate de terțe persoane la cererea formulată de domnul.
Totodată, eventualele întârzieri ale Baroului T în transmiterea plângerii reclamantului către Uniunea Națională a Barourilor din România nu pot fi luate în considerare ca vicii de legalitate a actelor emise de Consiliul Baroului Instanța apreciază, în acest sens, că transmiterea cu întârziere a plângerii formulate de domnul împotriva hotărârii Consiliului Baroului Tac ondus la soluționarea întârziată a plângerii de către Consiliul Uniunii - aspect care poate determina, eventual, plata unor daune, în cazul în care se reține netemeinicia refuzului de primire în profesie și nelegalitatea împiedicării reclamantului de a exercita profesia de avocat.
Așadar, în raport cu motivele de nelegalitate invocate de domnul - respectiv lipsa afișării cererii de primire în profesie la sediul Baroului T, lipsa supravegherii reclamantului cu prilejul susținerii testului de verificare a cunoștințelor privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, întârzierea înaintării plângerii formulate de reclamant către Uniunea Națională a Barourilor din România - instanța reține legalitatea actelor contestate de domnul, respectiv a hotărârii nr. 80/7.10.2008 a Consiliului Baroului T și a deciziei nr. 520/21.02.2009 a Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România.
Cât privește legalitatea raportului întocmit de avocatcu privire la cererea reclamantului de primire în profesia de avocat, instanța observă că raportul respectiv cuprinde doar unele constatări privind situația profesională a reclamantului, constatări lipsite de efecte juridice, în condițiile în care primirea în profesia de avocat, respectiv intrarea în Baroul Timiș se dispune exclusiv de Consiliul Baroului În consecință, nu se poate reține nelegalitatea raportului întocmit cu privire la cererea reclamantului de primire în profesia de avocat, acest act neproducând efecte juridice cu privire la cererea reclamantului. De altfel, motivele de nelegalitate invocate de reclamant vizau tocmai faptul că domnia sa îndeplinește condițiile legale pentru primirea sa în profesia de avocat, iar nu motive de nelegalitate legate de raportul respectiv.
În privința cererii reclamantului de primire în profesia de avocat ca avocat definitiv- formulată la ultimul termen de judecată - instanța subliniază că această cerere nu a fost formulată către Baroul Timiș și nu a făcut obiectul hotărârii nr. 80/7.10.2008 a Consiliului Baroului T și a deciziei nr. 520/21.02.2009 a Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România.
Instanța atrage atenția că instituția primirii în profesia de avocat cu scutire de examen (reglementată de art. 16 alin. 2 și 3 din Legea nr. 51/1995, astfel cum erau în vigoare anterior Ordonanței de Urgență nr. 159/2008) nu se confundă cu instituția juridică a dobândirii calității de avocat definitiv, care era reglementată de art. 16 alin. 1-3 din Legea nr. 51/1995, astfel cum erau în vigoare anterior Ordonanței de Urgență nr. 159/2008.
Astfel, conform art. 19 alin. 1-3 din Legea nr. 51/1995, în vigoare la data de 7.10.2008, când s-a emis hotărârea Consiliului Baroului T:
(1) calitatea de avocat definitiv avocatul stagiar care a promovat examenul de definitivare în condițiile art. 17, precum și avocatul care a promovat examenul de absolvire a Institutului Național pentru Pregătirea și Avocaților, în condițiile prevăzute de statutul profesiei.
(2) calitatea de avocat definitiv cel înscris în profesie în condițiile art. 16 alin. (2),dacă a fost definitivat în funcția juridică pe care a exercitat-o înainte de primirea în avocatură.
(3) calitatea de avocat definitiv cel care a fost înscris în profesie în condițiile art. 16 alin. (2), dacă a promovat examen de definitivare în funcția juridică pe care a exercitat-o anterior. Cei care nu îndeplinesc condițiile de vechime în profesiile anterioare vor fi obligați să susțină examenul de definitivare în avocatură".
Or, instanța observă că domnul nu a formulat o cerere de dobândire a calității de avocat definitiv (întemeiată pe art. 19 alin. 2 din Legea nr. 51/1995), ci o cerere de primire în profesia de avocat cu scutire de examen (întemeiată pe dispozițiile art. 16 alin. 2 din Legea nr. 51/1995). Așa cum s-a arătat anterior, cererea de primire în profesia de avocat ca avocat definitiv nu a fost formulată de reclamant către Baroul Timiș și nu a făcut obiectul hotărârii nr. 80/7.10.2008 a Consiliului Baroului T și a deciziei nr. 520/21.02.2009 a Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România.
În aceste condiții, instanța nu poate examina îndeplinirea condițiilor de dobândire de către reclamant a calității de avocat definitiv, această cerere nefăcând obiectul unei solicitări prealabile formulate autorității publice competente - respectiv Baroului T - cu eventuala contestare a hotărârii Consiliului Baroului T la Uniunea Națională a Barourilor din România.
În consecință, instanța reține că - în condițiile în care domnul nu a promovat testul cu privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat prevăzut art. 21 alin. 2 din Statutul profesiei de avocat - este legală respingerea cererii domniei sale de primire în profesia de avocat cu scutire de examen, prin hotărârea nr. 80/7.10.2008 a Consiliului Baroului T și prin decizia nr. 520/21.02.2009 a Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România.
Ținând seama de cele arătate mai sus, instanța va respinge acțiunea reclamantului, ca nefondată.
Având în vedere această concluzie, instanța urmează a respinge, ca nefondată, acțiunea formulată de domnul, precum și cererea de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată, în condițiile prevăzute de art. 274 Cod de Procedură Civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂRȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Baroului
Respinge acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în loc.,-, județ T, în contradictoriu cu pârâții Consiliul Baroului, cu sediul în mun. T,-, etaj II, județ T, Baroul Timiș, cu sediul în mun. T,-, etaj II, județ T și Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, cu sediul în mun. B,-, sector 5.
Respinge cererea reclamantului de obligare a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii către reclamant și către pârâți.
Pronunțată în ședința publică din 15.04.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Se comunică:
- reclamantului -,-, județ
- pârâtului - Consiliul Baroului T, T,-, etaj II, județ T
- pârâtului - Baroul Timiș, T,-, etaj II, județ T
- pârâtului - Consiliul Uniunii Naționale a Barourilor din România, cu sediul în mun. B,-, sector 5.
Red./07.05.2009
Tehnored. / 15.05.2009/ 5 ex.
Președinte:Pătru RăzvanJudecători:Pătru Răzvan
