Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 141/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA nr. 141/
Ședința publică din 10 Februarie 2009
Completul compus din:
- - Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat de INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI M, împotriva Sentinței civile nr. 711 din 29 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr. 218/2008.
La apelul nominal răspunde pentru intervenientul-intimat, avocat, lipsă reclamanta--recurentă Instituția Prefectului Județului M și pârâta-intimată Primăria Comunei de
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul procedural, fiind scutit de la plata taxei judiciare de timbru.
Cauza fiind în stare de judecată, instanța, față de actele existente la dosar și cererea reclamantei Instituția Prefectului Județului M de a se judeca și în lipsă conform prevederilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă, acordă cuvântul în fond părții prezente.
Reprezentantul intervenientului solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică pentru motivele expuse în cuprinsul concluziilor scrise aflate la dosar, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA,
Asupra recursului de față,
Prin Sentința nr. 711/29.10.2008 a Tribunalului Mureșs -a admis cererea de intervenție în interes propriu și în interesul pârâtei, formulată de intervenientul, s-a admis excepția tardivității introducerii acțiunii, invocată de Primăria com. de M, și de intervenientul principal, fiind respinsă ca tardivă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Prefectul jud. M, în contradictoriu cu pârâta Primăria com. de M, pentru anularea Dispozițiilor nr. 211/31.03.2003 și 641/13.10.2006, emise de pârâtă, precum și acțiunea vizând anularea Dispozițiilor nr. 835/1/16.07.2007 și nr. 895/15.08.2007 emise de aceeași pârâtă.
În considerentele hotărârii atacate s-a reținut că acțiunea reclamantului viza anularea dispozițiilor de mai sus, întrucât obiectul actelor atacate îl constituia un imobil proprietate publică a statului, care se bucură de caracter inalienabil, imprescriptibil și insesizabil, unitatea emitentă fiind obligată să identifice unitatea deținătoare, comunicând petentului acest lucru.
Cererea de intervenție în interes propriu formulată de moștenitorul legal al beneficiarului dispozițiilor atacate a fost admisă întrucât s-a reținut că acesta justifică interesul de a întocmi în prezenta cauză, fiind beneficiarul dispozițiilor nr. 211/31.03.2003, prin care s-a aprobat retrocedarea în favoarea tatălui său a imobilului în cauză.
Atât intervenientul cât și pârâtul Primăria com. de Mai nvocat excepția tardivității acțiunii, susținând nerespectarea termenului de 30 zile instituit de art. 135 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, excepția admisă pentru considerentul că decizia atacată nr. 211/2003 a fost comunicată reclamantului la 08.04.2003, iar acțiunea a fost promovată în disprețul disp. art. 5 din Legea nr. 29/1990 (în vigoare la acea dată), doar la data de 16.01.2008, fiind încălcat și termenul de 1 an, instituit de art. 11 alin. 2 din lege.
Același aspect a fost reținut și în ceea ce privește dispoziția nr. 641/13.10.2006 care a modificat dispoziția precedentă, fiind încălcate disp. art. 7 alin. 7 din Legea nr. 554/2004.
În ceea ce privește celelalte două dispoziții care au fost atacate în termen (835/1/16.07.2007 și 895/15.08.2007), acestea au fost atacate în termen, însă dat fiind conținutul acestora - de modificare și completare a dispozițiilor anterioare - au fost considerate acte subsecvente, soarta acestora depinzând de cea a actului principal - dispoziția nr. 211/2003.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal reclamantul Prefectul jud. M, criticând hotărârea atacată ca nelegală, susținând în esență că dispoziția nr. 211/2003 a fost succesiv modificată, și că acțiunea a fost introdusă în termen de 6 luni de la data câd s-a cunoscut existența actului nelegal, mai ales că, tocmai dispozițiile nr. 835/2007 și 895/2007 au modificat dispoziție nr. 211/2003, prin corectarea datelor de identificare a imobilului (nr. top.), care în urma modificărilor a fost identificat ca aparținând proprietății publice și private a statului, aflat în administrarea Stațiunii de Cercetare, Dezvoltare pentru Creșterea.
Prin concluziile scrise, intervenientul a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, susținând tardivitatea acțiunii în raport de disp. art. 135 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, relativ la dispoziție nr. 211/2003, singura care produce efecte juridice, celelalte fiind acte juridice subsecvente. S-a susținut tardivitatea acțiunii și în raport de disp. art. 11 alin. 1-3 din Legea nr. 554/2004 și art. 11 alin. 2 din același act normativ, iar în ceea ce privește fondul cauzei, s-a arătat că la data formulării notificării și la data emiterii dispoziției statul român figura ca titular al dreptului de proprietate al imobilului în cauză, fără alte mențiuni de natura celor invocate de recurent.
Examinând hotărârea atacată, prin prisma acestor considerente, precum și din oficiu, potrivit art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:
Prin dispoziția nr. 211/31.03.2003 emisă de pârât s-a aprobat retrocedarea imobilului situat în com. de M, jud. M,-, cu anexe gospodărești și teren aferent, precum și imobilul situat în aceeași localitate,-, înscris în CF nr. 1371 de M, această dispoziție fiind comunicată Instituției Prefectului în vederea exercitării controlului legalității, sub nr. 4835/08.04.2003.
Această dispoziție a fost modificată prin dispoziția nr. 641/13.10.2006 în sensul indicării și a numerelor topografice ale imobilului înscris în CF nr. 1371 de M, și aceasta din urmă fiind comunicată reclamantului sub nr. 13363/17.10.2006.
Prin dispoziția nr. 835/1/16.07.2007 emisă de pârât s-a modificat dispoziția nr. 641/2006, în sensul înlocuirii unui număr topografic - în loc de nr. 591 să fie trecut nr. top 592/2/2 - comunicarea acesteia către reclamant fiind sub nr. 11054/03.08.2007.
Și în fine, prin dispoziția nr. 895/15.08.2007 s-a completat dispoziția nr. 211/2003, în sensul că imobilele ce au format obiectul restituirii au fost retrocedate numitului, această dispoziție fiind comunicată reclamantului sub nr. 11589/17.08.2007.
Tardivitatea acțiunii introductive urmează a fi așadar apreciată prin prisma dispozițiilor legale aplicabile în materie, art. 135 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, pe de o parte, și efectele juridice ale dispozițiilor atacate, pe de altă parte.
Astfelș, în ceea ce privește dispoziția nr. 211/2003, comunicată reclamantului la data de 08.04.2003, controlul legalității acestui act putea fi efectuat în condițiile art. 135 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, respectiv în termen de 30 de zile de la comunicare. Într-adevăr, dacă acest act ar fi avut o existență de sine stătătoare, excepția tardivității acțiunii, cu privire la acesta, putea fi cu succes invocată, date fiind dispozițiile precitate, derogatoriii de la norma comună, respectiv Legea nr. 29/1990, în vigoare la acea dată.
Dat fiind însă conținutul celorlalte dispoziții care fie modifică fie completează dispoziția inițială, este cert că acestea au fost emise în sensul producerii de efecte juridice, sau mai exact, de a individualiza perioada și imobilul la care acestea se referă, ele nefăcând altceva decât să constituie o întregire a celei dintâi dispoziții.
În ceea ce privește însă termenul în care aceste acte subsecvente putea fi atacate, pe calea controlului legalității de către precedent, este de observat că prin art. 43 din Legea nr. 340/2004, sunt abrogate disp. art. 135 din Legea nr. 215/2001, cuprinse în cap. VIII "Prefectul", secțiunea 1, pentru ca obligația prefectului de a verifica legalitatea actelor administrative ale autorităților administrației publice locale și județene să fie instituită prin art. 24 alin. 1 lit. f din Legea nr. 340/2004 (în noua numerotare dată ca urmare republicării din Monitorul Oficial al României nr. 225/24.03.2008, art. 19 alin. 1 lit. e). Pentru că legiuitorul nu a înțeles să instituie o procedură, precum cea din reglementarea anterioară, Curtea constată că în ceea ce privește exercitarea controlului legalității actelor administrative, prefectul are la îndemână procedura dreptului comun, respectiv cea instituită de Legea nr.554/2004.
Or, neprocedând astfel, prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală, admițând excepția de tardivitate a acțiunii introductive, cu încălcarea dispozițiilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, făcând o greșită aplicare a legii, ceea ce atrage potrivit art. 312 alin. 1, 3 Cod procedură civilă, admiterea recursului, și casarea hotărârii atacate, cu trimiterea acesteia spre rejudecare instanței de fond.
Procedând la rejudecarea cauzei, prima instanță se va pronunța și asupra celorlalte motive invocate în fața acesteia, cu ocazia primei judecăți, potrivit art. 315 alin. 3 Cod procedură civilă, însă, în raport de disp. art. 315 alin.1 Cod procedură civilă, rejudecarea cauzei va avea loc în limitele stabilite de instanța de control judiciar. Mai exact, pentru considerentele anterior expuse, prima instanță este chemată să se pronunțe cu privire la legalitatea dispozițiilor atacate, în ceea ce privește întinderea dreptului de proprietate care a fost reconstituit în favoarea numitului, fără a putea cerceta modalitatea de soluționare a notificării acestuia - prin restituirea în natură - acest aspect nefiind obiect al cercetării judecătorești.
Aceasta întrucât, potrivit limitelor sesizării instanței ca urmare a principiului disponibilității exercitat de reclamant, nelegalitatea a cărei constatare s-a cerut, este legată de natura imobilului și întinderea limitelor exterioare ale bunurilor.
Mai mult, tocmai aceste aspecte au fost ridicate și în fața instanței de recurs, care astfel este ținută în ceea ce privește limitele rejudecării, doar la motivele invocate, respectiv la ceea ce s-a cerut în calea de atac - cercetarea legalității dispozițiilor modificatoare de nr. top, fără a se pune în discuție dreptul de proprietate dobândit prin dispoziția nr. 211/2002, ci doar limitele acestuia prin identificarea corectă a imobilului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursului declarat de INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI M, împotriva Sentinței civile nr. 711/29 octombrie 2008 Tribunalului Mureș, și în consecință,
Casează hotărârea atacată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare, primei instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, la 10 Februarie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat - | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Dact. Sz.
2 exemplare
16 martie 2009
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
