Autoritati publice locale - anulare acte. Decizia 1412/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALA, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1412
Ședința publică din data de 15 aprilie 2009
Instanța constituita din:
PREȘEDINTE: Eleonora Gheța
JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 3: Mirela Budiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul formulat de reclamanții, G CU.ALES, A, -, -, împotriva Sentinței civile nr. 2381 pronunțată în data de 12 decembrie 2008, în dosarul nr- al Tribunalului Cluj în contradictoriu cu intimații PRIMARUL MUNICIPIULUI C N, având ca obiect anulare act administrativ.
Se constată că mersul dezbaterilor au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 01 aprilie 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
CURTEA
Din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2381 pronunțată la data de 12.12.2008 în dosar nr- al Tribunalului Cluja fost respinsă excepția de nelegalitate a certificatului de urbanism nr. 4904/55600/17.07.2007 emis de Primarul municipiului C-N; respinsă acțiunea în anularea autorizației de construire nr. 1806/11.10.2007 formulată de reclamanții, G CU.ALES, A, -, -, în contradictoriu cu pârâții Primarul municipiului C-N, și obligați reclamanții la plata sumei de 4142 lei către pârâții și.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că motivele de nelegalitate a certificatului de urbanism sunt nefondate. Astfel se arată că din certificatul de urbanism rezultă la pct. 3 regim tehnic:.3.c conform PUZ, POT maxim=35% si,9. Aceste valori au fost stabilite potrivit avizului de urbanism emis de. Este adevărat că în avizul dat de și documentația care a stat la baza acestuia, s-a menționat că destinația terenului în cauză este 3.a, spre deosebire de certificat care menționează zona 3. însă această încadrare distinctă nu influențează regimul de construcție care pentru zona 3.a este locuințe individuale și colective mici cu maxim, POT maxim = 35% si maxim = 0,9, cât timp în certificatul contestat sunt trecute chiar aceste valori, inclusiv înălțimea imobilului respectând maximul zonei de încadrare. În rest, dacă construcția ridicată de pârâți nu respectă specificațiile tehnice din autorizația de construire, aceasta nu este în măsură să afecteze legalitatea autorizației.
Cu privire la motivul de nelegalitate a autorizației, respectiv că la data emiterii, pârâții nu au avut asigurat drumul de acces la imobil, așa cum a prevăzut certificatul de urbanism, reține instanța, că reclamanții au recunoscut faptul că, în prezent, pârâții îndeplinesc această condiție, cumpărând o cotă parte din terenul intitulat "drum de acces" înscris in nr. - C-
De asemenea, se reține că reclamanții au solicitat Judecătoriei Cluj -N constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare ce au conferit acest drept pârâților. Întrucât până în prezent acest drept al pârâților nu a fost anulat de către vreo instanță de judecată, nu sunt motive pentru a nega acest drept de coproprietate. Chiar dacă el a fost dobândit ulterior emiterii autorizației de construire, aceasta nu este în măsură să afecteze legalitatea autorizației întrucât, pe de o parte, pârâții, persoane fizice, s-au obligat în fața autorităților ca până la recepția lucrării să prezinte un extras privind acest drum. Pe de altă parte, anularea autorizației ar fi doar o chestiune formală, deoarece ulterior primarul ar elibera o nouă autorizație căci pârâții îndeplinesc în prezent condiția prevăzută în certificatul de urbanism.
Referitor la cel de-al doilea motiv de nelegalitate, respectiv că autorizația a fost emisă pentru ridicarea unor locuințe individuale si colective mici, însă în realitate s-ar ridica imobile cu mai multe apartamente destinate vânzării, reține instanța că în autorizație se prevede executarea a trei locuințe familiale, iar in certificatul de urbanism se admite realizarea unor lucrări individuale si colective mici cu maxim. Aceste mențiuni respectă regimul economic al zonei în cauză. Eventuala nerespectare a proiectului nu este însă un motiv de nelegalitate a autorizației de construire.
În privința motivului că autorizația ar avea la bază un certificat de urbanism la rândul său nelegal, reține instanța că este nefondat, așa cum s-a arătat în excepția de nelegalitate este neîntemeiată.
Împotriva soluției menționare au declarat recurs reclamanții, G Cu.Ales, a, Cota, solicitând admiterea recursului, desființarea sentinței și pe cale de consecință, admiterea excepției de nelegalitate a certificatului de urbanism nr. 4094/17.07.2007; admiterea cererii de anulare a autorizației de construire nr. 1806/11.10.2007 cu obligarea pârâților la suportarea cheltuielilor de judecată.
În susținerea celor solicitate, recurenții au arătat, că reținerile instanței referitoare la încadrarea în certificatul de urbanism este nefondată, întrucât cele două încadrări funcționale nici nu ar putea fi identice pentru că un astfel de caz nu ar mai fi creat în regim funcțional distinct cu aceleași caracteristici. Diferențele dintre cele două regimuri funcționale constau în aceea că:
a) regimul este împărțit în trei subregiuni funcționale, fiecare cu caracteristicile sale funcționale distincte; b) în cazul în care n cadrul regimului sunt încadrate imobilele situate în afara perimetrelor de protecție, în timp ce în regimul sunt încadrate imobilele situate în noile extinderi. Este vorba așadar de două ipoteze distincte. În cazul sunt excluse amplasările în perimetrele de protecție, iar în cazul sunt permise amplasările în perimetrele de protecție (perimetrele de protecție nu se referă exclusiv la protecția monumentelor arhitectonice situate în centrul orașului, ci poate fi vorba, după caz, de un perimetru de protecție al cursurilor de apă, al infrastructurii tehnice sau al versanților etc.); c) spre deosebire de regimul, în regimul se pot realiza, în funcție de condițiile geotehnice, construcții terasate; d) în cazul regimului este obligatorie efectuarea unui studiu geotehnic pentru terenurile situate pe pante mai mari de 5%, în vederea stabilirii riscurilor de alunecare, a măsurilor de stabilizare a terenului și a condițiilor de realizare a construcțiilor, inclusiv a celor terasate. Această obligație nu este prevăzută pentru regimul; e) în ceea ce privește amplasarea față de aliniament, regimul prevede dispunerea clădirilor pe aliniament, cu excepția celor a căror înălțime depășește distanța dintre aliniamente, caz în care se vor retrage cu diferența dintre înălțime și distanța dintre aliniamente dar nu cu mai puțin de 4.0 metri; iar regimul prevede amplasarea conform PUZ, cu următoarele condiționări: - clădirile se vor retrage față de aliniament cu o distanță de minim 5.0 metri pentru a permite în viitor parcarea celei de-a doua mașini În afara circulațiilor publice și pentru a permite plantarea corectă a unor arbori în grădina de fațadă fără riscul de deteriorare a gardurilor și trotuarelor de protecție; în cazul clădirilor înșiruite pe parcelele de nu se admit decât clădiri cu fațade pe ambele străzi (semi-cuplate sau izolate); Așa cum se poate observa diferențele de amplasare a clădirilor față de aliniament sunt consistente și nu pot fi trecute cu vederea; f) în ceea ce privește amplasarea clădirilor față de limitele laterale și posterioare ale parcelelor, Regulamentul aferent C prevede, de asemenea, diferențe semnificative. Astfel, pentru fiecare dintre subgrupele de încadrare funcțională, și se prevăd anumite condiționări speciale de amplasare a clădirilor față de limitele laterale și posterioare ale parcelelor, în timp ce pentru regimul funcțional se prevede că amplasarea trebuie să fie conform PUZ, cu respectarea tuturor condiționărilor prevăzute pentru subgrupele, și.
În aceste condiții, apare ca evident faptul că încadrarea unui imobil în regimul funcțional sau nu este și nu poate fi lipsită de importanță, chiar dacă regimul de înălțime, POT -ul și -ul sunt identice. Cu toate că acești trei indici sunt foarte importanți, nu se poate totuși concluziona, așa cum în mod eronat a făcut instanța de fond - că ar fi singurii relevanți și că celelalte diferențe ale regimului de construire, relegate mai sus, ar fi lipsite de relevanță juridică.
În ceea ce privește anularea autorizației, arată recurenții că susținerile instanței cu privire la primul motiv de nelegalitate nu pot fi reținute, întrucât îndeplinirea de către un act administrativ a tuturor condițiilor de legalitate trebuie verificată raportat la momentul emiterii actului, iar nu la momentul judecării cererii de anulare. Altfel ar însemna ca instanța de judecată să legalizeze un act care, la origine, a fost nelegal, acesta este și cazul în speță, deoarece, deși se recunoaște că la momentul emiterii autorizației, condiția drumului de acces nu era îndeplinită, se respinge cererea și se menține ca legală autorizația. Actul de dobândire a unei cote a fost atacat și, mai mult, drumul nu este drum public, ci este proprietate privată, așa cum rezultă din CF nr. - C-N, iar asupra acestui aspect de nelegalitate, instanța nu a făcut nicio referire. Prin inexistența accesului la imobil pe calea unui drum public direct sau printr-o servitute, arată recurenții, se încalcă nu numai prevederile certificatului de urbanism, ci și ale articolelor 25 și art. 26 din Regulamentul general de urbanism aprobat prin HG nr. 525/1996, potrivit cărora autorizarea executării construcțiilor este permisă numai dacă există posibilități de acces la drumurile publice direct sau prin servitute conform destinației construcției, iar pârâții nu au atare acces.
Referitor la cel de-al doilea motiv de nelegalitate invocat, respectiv nerespectarea cerințelor coeficienților POT și stabiliți prin HCL, arată recurenții, instanța nu l-a înțeles, considerând că se fac referiri la o eventuală nerespectare a coeficienților autorizați, însă nu acesta este cazul. Este vorba de nerespectarea de către proiectul autorizat a coeficienților din aprobat prin HCL nr. 505/2007. Din hotărârea consiliului prin care s-a aprobat în favoarea intimaților și s-a reglementat și ocuparea terenului, stabilindu-se un, iar,8 mp. teren. Același lucru rezultă și din avizul nr. 2496/8800/14.06.2007 eliberat de Comisia tehnică de amenajare a terenului și de urbanism, prin care s-a avizat documentația pentru realizarea a trei locuințe familiale. Din rezultă că acestea nu sunt respectate, fiind departe pentru fiecare din cele trei imobile ce se construiesc, iar această depășire a coeficienților stabiliți prin constituie motiv de anulare a autorizației de construire.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare, intimații au solicitat respingerea recursului în considerarea că motivele invocate de recurenți nu sunt în măsură să ducă la admiterea excepției de nelegalitate a certificatului de urbanism, că autorizația a fost eliberată în condițiile prevederilor documentațiilor de urbanism. Astfel în dezvoltarea argumentelor aduse, intimații arată că indicarea nu poate fi tratată decât ca o eroare care nu produce nici un efect câtă vreme toate cerințele indicate în certificatul de urbanism cu privire la regimul tehnic sunt cele prevăzute în documentațiile urbanistice pentru. Potrivit C și sunt unități teritoriale de referință din cadrul aceleiași subzone, ambele unități în care se realizează locuințe individuale și colective mici cu maximum niveluri. Din punct de vedere al cerințelor urbanistice, identitatea acestora pentru ambele, cerințele esențiale și care interesează în cauză (POT, - regim funcțiune, retragerile, aspectul exterior, circulația și accesele, spațiile libere, etc.) sunt identice. Mai mult, prin PUZ care a dat destinația zonei de nu s-a mai preluat din referirile la detalierea subzonei în -, astfel că rolul certificatului și scopul pentru care acesta este emis, este atins pe deplin chiar și în situația în care se reține o eroare materială, această împrejurare neinfluențând în nici un mod cuprinsul regimului juridic, economic, tehnic redat în certificat.
Analizând argumentele aduse prin prisma probelor administrate, a dispozițiilor actelor normative invocate, Curtea reține că sunt în parte întemeiate.
În acest sens, se reține că primul motiv de recurs cu privire la autorizație este fondat, întrucât legalitatea autorizațiilor de construire se verifică prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la data emiterii lor, la respectarea acestor norme, iar nu la aspecte ulterioare. Recurenții, așa cum rezultă din demersul introductiv de instanță, au contestat legalitatea autorizației din perspectiva nerespectării celor cerute de dispozițiile în materie, chiar dacă prin demers și prin apărări au evidențiat și aspecte care nu au relevanță. Din perspectiva cerințelor cerute de lege, actul administrativ atacata (autorizație) este ilegal, ilegalitatea derivând din nerespectarea regulilor impuse de lege la emiterea sa. Astfel, se reține că în cursul anului 2007, intimații, în condițiile Legii nr. 50/1991, s-au adresat autorității de resort cu cererea nr. 55600/04.07.2007. Urmare a solicitării adresate, a examinării făcute la 17.07.2007, se eliberează certificatul de urbanism nr. 4097, scopul acestuia fiind întocmire locuințe înșiruite și operațiuni notariale.
Actul emis cu privire la regimul actual a prevăzut că destinația conform PUZ este subzonă locuințe individuale și colective mici cu maxim, situate în noile extinderi, iar la utilizări a relevat un regim de construire înșiruit cuplat sau izolat.
Același act referitor la regimul tehnic a prevăzut un conform PUZ, un POT max.=35% și,9.
Cu privire la regimul de aliniere a prevăzut că se face la 5. de la aliniament pentru a permite parcarea în față în afara circulațiilor publice și plantarea corectă de arbori de grădină de fațadă, iar în cazul clădirilor înșiruite pe parcele de nu se admit decât clădiri cu fațada pe ambele străzi.
În privința înălțimii, același act a prevăzut că înălțimea maximă a construcțiilor.
Referitor la circulații și accese, același act a prevăzut căparcelele sunt construibile numai dacă au acces direct la un drum public sau prin servitute cu o lățime de minim 3.
Tot astfel, același act în privința studiilor de specialitate, a prevăzut a fi făcut un plan reglementări aprobat, vizat cu ștampila comisiei de specialitate, plan situație pe suport topo cu viza OCPI și a se anexa deviz estimativ, plan organizare șantier, HCL pentru.
Totodată, prin același act s-a prevăzut că se vor respecta prevederile Legii nr. 350/2001, HG nr. 525/1996, precum și toate legile și normativele în vigoare.
La data de 20.09.2007 urmare a cererii nr. 74963 și pe baza documentațiilor depuse se emite intimaților acordul unic nr. 5308 pentru lucrări de construire trei locuințe familiale înșiruite și împrejmuiri laterale situate în C-N str. - -
În aceste condiții ale informării și depunerilor documentelor considerate relevante la 11.10.2007 se eliberează conform Legii nr. 50/1991, în favoarea intimaților și autorizația de construire nr. 1806 pentru trei locuințe familiale înșiruite pe terenul din str. - -
Actul normativ evocat în actele mai sus arătate, respectiv Legea nr. 50/1991 prin dispozițiile sale statuează că autorizația de construire se emite în temeiul și cu respectarea prevederilor documentației de urbanism și a planurilor de amenajare aprobate potrivit legii, în concordanță cu cerințele certificatului de urbanism, cu respectarea cerințelor impuse de regulamente, precum și a avizelor și acordurilor exprimate.
Tot astfel, HG nr. 525/1996, de asemenea evocată prin actele emise, referitor la regulile urbanistice, respectiv accese a statuat prin art. 25 că: "utorizarea executării construcțiiloreste permisă numai dacă există posibilități de accesla drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinației construcției; caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie să permită intervenția mijloacelor de stingere a incendiilor; că în mod excepțional se poate autoriza executarea construcțiilor fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. 1 (acces la drumuri publice), cu avizul unității teritoriale de pompieri".
Același act normativ, prin art. 26 mai statuat cu privire la accese pietonale că autorizarea executării construcțiilor și a amenajărilor de orice fel este permisă numai dacă se asigură accese pietonale potrivit importanței și destinației construcției.
În sensul aceluiași articol s-a statuat că prin acces pietonal se înțelege calea de acces pentru pietoni dintr-un drum public, care poate fi trotuar, stradă pietonală, piață pietonală, precum șiorice cale de acces public pe terenuri proprietate publica sau, după caz, pe terenuri proprietate privată grevate de servitutea de trecere publică, potrivit legii sau obiceiului.
Din actele normative menționate rezultă că autorizarea executării construcțiilor este permisă doar dacă sunt depuse documentațiile, actele, acordurile, studiile cerute, dacă sunt întrunite cerințele respectiv dacă sunt respectate normele obligatorii instituite prin regulamente, ordine și lege.
Altfel spus, eliberarea autorizației se face dacă sunt respectate cerințele cerute în materie de construcție. În cauză, cerințele cerute prin HG nr. 525/1996 nu au fost întrunite, respectiv la momentul solicitării, respectiv a emiterii autorizației nu exista acces din/la drumul public direct sau prin servitute. Ori în aceste circumstanțe ale întrunirii cerințelor cerute de lege, susținerile recurenților referitoare la nelegalitatea actului sunt întemeiate și urmează a fi admite.
Evident se susține de intimați că există cale de acces, aceasta fiind utilizată și ca atare cerința cerută era întrunită. Această susținere nu poate fi susținută, întrucât extrasul de carte funciară depus la dosar relevă faptul că fiecare dintre proprietarii din vecinătatea construcțiilor cerute a fi edificate ce utilizează această cale au cedat o porțiune de teren pentru construirea acestuia și ca atare este proprietatea privată. Chiar dacă destinația din act este de drum, acesta nu este destinat și a intrat în domeniul public, astfel că nu este deschis circulației publice. Mai mult, nici un act nu relevă că acesta ar fi intrat în domeniul public. Prin urmare, neavând o atare destinație "cale/drum public" nu se poate vorbi de o întrunire a cerințelor cerute de normele mai sus enunțate.
Legat însă de întrunirea cerințelor cerute de lege se susține că există o asumare a obligației de dezmembrare a parcelelor pentru drum că ulterior a fost cumpărată o cotă parte de la unul dintre coproprietari. Aceste susțineri nu pot fi primite ca argumente de legalitate a autorizației, deoarece asumarea obligației nu vizează porțiunea considerată drum public și deținută de recurenți în proprietate, eliberarea autorizației nu se face sub condiție de a fi îndeplinită ulterior, condiția existenței drumului de acces trebuia să existe la momentul solicitării eliberării autorizației iar nelegalitatea se verifică în raport de întrunirea cerințelor cerute de lege la momentul emiterii și aceste cerințe, sub aspectul accesului la drumul public, așa cum s-a arătat nu au fost întrunite. În plus, împrejurările evocate nu dau dreptul la validarea, respectiv obligarea autorității de resort a valida un act emis cu încălcarea dispozițiilor legale.
Desigur, se relevă că anularea ar fi una formală, deoarece ulterior primarul ar elibera o nouă autorizație. Această susținere este lipsită de relevanță, întrucât eliberarea actului așa cum s-a arătat, este condiționată de depunerea documentației conforme și de respectarea cerințelor cerute prin actul de informare, prin regulamentele de urbanism, normativele și actele normative în materie de construcții. Ca atare, depunerea actului vizând accesul în lipsa unei documentații conforme nu ar putea duce la eliberarea actului evocat.
În cauză, din perspectiva documentației depuse (proiect) pentru eliberarea actului s-a relevat de recurenți că acesta nu respectă cerințele cerute prin actul de informare, anume certificatul de urbanism și ca atare nelegalitatea actului derivă și din respectarea cerințelor cerute de certificat.
Verificând cele susținute, Curtea observă că, potrivit art. 7 alin. 2, din Legea nr.50/1991, proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții este extras din proiectul tehnic și se elaborează în concordanță cu cerințele certificatului de urbanism cu avizele și acordurile cerute de acesta.
Cu alte cuvinte, eliberarea autorizației în condițiile normei arătate și a dispozițiilor mai sus enunțate, se face cu respectarea cerințelor legii, a regulamentelor și pe baza documentației conforme, respectiv a proiectului ce trebuie să concorde cu cerințele cerute prin certificat și actele, acordurile anexă cerute de acesta.
În speță, proiectul ce a stat la baza autorizației nu concordă cu actele anexă cerute prin certificatul de urbanism. Astfel, prin certificatul de urbanism, așa cum rezultă din expunerea rezumativă de mai sus s-a cerut cu privire la acord, avize, studii de specialitate, plan reglementări, aprobat, anexa HCL pentru ( 11 dosar nr-). Avizul nr. 22496/43/14.06.2008 acordat pentru lucrare a prevăzut un,8 ( 32 dosar nr-).
Hotărârea nr. 505/28.08.2007 privind aprobarea pentru trei locuințe unifamiliale înșiruite, STR. - - a stabilit un,8 ( 32 dosar nr-).
Proiectul ce a stat la baza autorizației a prevăzut un,16% și un,88 pentru locuința unifamilială nr. 1; un,12% și un,89 pentru locuința nr. 2 și un,16 și un = 0,88 pentru locuința nr. 3.
Din actele arătate se observă că, prin avizul dat și HCL menționat, s-a prevăzut un,8/mp. în timp ce proiectul prevede un mai mare decât cel aprobat, respectiv 0,88 pentru locuința nr. 1,84 pentru locuința nr. 2 și,88 pentru locuința nr. 3. Ca atare, nefiind aceeași coeficienți, concordanța cerută de norma enunțată nu este întrunită, iar sub acest aspect susținerile recurenților referitoare la coeficient/concordanță sunt întemeiate și urmează a fi admise.
Evident se susține de intimați că prin PUZ este reglementat un alt POT și, coeficienți în raport de care edificarea construcțiilor se încadrează. Această susținere nu poate fi reținută, întrucât chiar dacă prin planul zonal au fost stabiliți alți coeficienți, prin HCL și avizul menționat s-au stabilit reglementări speciale cu privire la gradul de ocupare a terenului care trebuiau avute în vedere și respectate la întocmirea proiectului și eliberarea autorizației pentru a se da astfel eficiență normei mai sus enunțate. Prin urmare, față de cele rezultate din acte și norme juridice arătate, susținerile recurenților cu privire la nelegalitatea autorizației sunt întemeiate și urmează a fi admise.
Cu toate acestea, susținerile recurenților referitoare la nelegalitatea certificatului de urbanism nu pot fi reținute, întrucât cele consemnate în acesta referitor la încadrarea teritorială sunt rezultatul unei erori materiale, și aceasta se deduce din aceea că restul documentelor relevă studierea zonei, respectiv consemnarea încadrării aceluiaș.
Așadar, față de cele expuse, în baza art. 312. proc. civ. coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite recursul reclamanților, va modifica în parte hotărârea în sensul că va admite în parte acțiunea precizată și în consecință, va dispune anularea autorizației de construire nr. 1806/11.10.2007 emisă de Primarul municipiului C-
Totodată, în baza art. 274 coroborat cu art.277 proc. civ. Curtea, va obliga în solidar pârâții și la plata sumei de 2384 lei, reprezentând onorariu avocațial în favoarea reclamanților pentru instanța de fond și 2,15 lei pentru recurs, reprezentând taxa judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții, G CU.ALES, A, -, -, împotriva sentinței civile nr.2381 din 12 decembrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o modifică în parte, în sensul că admite în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții, G CU.ALES, A, -, -, împotriva pârâților PRIMARUL MUNICIPIULUI C N, așa cum a fost precizată.
Dispune anularea autorizației de construire nr. 1806/11.10.2007 emisă de Primarul municipiului C-
Obligă pârâții în solidar la plata sumei de 2384 lei, reprezentând onorar avocațial, în favoarea reclamanților, pentru instanța de fond, și 2,15 lei pentru recurs, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
red.FT/dact.MM
3ex./15.05.2009
Jud.fond:
Președinte:Eleonora GhețaJudecători:Eleonora Gheța, Floarea Tămaș, Mirela Budiu
