Autoritati publice locale - anulare acte. Sentința 15/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
Secția de contencios Administrativ și Fiscal
Sentința nr. 15/F/2009 Dosar Nr-
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Maria Ioniche JUDECĂTOR 2: Doina Tiu
- - - - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii formulate în temeiul Legii contenciosului administrativ de reclamanta în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Comisia centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, având ca obiect anulare act emis de autorități publice locale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 5 ianuarie 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru 12 ianuarie 2009 și din lipsă de timp a amânat pronunțarea pentru data de 19 ianuarie 2009.
CURTEA:
Asupra cererii de față, constată că:
La data de 31.10.2008, reclamanta, născută, domiciliată în T S, județ C, a chemat în judecată Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor cu sediul în B solicitând instanței să depună modificarea Deciziei nr. 1915/20.02.2008, privind acordarea de despăgubiri în condițiile prevăzut în Titlul VII din Legea nr. 247/2005, decizie emisă de pârât prin care în mod eronat a stabilit suma cu titlu de despăgubiri pentru termenul ce nu mai poate fi restituit care se ridică la nivelul valorii de 110 40 RON, la suma care corespunde valorii reactualizate în sumă de 35 883 RON, din data de 6.07.2004.
În motivarea acțiunii se arată următoarele:
În baza notificării reclamantei formulată în condițiile Legii nr. 10/2001, Primarul Orașului C, a emis Dispoziția nr. 272/27.10.2003, iar ulterior Ministerul Finanțelor Publice a emis la 6.07.2004, titluri de valoare respectiv două titluri în valoare de câte 1 000 000 lei și în 7 Titluri de valoare în valoare de câte 10 000 000 lei.
Reclamanta a depus la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor documente și titlurile de valoare solicitând acordarea despăgubirilor bănești în schimbul acestor titluri de valoare.
În acest sens, a solicitat ca la stabilirea acestor despăgubiri bănești, să se ia în considerare faptul că Titlurile de valoare au fost emise pe baza Raportului de evaluare întocmit de expertul tehnic autorizat, în anul 2003, care a stabilit că valoarea terenului preluat de stat de la antecesoarea reclamantei era de 71 800 000 lei, iar în baza acestei sume s-au emis titluri de valoare, în această valoare.
Reclamanta a arătat că la fila 6 din Raportul de expertiză, expertul a făcut greșeala de calcul, în sensul că pentru terenul de 21962a înmulțit cu 163 400 lei/2iar rezultatul fiind (după calculul expertului) de 71 760 280 lei, rotunjit la 71 800 000 lei în loc de valoarea de 358 826 400 lei cât era corect și la care trebuia să primească titluri de valoare.
Mai susține că expertul a recunoscut greșeala, respectivă de calcul, conform declarației date la 6.01.2008, însă Comisia Centrală nu a ținut cont de la emiterea deciziei atacată în cauză.
Mai arată că același expert a efectuat o nouă expertiză stabilind valoarea actuală a terenului de 110 400 RON, care ar trebui luată în considerare pentru acordarea unei despăgubirii juste și integrale în condițiile legii.
Reclamanta a susținut că potrivit prevederilor art. 16 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005, Comisia Centrală avea obligația și posibilitatea, verificării situației prezentate și trebuia să dispună stabilirea despăgubirile la valoarea reală din momentul emiterii deciziei la suma de 110 4000 RON, sau putea să dispună reevaluarea imobilului în cauză și nu să emită decizia la o valoare ce a rezultat dintr-un calcul eronat.
Cu privire la această greșeală, reclamanta a sesizat Comisia Centrală dar refuzul acestuia de aol ua în considerare, a condus la acțiunea în instanță în cauza de față.
Se susține că, toate înscrisurile depuse de reclamantă se află în dosarul pârâtei.
În probațiune, s-a solicitat proba cu înscrisuri, expertiză la nevoie, iar pârâta să depună la dosarul cauzei toate înscrisurile ce au stat la baza emiterii acestei Decizii.
În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 19 și 20 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
În dovedirea acțiunii reclamanta a anexat copie de pe Decizia atacată nr. 1915/20.02.2008 (3); copie de pe plângerea prealabilă și răspunsul la acesta emis de Comisia Centrală cu nr. -/12.09.2008 (4-5).
Față de acțiunea reclamantei, pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, a formulat Întâmpinare (12-15) la care a anexat înscrisurile ce au stat la baza emiterii Deciziei atacate ( 15-16 dosar).
Prin Întâmpinare pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca fiind neîntemeiată susținând că reclamanta avea la îndemână să atace Dispoziția Primarului Orașului C nr. 272/ 27.10.2003 cu privire la cuantumul despăgubirilor în baza cărora s-au emis titlurile de valoare nominală.
În ce privește susținerile reclamantei în sensul reanalizării și reevaluării corecte a terenului preluat abuziv, pârâta susține că în cauza de față nu este posibilă procedura de evaluare deoarece aceasta a fost deja stabilită prin Dispoziția primarului și că în procedura de convertirea titlurilor de valoare în despăgubiri nu se poate aplica decât indicele de inflație, la suma stabilită inițial, fapt pe care la respectat acesta, invocând prevederile art. 29 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
În concluzie, pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.
În cauză, pârâta a formulat Concluzii scrise, în vederea respingerii acțiunii reclamantei, și ca instanța să nu ia în considerare noul raport de expertiză întocmit de expert la suma de 110 400 RON depusă la dosar și de reclamantă în susținerea acțiunii.
În susținerea celor cuprinse în întâmpinare și Concluziile scrise, pârâta a depus înscrisurile ( 169- 249), respectiv documentația ce a stat la baza emiterii Deciziei atacate nr. 1915/20.02.2008.
În cauză, instanța a solicitat de la Primăria Orașului C să depună copii lizibile după Dispoziția nr. 138/2001 și 272/27.10.2003, copia sentinței civile nr. 431/2002, acte depuse la ( 250- 257).
La rândul său reclamanta a solicitat proba cu expertiză contabilă pentru evaluarea la valoarea reală a terenului la data de 7.07.2004 de emitere a Dispoziției pentru despăgubire.
Cu privire la această probă, instanța a apreciat că proba nu este utilă, și nici admisibilă în cauză, ci expertiza trebuia efectuată de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și funcție de aceasta să se emită decizia de despăgubiri pe numele reclamantei.
La rândul său, reclamanta pe fondul cauzei a solicitat instanței să aibă în vedere greșeala de calcul și să admită acțiunea, să dispună corectarea valorii cu cea reală, în condițiile Legii nr. 247/2005, și în conformitate cu principiile jurisprudenței Comunității Europene.
În cauză, reclamanta a depus concluzii scrise ( 260- 261 dosar) în sensul admiterii acțiunii.
Întrucât inițial în cauză, în mod preparator s-a solicitat o listă cu experți contabili, această lisă a sosit la dosar după dezbateri în 12.01.2009, după ce proba, cu expertiză a fost respinsă în ședința publică ( 262).
Curtea, analizând actele și lucrările dosarului, Dispoziția nr. 1915/20.02.2008, emisă de pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin prisma motivelor formulate în acțiune și a celor invocate în contestația - plângerea prealabilă, precum și în baza prevederilor Legii nr. 247/2005, ale Legii/2001 și prin Legea nr. 554/2004, precum și ale jurisprudenței CEDO, constată acțiunea reclamantei ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente:
reclamantei pe nume a fost proprietara unui teren preluat abuziv de stat, în suprafață de 21962conform înscrisului, sentință judecătorească.
Față de faptul că, acest teren nu a mai putut fi restituit reclamantei, succesoarea lui, aceasta a formulat Notificare în condițiile prevăzute de Legea nr. 10/2001.
Față de Notificare, Primarul Orașului C, a emis Dispoziția nr. 272/27.10.2003 (168), prin care a dispus că suprafața de 2196. conform p. sentinței civile a Tribunalului Covasna nr. 431/18.04.2004 (art.1 din Dispoziție), este cea care a fost preluată de stat și pentru aceasta se vor calcula despăgubiri.
La art. 2 din Dispoziție se prevede că "Art. 2 al Dispoziția nr.138/2001 va avea următorul conținut - Se oferă restituirea prin măsuri reparatorii în echivalent costând în acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital în valoare de 71 765 208 lei, conform expertizei depuse la dosar ".
Prin urmare din acest text rezultă că valoarea despăgubirilor a fost calculată prin expertiză depusă la dosar.
Ori, verificând expertiza de la fila 6, rezultă foarte clar faptul că printr-o eroare de calcul a expertului s-a trecut ca valoare totală pentru terenul respectiv suma de 71 765 280 lei, în loc de suma de - lei, cum era corect.
Este fără dubii ca prin operația de înmulțire a suprafeței de 2196 mp x163.400 lei/mp face total suma de - lei.
Prin urmare, dacă această eroare de calcul, deși expertiza a fost depusă atât la Primărie cât și la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și nimeni nu a sesizat-o, iar reclamanta a formulat plângerea la decizie, a solicitat comisiei să reanalizeze valoric suma stabilită cu titlu de despăgubiri, în baza căreia s-au emis titluri de valoare sub cea reală a terenului, instanța apreciază că această eroare materială trecută cu vederea, mai ales în condițiile în care prin Constituția României se prevede garantarea dreptului de proprietate, iar în speță proprietatea nu se mai poate restitui în natură, dar o dreaptă despăgubire se impunea atât din punct de vedere al echității, al respectării Legii nr.247/2005, care prevedea acordarea unei despăgubiri reale, pentru imobilul preluat de stat abuziv, ce nu mai poate fi restituit în natură.
Ori, dacă valoarea terenului s-a stabilit dintr-o greșeală de calcul la 74 800 000 lei, în 2004, ce trebuia în mod corect la suma de 358 886 600 lei, desigur că titlurile de valoare nominală ar fi fost la rândul lor la o altă valoare și ca o consecință convertirea acestor titluri de valoare nominală în despăgubire ar fi condus la acordarea de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor la o altă sumă, care evident este substanțial diferită de cea de 91000 RON cuprinsă, și stabilită prin Decizie de pârâtă prin aplicarea indicelui de inflație la suma 71 800 000 lei (inițial greșită) printr-o eroare de calcul a expertului.
Instanța apreciază că se impune corectarea greșeli de calcul strecurată în expertiza contabilă efectuată de expert. care de altfel a și declarat că a greșit calculul și că reclamanta trebuie să fie despăgubită la adevărat valoare, reală a terenului, cu atât mai mult cu cât cererea ei a fost formulată în 2003, iar Dispoziția de primar este emisă în 2003, iar Decizia de stabilire a dispozițiilor este emisă în condițiile Legii nr. 247/2005, când legea o prevede expres despăgubirea la valoarea reală și nici de cum la valoarea derizorie.
Faptul invocat de pârâtă că în cauză Decizia atacată s-a emis în baza prevederilor art. 29 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005, nu poate fi reținută de instanță, deoarece o greșeală de calcul poate fi corectată chiar de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor care va trebui să reanalizeze toate actele privind valoarea despăgubirilor și dacă există dubii privind valoarea, să dispună efectuarea unei expertize pentru a stabili corect, justa valoare a terenului respectiv.
Instanța nu poate reține apărarea invocată de pârâtă în sensul că reclamanta avea la îndemână să atace Dispoziția de primar nr. 272/27.10.2003 și că neatacând-o a pierdut efectiv dreptul la despăgubirea reală, ceea ce Legea nr. 247/2005 prevede expres.
Ca atare,va înlătura susținerile pârâtei de la punctul 1 și 2 din întâmpinare, și de respingerea acțiunii reclamantei ca neîntemeiată, considerând că apărarea pârâtei contravine cu dispozițiile Legii nr. 247/2005 și cu jurisprudența CEDO în materie de proprietate și despăgubiri, în cazul nerestituirii în natură.
Chiar dacă reclamanta nu a atacat acea dispoziție a primarului acest lucru nu înseamnă că trebuie să persistăm într-o greșeală și nici să se acționeze fără nici o verificare a documentelor ce au stat la baza emiterii deciziei contestate.
În cauză, față de întreg probatoriul de la dosar, rezultă fără dubii că existența unei greșeli de calcul a valorii terenului, a condus la calculul greșit a sumei stabilite ca despăgubire inițială și la emiterea unor titluri de valoare nominală sub valoarea reală a terenului și implicit la convertirea acestor titluri în despăgubire care sub aspectul cuantumului este incomparabil mai mic față de valoarea reală a terenului cuvenită proprietarului terenului preluat abuziv de stat.
În concluzie se reține că, Legea nr. 247/2005, nu prevede vreo interdicție de a verifica documentația, calculul privind stabilirea despăgubirilor ce urmează a fi acordată și de aceea având în vedere prevederile art. 19 și 20 din Legea nr. 247/2005 aplicabilă în cauză Titlul VII, instanța apreciază că abuzul preluării terenului nu trebuie să continue cu un alt abuz, acela de a acorda o despăgubire, net sub valoarea reală a terenului, căci între suma de 358 826 400 lai și suma de 71 765 280 lei este o diferență substanțială, iar încasarea de către reclamantă a acestei din urmă sumă, iar crea încă un prejudiciu substanțial, iar încălcarea dreptului la o despăgubire reală constituie o încălcare a principiului respectării Legii nr. 247/2005, ca măsură reparatorie și principiul unei drepte despăgubiri și dreptul la un proces echitabil.
Față de cele reținute în fapt și în drept, instanța va admite acțiunea reclamantei și în consecință va anula Decizia nr. 1915/20.02.2008.emisă de pârâtă, și va obliga pârâta să emită o nouă decizie, în care să stabilească cuantumul corect al sumei cu titlu de despăgubiri ținând cont de toate actele de la dosar, de necesitatea îndreptării greșelii de calcul la valoarea stabilită de expert și pentru a asigura o despăgubire reală, justă față de reclamantă.
Raportat la cele expuse, instanța va înlătura apărarea pârâtei formulată prin Întâmpinare și Concluzii scrise, ca fiind neîntemeiată și nelegală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite contestația formulată de reclamanta cu domiciliu ales la avocat - T S,-, județ C în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor cu sediul în B, nr. 202, sector 1, și în consecință:
Anulează decizia nr. 1915/20.02.2008 emisă de pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și
Obligă pârâta să emită reclamantei o nouă Decizie - respectiv titlul de despăgubire, cu valoarea reală ce se va stabili în baza și cu respectarea procedurii legale de evaluare conform Titlului VII - din Legea nr. 247/2005.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 19 ianuarie 2009.
Președinte, Grefier,
- - - -
Red. -3.02.2009
Dact. -06.02.2009/4 ex.
Președinte:Maria IonicheJudecători:Maria Ioniche, Doina Tiu
